Inquam Photos/Octav Ganea

Noi proteste în România după documentarul Recorder: „Magistrați, nu vă cenzurați” (FOTO)

Peste o mie de persoane au protestat în seara zilei de joi, 11 decembrie, în Piața Victoriei din București, scrie Euronews. Manifestația a avut loc în contextul dezvăluirilor din documentarul Recorder și la câteva ore de la conferința de presă susținută de Curtea de Apel București. Oamenii au ieșit în stradă și la Cluj și Iași.

Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum: „RO ALERT. Mă sună Savonea”, „Justiție, nu corupție”, „Savonea, jos labele de pe justiție”, „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”. De asemenea, ei au strigat: „Magistrați, nu vă cenzurați”, „Noi vrem dreptate, nu imunitate”, „Savonea, nu uita, justiția nu-i a ta”, „Magistrați independenți, nu obedienți”, „Jos Predoiu”.

Manifestanții au cerut demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag.

Oamenii au ieșit în stradă și la Cluj. Potrivit sursei citate, peste 500 de persoane ar fi participat la manifestație.

Potrivit Digi24, aproximativ 150 de persoane au protestat și în fața Judecătoriei Iași.

Inquam Photos/Octav Ganea
Inquam Photos/Octav Ganea
Inquam Photos/Octav Ganea

Jurnaliștii de la Recorder au publicat pe 9 decembrie documentarul „Justiție capturată”, cu o durată de două ore. Potrivit acestora, investigația — care sintetizează o muncă de investigație de peste un an și jumătate — explică mecanismele prin care sistemul judiciar din România a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Potrivit Recorder, mărturiile adunate din interiorul sistemului de justiție sunt de o gravitate fără precedent. În documentarul Recorder, printre cei intervievați au fost: fostul șef de secție militară la DNA, Liviu Lascu; fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi și Marius Voineag, Crin Bologa; judecătorul Laurențiu Beșu; dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub anonimat.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că situațiile prezentate în documentar trebuie investigate, iar persoanele vinovate – pedepsite. Totodată, el i-a invitat pe toți magistrații să îi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină.

După dezvăluirile din documentar, aproape 1.000 de persoane au ieșit în stradă în seara zilei de 10 decembrie, în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București. Un protest a avut loc și la Cluj. Protestatarii au cerut demisii, inclusiv pe cea a șefului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Marius Voineag. Totodată au cerut demisia șefei de Înalta Curte de Casație și Justiție, Lia Savonea, dar și demisia fostului ministru al Justiției, în prezent ministru de Interne, Cătălin Predoiu.

Pe 11 decembrie, judecătoarea Curții de Apel București Raluca Moroșanu a declarat în timpul unei conferințe de presă că dezvăluirile colegului său, magistratul Laurențiu Beșu, făcute în cadrul documentarului, sunt adevărate. Președinta Curții de Apel București, Liana Nicoleta Arsenie, a afirmat că aceste dezvăluiri constituie „instigare publică împotriva ordinii constituționale” și că s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Primul fond privat de pensii din Republica Moldova: cine poate contribui și care sunt riscurile? ANALIZĂ

În Republica Moldova ar putea fi lansat, în curând, primul fond privat de pensii. NewsMaker explică cine stă în spatele inițiativei, cine poate deveni participant, care este contribuția minimă și cât de sigură este investiția.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat, la mijlocul lunii februarie 2026, crearea primului fond privat de pensii din Republica Moldova – „Aragonn”. Totodată, instituția a desemnat societatea de investiții BROKER M-D în calitate de depozitar al fondului și a aprobat forma și conținutul acordului individual de aderare la fondul de pensii.

În 2024, compania omonimă Aragonn Grup SA a obținut prima licență din Moldova pentru administrarea unui fond privat de pensii. Unicul fondator al Aragonn Grup SA este compania moldovenească de asigurări Asterra Grup SA.

Notă NM. Compania de asigurări Asterra Grup a fost fondată în 2006. Activele sale în septembrie 2025 erau de 715,8 milioane de lei, iar profitul net — 30 de milioane de lei. Acționarii majori ai Asterra Grup: Roman Andronic — 35,9%, compania Braus Com (acționari: Roman Andronic — 41,2% și Oleg Digori — 58,8%) — 34,5%, precum și Larisa Ciobu — 11% și Dumitru Ciobu — 6%.

Este de remarcat că legea „Cu privire la fondurile de pensii facultative” a fost adoptată de Parlament încă în 2020.

Fondurile private de pensii le oferă cetățenilor posibilitatea de a economisi individual pentru perioada pensionării, în completarea pensiei acordate de stat.

Cum va funcționa fondul?

Directorul general al Aragonn Grup, Elena Pui, a declarat pentru NM că fondul își va începe activitatea după ce una dintre băncile comerciale va deschide contul necesar. Particularitatea acestui cont constă în faptul că trebuie să fie unul colectiv, astfel încât toți participanții să poată efectua contribuții.

Contribuția minimă lunară la fond este de 300 de lei, fără a exista un plafon maxim al sumei care poate fi achitată. Totodată, contribuțiile la fondul de pensii voluntar se deduc din venitul anual impozabil, ceea ce înseamnă că pentru aceste sume nu se achită impozit pe venit. Totuși, facilitatea fiscală este limitată: în acest an, suma scutită de impozit nu poate depăși 15% din venitul anual.

Aragonn a mai precizat pentru NM că nu toate persoanele pot deveni participante la fondul de pensii facultativ, ci doar cele angajate oficial și antreprenorii. De exemplu, pensionarii nu pot reinvesti pensia lor, la fel cum studenții nu își pot investi bursa.

Ieșirea din fond nu este posibilă pur și simplu, ci este condiționată de îndeplinirea uneia dintre două cerințe: efectuarea a cel puțin 60 de contribuții stabilite sau împlinirea vârstei de 60 de ani. Totodată, în cazul în care participantul nu ajunge să îndeplinească ambele condiții, dar este realizată cel puțin una dintre ele, sumele acumulate în fond vor putea fi retrase de către moștenitori.

După alimentarea contului, fondul percepe propriile comisioane și investește banii depuși.

Aragonn a mai menționat că fondul se încadrează în categoria participanților la piața financiară cu grad mediu de risc, de aceea „ponderea activelor cu risc scăzut în valoarea activelor totale ale fondului va constitui 80% – 60%”. Printre activele cu risc scăzut se numără valorile mobiliare de stat, precum și depozitele bancare.

În general, potrivit proiectului fondului, contribuțiile participanților urmează să fie investite în valori mobiliare de stat ale Republicii Moldova și ale țărilor din UE, în depozite bancare, în bunuri imobile, precum și în valori mobiliare emise de companii eligibile pentru investiții ale fondului de pensii.

Ce spun experții?

Expertul economic al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a menționat că în anii 1990 în Moldova s-a încercat deja crearea unor fonduri private de pensii. „Dar atunci, în condițiile unei inflații ridicate și ale unei piețe de capital slabe în Moldova, era imposibil să fie lansat un asemenea fond. Acum este momentul potrivit pentru aceasta: inflația, deși cu mici excepții, a intrat în coridorul inflaționist stabilit de Banca Națională de 5% ± 1,5%, la stat și la municipalități se formează piața de capital, [apar] propriile valori mobiliare, vor avea și companiile propriile titluri. Dar cel mai important — a apărut un segment de persoane care își pot permite [economisirea privată pentru pensie]. Este vorba, în primul rând, despre angajații companiilor străine”, a spus Ioniță.

Totodată, el a menționat că dezvoltarea fondurilor private de pensii este un proces lent. „Este necesar ca această piață să devină vizibilă [pentru consumatori] peste cinci ani”, a adăugat expertul.

Cât de sigur este?

Vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Vladimir Rusnac, a declarat pentru NM că este necesar să fie clar delimitate două noțiuni: administratorul fondului, care obține licență pentru această activitate, și fondul propriu-zis.

El a explicat că fondul, în sine, administrat de un administrator, nu are personalitate juridică, ci funcționează în baza unui contract de societate simplă, prevăzut de Codul civil. Activitatea administratorului va fi supravegheată de depozitar. „Mai simplu spus, depozitarul monitorizează ceea ce face administratorul”, a declarat Rusnac.

Notă NM: Depozitarul este un participant profesionist pe piața valorilor mobiliare, care asigură evidența, înregistrarea drepturilor de proprietate și păstrarea în formă electronică a valorilor mobiliare (acțiuni, obligațiuni) ale investitorilor. Acesta deschide și administrează conturi „depo” pentru clienți, confirmând dreptul de proprietate asupra activelor inclusiv în cazul falimentului brokerului – în situația de față, fondul privat de pensii.

Vicepreședintele CNPF a mai explicat că statul a prevăzut la nivel legislativ numeroase filtre menite să protejeze banii contribuabililor fondului. „Noi verificăm administratorii fondului, precum și acționarii, pentru ca aceștia să nu aibă probleme cu legea sau cu sectorul financiar, atât în Moldova, cât și în străinătate. Dacă există anumite probleme, nu va fi acordată licența”, a precizat Rusnac.

De asemenea, CNPF verifică minuțios și conducerea companiei administratorului: directorul, ofițerul de conformitate, managerul de risc și managerul de audit intern.

Pe lângă asta, acționarii trebuie să demonstreze că dispun de mijloacele financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor fondului în prima perioadă. „Dacă acordăm licență, atunci exercităm controlul asupra activității fondului. În lege există o gradație a riscurilor: înalt, mediu și scăzut. Când fondul are un nivel scăzut sau mediu de risc, atunci predomină instrumente investiționale precum valorile mobiliare de stat”, a spus Rusnac, adăugând că CNPF are competența de a monitoriza periodic activitatea fondului și, în caz de încălcări, de a aplica sancțiuni până la suspendarea activității.

Totodată, vicepreședintele CNPF a menționat că, deși există pârghii legale pentru asigurarea securității fondului, investitorii trebuie să ia în considerare riscurile atunci când își investesc banii.

Rusnac a precizat că, din punct de vedere legislativ, există două tipuri de fonduri de pensii: individuale, când persoana investește singură o parte din salariu, și fonduri create de angajatori. În acest caz, angajatorii obțin un instrument suplimentar pentru atragerea angajaților în companiile lor, a menționat Rusnac. El a adăugat că CNPF așteaptă cereri pentru crearea unor noi fonduri de pensii, în special din partea angajatorilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: