trm.md

Noi reguli de intrare pe teritoriul României. Precizările ambasadei

Persoanele care sosesc în România din țările/zonele de risc epidemiologic ridicat vor fi obligate să stea în carantină. O decizie în acest sens a fost luată de Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, astăzi, 21 iulie, informează Ambasada Republicii Moldova în România.

Criteriul pe baza căruia se face stabilirea țărilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat, este reprezentat de rata cumulată de incidență a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 100.000 de locuitori, care trebuie să fie mai mare ca cea înregistrată în România, în perioada similară.

Pe baza criteriului menționat, Institutul Național de Sănătate Publică întocmește lista țărilor/zonelor pentru care se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din acestea. Lista se actualizează/revizuiește săptămânal, în fiecare zi de luni.

La intrarea în țară, sunt exceptate de la măsura carantinei următoarele categorii de persoane care nu prezintă simptome asociate COVID-19:

a) persoanele care vin în România din zonele/țările aflate pe lista țărilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat dar care, înaintea sosirii în România au petrecut o perioadă consecutivă de minimum 14 zile într-una sau mai multe zone/țări pentru care nu este instituită această măsură;

b) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;

c) conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;

d) conducătorii auto prevăzuți la lit. b) şi lit. c)care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;

e) membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparţinând instituțiilor internaționale şi sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum și reprezentanți ai României în organisme și organizații internaționale la care statul român este parte;

f) piloţii de aeronave şi personalul navigant;

g) mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;

h) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

i) personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

j) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;

k) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

l) angajaţi ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional;

m) reprezentanţii companiilor străine care au filiale/ sucursale/reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional;

n) persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare, punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi profesionale specifice în domeniile menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor internaţionale;

o) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;

p) angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România din misiuni executate în afara ţării;

q) elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care au de susţinut examene de admitere sau pentru finalizarea studiilor, care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de finalizarea/ organizarea începerii studiilor

r) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii.

Totodată, poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină în situații deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naștere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenții/tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ru.krymr.com

BBC: peste 226.000 de militari ruși au murit în Ucraina. Inclusiv care abia au împlinit 18 ani

BBC, împreună cu Mediazona și o echipă de voluntari, a identificat numele a 226 055 de soldați ruși care au murit în timpul invaziei pe scară largă în Ucraina. Peste 200 de persoane din această listă sunt tineri în vârstă de 18 ani. Pe listă figurează și un tânăr născut în 2008, care în 2026 a împlinit 18 ani. Potrivit BBC, acesta este prima persoană născută în 2008 care a murit.

Potrivit sursei citate, tânărul născut în 2008 este Alișer Svirin. Pe 21 februarie 2022, în ziua în care președintele Rusiei susținea un discurs televizat despre viziunea sa privind statalitatea ucraineană, Alișer Svirin împlinea 14 ani. Într-o fotografie din 2026, Alișer Svirin, în vârstă de 18 ani, îmbrăcat în uniformă de camuflaj, ține în mâini o armă Kalașnikov. Fotografia a fost purtată de militari în cadrul procesiunii funerare. Băiatul a plecat să servească în armată pe bază de contract și a murit pe 1 mai 2026 în războiul împotriva Ucrainei. Pe 28 mai, el a fost înmormântat. Potrivit sursei citate, nu se știe exact când a fost trimis pe front, însă, având în vedere vârsta sa, el nu putea să fi petrecut în serviciu mai mult de trei luni.

În total, de la începutul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei, au murit cel puțin 200 de militari ruși în vârstă de 18 ani, a menționat sursa citată.

Investigația a mai arătat că regiunea Moscovei se menține constant printre liderii după numărul de morți. Pierderile confirmate în rândul locuitorilor acestei regiuni se ridică la 6.084 de persoane. Pe primul loc, la mare distanță, rămâne Republica Bașkortostan – doar în ultimele două săptămâni, regiunea a depășit pragul de 10.000 de militari morți în Ucraina. Pe locul al doilea se află Tatarstanul – 8.759 de persoane.

Mai mult de jumătate dintre toți cei decedați (56%) sunt voluntari, mobilizați și condamnați care au plecat la război din colonii penitenciare. Acești oameni nu aveau nicio legătură cu armata la momentul începerii războiului, a adăugat sursa citată.

Potrivit BBC, numărul real al celor căzuți pe front, după mai bine de patru ani de război, depășește datele obținute pe baza surselor deschise. Numărul real al rușilor morți ar putea fi cuprins între 347.776 și 502.344 de persoane.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: