Максим Андреев, NewsMaker

NM l-a întrebat pe Țîcu din ce motiv popularitatea unirii crește, iar cea a unioniștilor – scade. Am aflat că de vină este NewsMaker (VIDEO)

În cadrul dezbaterilor electorale de la postul de televiziune Pro TV Chișinău, candidatul la funcția de deputat din partea Partidului Unității Naționale (PUN) Octavian Țîcu a fost întrebat cum își explică faptul că, potrivit sondajelor, popularitatea ideii unirii Moldovei cu România crește, în timp ce rating-ul politicienilor-unioniști scade. Țîcu a răspuns că de vină este „strategia războiului hibrid”, din care face parte și NewsMaker, dacă adresează astfel de întrebări.

În cadrul dezbaterilor, moderatoarea Lorena Bogza i-a adresat lui Octavian Țîcu întrebarea NM: cum își explică faptul că sondajele recente arată că tot mai mulți oameni susțin ideea unirii, însă popularitatea politicienilor-unioniști scade (de exemplu, conform sondajului WatchDog, rating-ul lui Țîcu constituie 0,6%).

„În primul rând, este una din strategiile războiului hibrid a Federației Ruse de a arăta că unioniști sunt mulți, dar nu susțin partide politice. La fel ca și faptul că unioniștii nu au șanse. De aceea, înțeleg întrebarea NM – își face datoria”, a răspuns liderul PUN.

Țîcu a recunoscut că, într-adevăr, „au existat partide unioniste care au compromis idealul de reunire și acești oameni ne-au făcut o mare defavoare. Acei oameni care i-au susținut atât pe Iurie Roșca, cât și pe Mihai Ghimpu sau Dorin Chirtoacă și este greu să recuperezi acest handicap”, a adăugat politicianul.

De asemenea, la dezbaterile electorale au participat Svetlana Chesari, candidata Partidului „Noua opțiune istorică” (NOI). Aceasta a explicat din ce motiv formațiunea pe care o conduce și-a schimbat denumirea chiar în timpul campaniei electorale, iar în prezent aceasta este „Partidul Alternative și Șanse (PAȘ)”, abreviatura fiind ușor de confundat cu cea a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

„Este o speculație. Noi am vrut să ne schimbăm denumirea în „Solidaritate și progres”, însă Agenția Servicii Publice, fiind sub influența Președinției, a zis că nu aveți dreptul să utilizați noțiunea de „solidaritate”, ca să nu vă asociați cu Partidul Acțiune și Solidaritate. Am ajuns la consensul ca să obținem denumirea Alternative și Șanse. Noi percepem că suntem într-o perioadă crucială pentru istorie”, a explicat Chesari.

Întrebată din ce motiv reprezentanții formațiunii au încercat să înregistreze la CEC un simbol practic identic cu cel al PAS, Chesari a răspuns că, de asemenea, este „o speculație”, întrucât emblema nu seamănă în totalitate, deosebindu-se prin litera „ș”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Наталья Колесникова / EPA-EFE

Presa: Putin se teme de o tentativă de asasinat și de o lovitură de stat. Raportul unui serviciu de informații din UE

Serviciul Federal de Protecție (FSO), responsabil de securitatea președintelui rus, a întărit semnificativ măsurile de protecție ale lui Vladimir Putin din cauza temerilor acestuia privind o tentativă de asasinat. La această concluzie a ajuns serviciul de informații al unui stat european, potrivit unui raport cu care au luat cunoștință publicația „Vajnîe istorii”, precum și jurnaliștii de la CNN și Financial Times, relatează Meduza. Kremlinul nu a reacționat deocamdată la aceste informații.

Potrivit sursei citate, printre măsurile care îl vizează pe Putin se numără:

  • Putin petrece câteva săptămâni în buncăre modernizate – în special în regiunea Krasnodar (iar presa rusă, pentru a raporta activitatea sa, folosește materiale video pregătite din timp);
  • Lista locurilor pe care le vizitează Putin a fost redusă semnificativ: nici el, nici familia sa nu mai merg în reședințele din regiunea Moscovei și Valdai;
  • În 2026, Putin nu a vizitat nicio dată obiective militare, deși anul trecut astfel de deplasări erau regulate.

Alte măsuri de securitate vizează personalul care lucrează cu Putin:

  • În locuințele celor mai apropiați colaboratori ai săi au fost instalate sisteme de supraveghere;
  • Bucătarilor, bodyguarzilor și fotografilor care lucrează cu președintele le este interzis să folosească transportul public, iar în administrația prezidențială aceștia trec prin două niveluri de verificare, inclusiv control efectuat de Serviciul Federal de Protecție;
  • Angajații care lucrează în apropierea lui Putin au voie să folosească doar telefoane fără acces la internet.

Potrivit sursei citate, întărirea măsurilor de securitate include verificări de amploare, pe care angajații Serviciului Federal de Protecție le efectuează acum cu participarea unităților canine. Aceștia sunt, de asemenea, desfășurați de-a lungul râului Moscova, pentru a putea reacționa la posibile atacuri cu drone. În plus, din cauza temerilor de securitate, în anumite zone ale Moscovei sunt întrerupte periodic rețelele de comunicații, scrie „Vajnîe istorii”. Jurnaliștii susțin că Serviciul Federal de Protecție controlează și aprobă orice publicații informaționale sau mediatice în care apare Putin, bazându-se pe un decret prezidențial secret.

O parte dintre măsuri au fost introduse după uciderea general-locotenentului Fanil Sarvarov, care conducea direcția de pregătire operativă a Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse. În decembrie 2025, mașina lui Sarvarov a fost aruncată în aer în parcarea de lângă locuința sa din Moscova, iar discuțiile privind această crimă au dus la un conflict între reprezentanți ai structurilor de forță, susține serviciul de informații european.

În raport este descrisă o ședință a structurilor de forță pe care Vladimir Putin a convocat-o pe 25 decembrie – la trei zile după uciderea lui Sarvarov. La această ședință, potrivit „Vajnîe istorii”, reprezentanții structurilor de forță își „aruncau reciproc responsabilitatea pentru deficiențele sistemului de asigurare a securității”. Potrivit sursei citate, în raportul serviciului de informații european se menționează că conflictul apărut în cadrul ședinței reprezentanților instituțiilor de forță indică o tensiune în creștere la Kremlin, pe fondul problemelor interne și externe.

În plus, de la începutul lunii martie, potrivit sursei citate, Putin este îngrijorat de scurgerile de informații sensibile și de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat. În special, el se teme de utilizarea dronelor pentru o posibilă tentativă de asasinat din partea elitei politice ruse, iar ca „factor potențial de destabilizare” este considerat fostul ministru al apărării Serghei Șoigu, care din mai 2024 ocupă funcția de secretar al Consiliului de Securitate – și care, potrivit sursei, „și-a păstrat o influență semnificativă în comandamentul militar de vârf”.

La începutul lunii martie 2026, la Moscova a fost arestat fostul prim-adjunct al lui Șoigu, Ruslan Țalikov, fiind suspectat de crearea unui grup infracțional organizat, legalizarea veniturilor obținute ilegal, delapidare și luare de mită. Potrivit sursei citate, în raportul serviciului de informații european se afirmă că această arestare este considerată o încălcare a garanțiilor informale de securitate pentru elite – ceea ce slăbește poziția lui Șoigu și crește probabilitatea ca acesta să devină el însuși ținta unor urmăriri penale. Totodată, în raport nu sunt prezentate dovezi pentru afirmațiile referitoare la Șoigu, notează CNN. Jurnaliștii adaugă că natura unor astfel de informații face ca o parte dintre detalii să fie dificil de verificat.

CNN a solicitat un comentariu de la Kremlin, însă nu a primit un răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: