Inquam Photos / Gyozo Baghiu

Discurs manifest al unei judecătoare din România, după scandalul iscat de documentarul Recorder: „Suntem terorizaţi, pur şi simplu”

Judecătoarea Curții de Apel București, Raluca Moroșanu, a declarat că dezvăluirile colegului său, magistratul Laurențiu Beșu, făcute în cadrul documentarului Recorder despre starea sistemului judiciar din România, sunt adevărate. Afirmația a fost făcută în timpul unei conferințe de presă a conducerii instanței de apel din 11 decembrie.

Judecătoarea Raluca Moroșanu a luat cuvânt în debutul conferinței de presă, în prezența președintei Curții de Apel București, Liana Nicoleta Arsenie.

Am venit aici ca să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ceea ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună. (…) Ca parantează, nu am fost nici ofițer acoperit, nici la „Doi și un sfert”, nicăieri. Am fost toată viața mea magistrat. Colegii din țară mă cunosc pentru că am fost și formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri aproape 15 ani. Și ei vor ști că nu mint. Dacă nu-l cred pe Laurențiu, măcar să mă creadă pe mine”, a spus ea.

Aceasta s-a referit și la modul în care sunt tratați judecătorii instanței. „La Curtea de Apel București, muncim foarte mult. Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizați, pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine. Nu știu cealaltă parte ce pot face”, a menționat Moroșanu.

Potrivit HotNews, Raluca Moroșanu este expertă în domeniul penal și autoare a mai multor titluri de specialitate care stau la baza pregătirii studenților la drept. Formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefier, ea a fost membru în comisia de elaborare a Noului Cod de Procedură Penală.

Printre publicațiile la care a contribuit judecătoarea Moroșanu se află „Codul de procedură penală comentat”, „Noul Cod penal. Ghid de aplicare pentru practicieni”, „Codul de procedură penală. Executarea hotărârilor penale” și „Aspecte controversate în materia grațierii”.

De menționat că, pe parcursul conferinței, Liana Nicoleta Arsenia a spus că dezvăluirile de presă sunt „instigare publică împotriva ordinii constituționale” și că s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii.

Recorder a publicat pe 9 decembrie documentarul „Justiție capturată”, care durează două ore. Producția, care comprimă o muncă de investigație de peste un an și jumătate, încearcă să explice mecanismele prin care sistemul judiciar a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni.

Laurențiu Beșu este printre persoanele care au apărut cu fața în documentar și a făcut dezvăluiri despre fapte grave petrecute la Curtea de Apel București, instanță unde a activat o perioadă, după ce a fost mutat, prin delegare, de la Tribunalul Giurgiu.

Magistratul a declarat că, după ce a venit la Curtea de Apel București, noii săi colegi i-au spus că a fost mutat pentru că nu se mai dorea ca el să mai facă parte din completul care îl judeca pe medicul Mircea Beuran, acuzat de corupție.

Ulterior, spune Laurențiu Beșu, delegarea sa la Curtea de Apel București a fost prelungită de mai multe ori, până în primăvara acestui an, când a intrat într-un complet care avea pe rol o contestație în dosarul lui Niculae Bădălău. La judecarea contestației, el a avut o opinie diferită de colegul din complet, iar la scurt timp a fost anunțat de șeful de secție de la Curtea de Apel București că nu i se va mai prelungi delegarea.

Curtea de Apel București l-a acuzat de minciună pentru că, în trecut, ar fi fost ofițer de informații la așa-numita direcție „Doi și un sfert”.

Documentarul Recorder a provocat proteste. La București, sute de persoane, majoritatea tineri, au organizat în seara de 10 decembrie o manifestație la sediul Consiliului Superior al Magistraturii. O acțiune de protest similară a avut loc și la Cluj. Participanții au cerut demisii, inclusiv cea a șefului Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag.

La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că situațiile prezentate în documentar trebuie investigate, iar persoanele vinovate – pedepsite. „Nu vreau să scuz în vreun fel politicul. Faptul că lupta anticorupție s-a redus dramatic are influență politică. Numirile procurorilor-șefi au fost politice. Societatea vorbește de mult de probleme în justiție fără să vedem, la nivelul Ministerului Justiției, voință de a intra cu adevărat în ele”, a spus șeful statului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Ex-deputatul democrat Sergiu Sîrbu și fratele acestuia ajung pe banca acuzaților. Dosarul de îmbogățire ilicită, trimis în judecată

Un fost deputat al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și al Partidului Democrat (PDM), împreună cu fratele său, ajung pe banca acuzaților. Primul este învinuit de îmbogățire ilicită, al doilea de complicitate. Informațiile au fost comunicate pe 8 mai de Procuratura Anticorupție. Potrivit surselor NewsMaker din cadrul procuraturii, fostul deputat este Sergiu Sîrbu.

Procuratura Anticorupție a anunțat finalizarea urmăririi penale și trimiterea în instanță a cauzei penale în care un ex-deputat PCRM și PDM este învinuit de îmbogățire ilicită. În aceeași cauză este vizat și fratele ex-deputatului, căruia i se impută complicitatea la îmbogățire ilicită.

Conform procurorilor, urmărirea penală a fost inițiată în ianuarie 2022, având la bază constatările Autorității Naționale de Integritate, potrivit cărora a fost stabilită o diferență substanțială între veniturile obținute și averea dobândită de ex-deputat și familia sa în perioada august 2016 – decembrie 2019. 

„Pentru perioada 25 februarie 2014 – 31 decembrie 2021, adică perioada exercitării funcției de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ex-deputatul, împreună cu membrii familiei sale, ar fi înregistrat o diferență substanțială, în valoare totală de 2 860 769,03 lei, între veniturile obținute și averea dobândită, inclusiv cheltuielile efectuate în această perioadă. Cheltuielile au vizat preponderent servicii de asigurare auto, servicii medicale, servicii educaționale, servicii turistice, servicii de livrare a produselor alimentare, servicii comunale și achitarea ratelor aferente creditelor bancare, constatându-se că acestea nu puteau fi acoperite din venituri obținute legal”, a comunicat Procuratura Anticorupție.

Conform procurorilor, fratele ex-deputatului este acuzat că ar fi contribuit la dobândirea și transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil, în anul 2015, în beneficiul ex-deputatului.

Învinuiții nu și-au recunoscut vinovăția.

Procuratura Anticorupție a precizat că, pentru infracțiunea comisă, legea prevede pedeapsă sub formă de amendă în mărime de la 400 000 la 500 000 de lei sau cu închisoare de la 7 la 15 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani. Pentru a garanta executarea pedepsei amenzii și a eventualei confiscări speciale, au fost aplicate sechestre pe bunuri imobile și mijloace financiare în sumă de peste 7 milioane de lei.

Potrivit surselor NewsMaker din cadrul procuraturii, fostul deputat este Sergiu Sîrbu. NM a solicitat în acest sens o reacție de la fostul parlamentar.

***

Amintim că Sergiu Sîrbu a fost inițial deputat al Partidului Comuniștilor. În 2012 a părăsit formațiunea și s-a regăsit pe lista Partidului Democrat la alegerile parlamentare. În februarie 2020, împreună cu alți cinci deputați democrați, Sergiu Sîrbu părăsește PDM și crează grupul parlamentar Pro Moldova. În octombrie același an, pleacă de la Pro Moldova, din motive „atât de ordin personal, cât și profesional”, și anunță că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat. Câteva zile mai târziu, la 2 noiembrie, împreună că alți foști democrați trecuți pe la Pro Moldova, crează platforma parlamentară Pentru Moldova, la care au aderat și deputații fracțiunii Partidului Șor.

La alegerile parlamentare anticipate din vara lui 2021, Sîrbu figurează al 9-lea pe lista Partidului Șor, însă nu accede în Parlament. Ulterior a anunțat, într-un interviu pentru o instituție media, că se retrage din politică, însă două zile mai târziu, Partidul Șor a anunțat că Sîrbu a fost ales vicepreședintele formațiunii, notează RISE Moldova. Menționăm că, în iunie 2023, Curtea Constituțională a declarat Partidul Șor neconstituțional.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: