Noi detalii în cazul telefonului folosit de Dodon din arest la domiciliu. Iarmaliuc: „A efectuat 700 de apeluri”

Petru Iarmaliuc, procurorul care instrumentează cazul fostului președinte al țării, Igor Dodon, vine cu noi detalii privind telefonul fostului șef de stat, pe care cel din urmă l-ar fi folosit în timp ce se afla în arest la domiciliu. Procurorul spune că, timp de 16 zile, de pe iPhone-ul lui Dodon ar fi fost efectuate sute de apeluri. Iarmaliuc recunoaște că încă nu este clar dacă fostul șef de stat a folosit smartphone-ul pentru a discuta sau nu cu persoane vizate în cauza penală, dar declară că ancheta va stabili acest lucru în scurt timp.

Potrivit lui Iarmaliuc, în perioada 26 mai-10 iunie, curent, de pe smartphone-ul lui Dodon ar fi fost efectuate 700 de apeluri, ar fi fost primite 36 de SMS-uri și ar fi fost inițiate peste 600 de conexiuni la internet. Iarmaliuc declară că încă nu este clar dacă în această perioadă Dodon ar fi discutat sau nu cu persoane implicate în caz, dar spune că ancheta va stabili acest lucru în scurt timp.

„Este deja îmbucurător că de la proces la proces domnul Dodon recunoaște acest lucru. Dacă până acum nu recunoștea că s-a folosit de acest telefon, acum recunoaște că s-a folosit. (…) Dacă se dovedește că el a încălcat interdicția (nr. de comunicare cu alți inculpați din dosar”, atunci vom acționa în conformitate cu articolul 195 din Codul de procedură penală”, a declarat Iarmaliuc.

Procurorul a mai spus că Dodon a predat iPhone-ul unei persoane care se află în străinătate. „Când se întoarce, trebuie să-l interogăm pentru a afla în ce circumstanțe a primit telefonul”, a spus Petru Iarmaliuc.

Amintim că anterior, Iarmaliuc a declarat că Igor Dodon a folosit din 26 mai până la 10 iunie curent un telefon mobil performant de model iPhone 13 Pro Max, în timp ce la ședințele de judecată fostul șef de stat susținea că folosește un telefon simplu cu taste. La scurt timp, potrivit lui Iarmaliuc, telefonul ar fi ajuns la o altă persoană, care s-ar afla în afara țării.

Avocatul lui Dodon, Nicolae Posturusu, a declarat atunci pentru NM că judecătorul nu i-a interzis clientului său să folosească telefonul mobil, menționând că procurorii „investighează trădare de patrie și tot ei caută un telefon”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: