trm.md

Noi reguli de intrare pe teritoriul României. Precizările ambasadei

Persoanele care sosesc în România din țările/zonele de risc epidemiologic ridicat vor fi obligate să stea în carantină. O decizie în acest sens a fost luată de Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, astăzi, 21 iulie, informează Ambasada Republicii Moldova în România.

Criteriul pe baza căruia se face stabilirea țărilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat, este reprezentat de rata cumulată de incidență a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 100.000 de locuitori, care trebuie să fie mai mare ca cea înregistrată în România, în perioada similară.

Pe baza criteriului menționat, Institutul Național de Sănătate Publică întocmește lista țărilor/zonelor pentru care se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din acestea. Lista se actualizează/revizuiește săptămânal, în fiecare zi de luni.

La intrarea în țară, sunt exceptate de la măsura carantinei următoarele categorii de persoane care nu prezintă simptome asociate COVID-19:

a) persoanele care vin în România din zonele/țările aflate pe lista țărilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat dar care, înaintea sosirii în România au petrecut o perioadă consecutivă de minimum 14 zile într-una sau mai multe zone/țări pentru care nu este instituită această măsură;

b) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;

c) conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;

d) conducătorii auto prevăzuți la lit. b) şi lit. c)care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;

e) membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparţinând instituțiilor internaționale şi sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum și reprezentanți ai României în organisme și organizații internaționale la care statul român este parte;

f) piloţii de aeronave şi personalul navigant;

g) mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;

h) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

i) personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

j) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;

k) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

l) angajaţi ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional;

m) reprezentanţii companiilor străine care au filiale/ sucursale/reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional;

n) persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare, punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi profesionale specifice în domeniile menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor internaţionale;

o) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;

p) angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România din misiuni executate în afara ţării;

q) elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care au de susţinut examene de admitere sau pentru finalizarea studiilor, care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de finalizarea/ organizarea începerii studiilor

r) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii.

Totodată, poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină în situații deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naștere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenții/tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cristian Jardan

Ministrul Culturii, despre scandalul de la biserica din Dereneu: „Interesul nostru este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a venit astăzi, 9 februarie, cu o reacție referitor la scandalul din jurul bisericii „Adormirii Maicii Domnului” din satul Dereneu, dreptul de folosință asupra căreia este disputat de Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei. Oficialul a declarat că, în prezent, situația ar fi exploatată de politicieni, însă nu dat nume, și a menționat că acest lucru a agravat conflictul. Jardan a subliniat că biserica, care aparține Ministerului Culturii, a fost dată în folosință Mitropoliei Basarabiei, iar instituția pe care o conduce este interesată ca lăcașul să fie „cât mai bine păstrat”.

Situația din Dereneu nu trebuie să fie exploatată politic, în special, de unii deputați care instigă lumea la ură și nesupunere. Sunt două comunități creștin-ortodoxe din același sat, care trebuie să trăiască în liniște, pace și comuniune spirituală. În acest context, facem un apel la calm și înțelepciune din partea tuturor”, a transmis Cristian Jardan pe Facebook.

Oficialul a mai spus că conflictul din jurul bisericii, care durează de mai mulți ani, s-a complicat „de fiecare dată când au intervenit politicienii”. „Și de această dată situația s-a agravat după implicarea unor deputați. Încă o dovadă că politicul nu trebuie să intervină în activitățile bisericii”, a adăugat el.

Jardan a subliniat că clădirea lăcașului de cult, care are statut de monument istoric și aparține Ministerului Culturii, a fost oferită în folosință Mitropoliei Basarabiei pentru 50 de ani. „Interesul nostru este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”, a spus ministrul.

Potrivit lui Jardan, pe acest caz au fost deschise mai multe procese și înregistrate plângeri din partea ambelor părți.

Pe unele instanța s-a pronunțat definitiv și irevocabil, pe altele urmează să se expună. Toate deciziile finale trebuie respectate ca atare și legalitatea restabilită. Această situație poate și trebuie să fie rezolvată legal prin bună credință și comunicare”, a adăugat ministrul.

Scandalul de la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dereneu își are începutul în 2018, după ce, după 25 de ani de slujire sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei, preotul Florinel Marin și credincioșii activi au decis să adere la Mitropolia Basarabiei, scrie portalul Anticorupție.md. Hotărârea a generat un conflict de durată între cele două structuri bisericești, soldat cu mai multe litigii în instanță.

În iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Mitropoliei Moldovei împotriva Agenției Servicii Publice (ASP), prin care revendica dreptul de folosință asupra bisericii din satul Dereneu, notează Anticorupție.md. Potrivit sursei citate, litigiul a pornit de la faptul că ASP a schimbat titularul, după ce comunitatea religioasă „Adormirea Maicii Domnului” a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei.

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica. Presa a relatat că exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, s-au opus fizic preluării legale a bisericii. Iar Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei în calitate de preot al bisericii „Adormirii Maicii Domnului”, s-a baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, rămânând acolo până în prezent. La fața locului a intervenit poliția.

Pe 8 februarie, la biserică au avut loc noi tensiuni. Un grup de enoriași în frunte cu arhiepiscopul Petru de la Mitropolia Moldovei, responsabil de Ungheni și Nisporeni, au oficiat slujba în fața polițiștilor, care se aflau la ușii bisericii. Potrivit reprezentanților Mitropoliei Moldovei, arhiepiscopul „i-a implorat cu lacrimi și-n genunchi pe polițiști să deschidă biserica și să intre măcar el”, însă oamenii legii nu i-ar fi permis accesul.

Inspectoratul General al Poliției a respins acuzațiile, subliniind că oamenii legii asigură ordinea publică. De asemenea, IGP a amintit de decizia Curții Supreme de Justiției care stipulează că biserica a fost dată în folosință Mitropoliei Basarabiei.

De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei. Iar liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a scris pe rețelele de socializare că Mitropolia Basarabiei ar încerca să preia „forțat” biserica, calificând situația drept un „act de raiderism bisericesc”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: