CNA

Noi detalii despre schema de la ASP. 13 persoane au fost reținute de CNA

Mai multe persoane au fost documentate, pe parcursul lunilor septembrie-octombrie curent, de CNA și procurorii anticorupție, fiind bănuite de organizarea unei scheme infracționale, prin intermediul căreia obțineau venituri ilicite. Este vorba despre angajați ai oficiilor cadastrale din cadrul Agenției Servicii Publice, brokeri imobiliari și ipotecari, persoane fizice și juridice, care, în complicitate cu un fost agent imobiliar facilitau procedura de obținere a actelor cadastrale. 

În fapt, CNA și procurorii anticorupție au cercetat câteva sute de episoade în care organizatorul schemei facilita eliberarea actelor permisive pentru cumpărarea-vânzarea imobilelor, eludând procedura legală de programare prealabilă și pretinzând de la clienții săi sume ilicite de bani pentru a corupe angajații ASP.

Printre solicitanții de acte erau persoane fizice, juridice și agenți cadastrali care cereau eliberarea actelor fără asigurarea prezenței fizice necesare a proprietarilor și fără o procură oficială pentru ridicarea acestora. Pentru a obține documentele, aceștia apelau la organizatorul schemei și îi ofereau mijloace financiare pentru următoarele servicii: înregistrarea unui contract la termen standard (10 zile) – 900 de lei (taxa oficială la ASP este de 260 lei); extras din Registrul bunurilor imobile şi certificatul privind valoarea bunului imobil la termen standard (3 zile) – 500 de lei (taxa oficială este de 250 lei); înregistrarea unui contract la termen standard (10 zile), extras din Registrul bunurilor imobile şi a certificatului privind valoarea bunului imobil la termen standard (3 zile) – 1400 lei (taxa oficială pentru asemenea servicii prestate de ASP este de 500 lei). Din sumele pretinse, organizatorul achita taxa de stat, corupea funcționarii și încasa comisionul pentru sine.

Pe 20 decembrie, ofițerii CNA și procurorii au desfășurat acțiuni de urmărire penală în cadrul mai multor dosare, pornite pe fapte de corupere activă, pasivă și trafic de influență. În cele 69 de percheziții autorizate, care au vizat birourile de serviciu, domiciliile și automobilele,  figurează 38 de persoane. Totodată, ofițerii CNA au ridicat mai multe documente de la sediul ASP. Treisprezece persoane au fost reținute pentru 72 de ore. Dacă vor fi găsite vinovate, acestea riscă pedepse de până la 10 ani de detenție și amenzi penale.

Procuratura Anticorupție conduce urmărirea penală.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Marina Tauber/Telegram

Trei partide afiliate lui Șor nu vor participa la alegerile parlamentare: Decizie finală a CSJ

Formațiunile politice „Șansă”, „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidul „Victorie”, membre ale blocului „Victorie” afiliat fugarului Ilan Șor, nu vor putea participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Curtea Supremă de Justiție a respins, pe 16 august, recursul depus de aceste partide împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale, care le-a exclus din lista concurenților electorali.

Astfel, CSJ a decis că recursul este „vădit neîntemeiat, iar dezacordul recurenților cu decizia primei instanțe nu constituie un temei de casare a acesteia”.

„Criticile referitoare la încălcarea drepturilor electorale, a libertății de exprimare și a libertății de asociere sunt, de asemenea, nefondate. Dreptul de a fi ales nu este absolut; el poate fi condiționat de îndeplinirea unor cerințe legale obiective, nediscriminatorii și previzibile, menite să asigure integritatea procesului electoral. Măsura aplicată nu sancționează idei politice, nu dizolvă și nu interzice partidele, ci constată imposibilitatea participării la un anumit scrutin din cauza neîndeplinirii la timp a unei cerințe procedurale esențiale. Nu se poate reține nici discriminarea, deoarece toți potențialii competitori au fost supuși aceluiași regim legal, iar diferența de tratament derivă din diferența de conformare la obligațiile stabilite de lege”, se menționează în hotărârea CSJ.

CSJ by Doina Buruiană

Partidele din componența blocului electoral „Victorie” au depus individual documentele pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Decizia a fost luată după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins, pe 1 august, recursul împotriva încheierii Curții de Apel Centru, care declarase inadmisibilă contestația formulată împotriva refuzului Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a înregistra blocul electoral pentru participare la alegerile parlamentare.

Pe 3 august, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis să excludă din lista partidelor care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare patru partide. Printre acestea se numără „Forța Alternativă de Salvare a Moldovei”, Partidul „Șansă” și Partidul „Victorie”, care fac parte din blocul „Victorie”, apropiat lui Ilan Șor.

***

Amintim că CEC a respins cererea de înregistrare a blocului politic „Victorie” pentru participarea la alegerile parlamentare, în cadrul ședinței din 19 iulie.

Unul dintre argumentele prezentate de raportorul proiectului de hotărâre, Pavel Postica, a fost afilierea membrilor blocului „Victorie” cu oligarhul fugar, condamnat penal, Ilan Șor, precum și implicarea acestuia în formarea blocului politic. Totodată, Postica a subliniat că evenimentul de lansare a blocului a avut loc la Moscova, aspect care, potrivit lui, indică suspiciuni privind finanțarea ilegală.

„Organizarea evenimentului pe teritoriul unui stat străin, în lipsa unei supravegheri din partea autorității electorale și cu implicarea și sprijinul logistic al entităților străine indică suspiciuni rezonabile de finanțare ilegală, contrar legislației naționale”, vicepreședintele CEC, Pavel Postica.

Totodată, raportorul a precizat că legea interzice crearea unei forțe politice succesoare a unei formațiuni declarate anterior neconstituționale. În context, Postica a amintit că partidele membre sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Alte nereguli depistate de CEC țin de faptul că denumirea blocului și simbolul acestuia sunt identice cu cele ale unuia dintre partidele componente.

Prezenți la ședința CEC, liderii blocului „Victorie” au catalogat decizia comisiei drept „abuz”.

Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a menținut în vigoare decizia Comisiei Electorale Centrale, care a refuzat înregistrarea blocului „Victorie” pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie. Hotărârea a fost pronunțată în cadrul ședinței din 31 iulie de către magistrați.

***

Amintim că Blocul politic „Victoria” a fost creat în aprilie 2024. Despre formarea acestuia a anunțat de la Moscova politicianul fugar Ilan Șor. Cel din urmă declara că blocul va participa la alegerile prezidențiale și referendumul din toamna acestui an. Blocul „Victoria” pledează pentru „parteneriat strategic” cu Rusia, consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și este împotriva eurointegrării țării noastre.

Un congres al Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, a fost organizat pe 6 iulie, la Moscova. Prezent la reuniune, Șor a declarat că, în opinia sa, „singura salvare” a Republicii Moldova ar fi „uniunea” cu Federația Rusă. Tot atunci, Șor a anunțat că blocul – care nici la un an de la lansare nu a fost înregistrat oficial de autoritățile electorale – va participa la parlamentare. Mai mult, oligarhul fugar a anunțat că prima pe lista „Victoriei” se va regăsi bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

La evenimentul de la Moscova au participat mai mulți politicieni moldoveni afiliați blocului „Victorie”, inclusiv deputații Marina Tauber, Vasile Bolea și primarii din Orhei și Taraclia, precum și oficiali ruși de rang înalt, printre care Leonid Sluțki și Konstantin Kosacev.

Precizăm că partidele care fac parte din blocul „Victorie” sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Aanterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: