Максим Андреев, NewsMaker

NM l-a întrebat pe Țîcu din ce motiv popularitatea unirii crește, iar cea a unioniștilor – scade. Am aflat că de vină este NewsMaker (VIDEO)

În cadrul dezbaterilor electorale de la postul de televiziune Pro TV Chișinău, candidatul la funcția de deputat din partea Partidului Unității Naționale (PUN) Octavian Țîcu a fost întrebat cum își explică faptul că, potrivit sondajelor, popularitatea ideii unirii Moldovei cu România crește, în timp ce rating-ul politicienilor-unioniști scade. Țîcu a răspuns că de vină este „strategia războiului hibrid”, din care face parte și NewsMaker, dacă adresează astfel de întrebări.

În cadrul dezbaterilor, moderatoarea Lorena Bogza i-a adresat lui Octavian Țîcu întrebarea NM: cum își explică faptul că sondajele recente arată că tot mai mulți oameni susțin ideea unirii, însă popularitatea politicienilor-unioniști scade (de exemplu, conform sondajului WatchDog, rating-ul lui Țîcu constituie 0,6%).

„În primul rând, este una din strategiile războiului hibrid a Federației Ruse de a arăta că unioniști sunt mulți, dar nu susțin partide politice. La fel ca și faptul că unioniștii nu au șanse. De aceea, înțeleg întrebarea NM – își face datoria”, a răspuns liderul PUN.

Țîcu a recunoscut că, într-adevăr, „au existat partide unioniste care au compromis idealul de reunire și acești oameni ne-au făcut o mare defavoare. Acei oameni care i-au susținut atât pe Iurie Roșca, cât și pe Mihai Ghimpu sau Dorin Chirtoacă și este greu să recuperezi acest handicap”, a adăugat politicianul.

De asemenea, la dezbaterile electorale au participat Svetlana Chesari, candidata Partidului „Noua opțiune istorică” (NOI). Aceasta a explicat din ce motiv formațiunea pe care o conduce și-a schimbat denumirea chiar în timpul campaniei electorale, iar în prezent aceasta este „Partidul Alternative și Șanse (PAȘ)”, abreviatura fiind ușor de confundat cu cea a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

„Este o speculație. Noi am vrut să ne schimbăm denumirea în „Solidaritate și progres”, însă Agenția Servicii Publice, fiind sub influența Președinției, a zis că nu aveți dreptul să utilizați noțiunea de „solidaritate”, ca să nu vă asociați cu Partidul Acțiune și Solidaritate. Am ajuns la consensul ca să obținem denumirea Alternative și Șanse. Noi percepem că suntem într-o perioadă crucială pentru istorie”, a explicat Chesari.

Întrebată din ce motiv reprezentanții formațiunii au încercat să înregistreze la CEC un simbol practic identic cu cel al PAS, Chesari a răspuns că, de asemenea, este „o speculație”, întrucât emblema nu seamănă în totalitate, deosebindu-se prin litera „ș”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: