Trei persoane au fost reținute în urma descinderilor Procuraturii Anticorupție care au avut loc joi, 5 martie, la Banca Națională a Moldovei. Potrivit unui comunicat publicat de reprezentanții instituției, este vorba despre un actual și un fost viceguvernator, precum și un șef de direcție de la BNM.
Aceștia sunt bănuți de participare la escrocherie și spălare de bani, ambele infracțiuni comise în proporții deosebit de mari.
Tot în cadrul acestei cauze penale, astăzi, procurorii i-au înaintat învinuirea și fostului Guvernator al BNM, în privința căruia urmează a fi soluționată chestiunea privind aplicarea măsurii preventive.
„Măsurile întreprinse astăzi au fost condiționate de rezultatele obținute în urma unui șir de acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigații, analiza unui spectru larg de documentație financiară și juridică, pentru viitor fiind preconizate și alte acțiuni de urmărire penală care vor viza și alte persoane publice și cu funcții de demnitate publică implicate în frauda bancară”, se mai arată în comunicat.
Precizăm că procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a precizat joi, 5 martie, după ședința Consiliului Superior al Procurorilor, că a eliberat o ordonanță prin care a permis reținerea luiDorin Drăguțanu, fostul guvernator, Emma Tăbîrță, fosta viceguvernatoare și actualii viceguvernatori – Ion Sturzu și Aureliu Cincilei. Totodată, acesta a confirmat că acțiunile au loc în cadrul dosarului fraudei bancare și este vizată conducerea BNM din acea perioadă.
Precizăm că Aureliu Cincilei este soțul deputatei PDM, Ruxanda Glavan, fost ministrul al Muncii și Protecției Sociale și Familiei.
Aderarea la Uniunea Europeană (UE) nu înseamnă pierderea suveranității. Declarația a fost făcută de noua ambasadoare a UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, într-un interviu pentru NewsMaker. Potrivit diplomatei, altfel nicio țară nu ar fi aderat.
Ambasadoarea a fost întrebată ce ar însemna aderarea la UE pentru suveranitatea Republicii Moldova, în contextul în care mai mulți cetățeni se tem că procesul ar putea duce la pierderea unei părți a acesteia. „În opinia dumneavoastră, ce aspecte ale suveranității Republicii Moldova ar putea fi de fapt păstrate — sau chiar consolidate — în urma aderării?”, a mai întrebat NM.
„Aceasta este o întrebare profundă și arată cât de aproape sunteți deja de UE, pentru că exact astfel de întrebări discutăm de ani de zile în interiorul Uniunii, în toate colțurile ei. Aderarea la UE nu înseamnă pierderea suveranității — altfel n-ar fi aderat nicio țară. Este vorba despre punerea în comun a suveranității, despre împărtășirea ei. Vocea voastră va conta mai mult, pentru că veți contribui la formarea politicilor UE”, a comunicat ambasadoarea.
Potrivit diplomatei, „suveranitatea energetică este extrem de valoroasă”, „la fel și cea economică — trăim într-o lume conectată, cu lanțuri valorice globale”. „Moldova va deveni parte robustă a acestor lanțuri. Suveranitatea economică va crește. Și cea politică — veți contribui la guvernarea unui spațiu mult mai mare decât țara voastră, o piață de 450 de milioane de oameni, respectată în toată lumea. Legislația noastră inspiră multe alte regiuni. Am lucrat patru ani în Singapore — în Asia de Sud-Est suntem sursă de inspirație în multe domenii”, a conchis noua ambasadoare.
Republica Moldova a marcat, pe 23 iunie 2025, 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. Declaraţia de Suveranitate a fost votată pe 23 iunie 1990 de către deputaţii Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Documentul a stat la baza elaborării Constituției, Legea Supremă a Republicii Moldova. Adoptarea Declarației de Suveranitate este considerată, astfel, prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere şi eliberare națională.
În acest an, suveranitatea Republicii Moldova a fost sărbătorită la Chișinău printr-un marș. Circa 10.000 de persoane au participat la manifestația organizată de președinta Maia Sandu cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. În aceeași zi, și socialiștii au ieșit în stradă la un protest, menționând că „suveranitatea Moldovei este astăzi în pericol” și că „trebuie să ne unim împotriva PAS-ului”. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a declarat că direcția europeană aleasă de popor „este cea mai bună dovadă a suveranității Republicii Moldova”.
***
Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.
