trm.md

Noi reguli de intrare pe teritoriul României. Precizările ambasadei

Persoanele care sosesc în România din țările/zonele de risc epidemiologic ridicat vor fi obligate să stea în carantină. O decizie în acest sens a fost luată de Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, astăzi, 21 iulie, informează Ambasada Republicii Moldova în România.

Criteriul pe baza căruia se face stabilirea țărilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat, este reprezentat de rata cumulată de incidență a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 100.000 de locuitori, care trebuie să fie mai mare ca cea înregistrată în România, în perioada similară.

Pe baza criteriului menționat, Institutul Național de Sănătate Publică întocmește lista țărilor/zonelor pentru care se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din acestea. Lista se actualizează/revizuiește săptămânal, în fiecare zi de luni.

La intrarea în țară, sunt exceptate de la măsura carantinei următoarele categorii de persoane care nu prezintă simptome asociate COVID-19:

a) persoanele care vin în România din zonele/țările aflate pe lista țărilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat dar care, înaintea sosirii în România au petrecut o perioadă consecutivă de minimum 14 zile într-una sau mai multe zone/țări pentru care nu este instituită această măsură;

b) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;

c) conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;

d) conducătorii auto prevăzuți la lit. b) şi lit. c)care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;

e) membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparţinând instituțiilor internaționale şi sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum și reprezentanți ai României în organisme și organizații internaționale la care statul român este parte;

f) piloţii de aeronave şi personalul navigant;

g) mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;

h) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

i) personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

j) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;

k) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

l) angajaţi ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional;

m) reprezentanţii companiilor străine care au filiale/ sucursale/reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional;

n) persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare, punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi profesionale specifice în domeniile menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor internaţionale;

o) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;

p) angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România din misiuni executate în afara ţării;

q) elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care au de susţinut examene de admitere sau pentru finalizarea studiilor, care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de finalizarea/ organizarea începerii studiilor

r) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii.

Totodată, poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină în situații deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naștere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenții/tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Global Look Press

Zelenski îi răspunde lui Trump: „Ucraina nu a fost și nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat, în seara de 15 ianuarie, în cadrul tradiționalei sale adresări către națiune, că Ucraina nu a fost și nu va fi niciodată o piedică în calea păcii. Afirmația a fost făcută după ce președintele american Donald Trump a spus că liderul de la Kiev ar fi „principalul obstacol” în calea soluționării războiului ruso-ucrainean.

Vladimir Zelenski a comunicat că a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timpul căreia au discutat, printre altele, despre mijloace de apărare antiaeriană pentru Ucraina și despre activitatea diplomatică cu Statele Unite ale Americii. „Ucraina nu a fost niciodată și nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii”, a subliniat Zelenski, potrivit Meduza.

Președintele a accentuat că anume rachetele rusești, dronele și încercările de a distruge Ucraina sunt „dovezi clare” că Moscova nu își dorește acorduri de pace.

Atunci când, din cauza Rusiei, ucrainenii rămân fără electricitate timp de 20–30 de ore și când loviturile rusești sunt îndreptate spre a ne distruge sistemul energetic și oamenii, presiunea trebuie exercitată asupra Rusiei. Le mulțumesc tuturor celor care sprijină Ucraina în acest sens. Vom desfășura mult mai activ munca noastră diplomatică — atât publică și oficială, cât și nepublică și neoficială”, a declarat Zelenski.

Amintim că, în cadrul unui interviu pentru agenția de presă Reuters din 15 ianuarie, Donald Trump a declarat că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, la ordinul căruia a început invazia la scară largă împotriva statului ucrainean, ar fi „gata să încheie un acord”, în timp ce Ucraina, în opinia sa, ar fi „mai puțin pregătită” pentru un asemenea scenariu. Întrebat de ce negocierile sub patronajul SUA nu au dus până acum la soluționarea conflictului, Trump a răspuns într-un singur cuvânt: „Zelenski”.

În decembrie 2025, după 3 ore de negocieri în Florida, președinții SUA și ai Ucrainei au anunțat progrese semnificative pe calea obținerii păcii. Aceștia afirmau că proiectul unui plan de pace este convenit în proporție de circa 90%. În același timp, Trump nu a exclus posibilitatea apariției unor probleme neprevăzute. Iar problema principală rămâne nerezolvată: Putin cere Donbasul, Zelenski se opune, iar Trump insistă asupra unei înțelegeri.

A doua zi, Moscova a acuzat Ucraina că ar fi atacat cu drone una dintre reședințele oficiale ale președintelui rus din regiunea Novgorod. Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a semnalat că, în urma pretinsului atac, Kremlinul ar putea să-și revizuiască poziția de negociere. Președintele Ucrainei a calificat acuzațiile autorităților ruse drept „o minciună”, menționând că principalul obiectiv al Kremlinului este să întrerupă „realizările muncii comune” ale Ucrainei cu Trump. La rândul său, liderul american a spus că nu crede afirmațiile Moscovei cu privire la pretinsul atac ucrainean.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: