„Noi suntem nepoatele vrăjitoarelor pe care nu le-ați ars”. Cum s-a desfășurat Marșul Solidarității la Chișinău. Reportaj NM

Marșul Solidarității s-a desfășurat la Chișinău în ziua de 8 martie. La acesta au participat activiști civici, feministe, jurnaliști, politicieni. Ei au cerut ratificarea Convenției de la Istanbul: documentul prevede adoptarea legilor și măsurilor de apărare a femeilor împotriva violenței în familie. Orășenii au reacționat diferit la acest marș: unii salutau binevoitor, alții își făceau semnul crucii cu înfrigurare ori se jeluiau – „ce se întâmplă în Moldova”. Cum au fost toate acestea – aflați din reportajul reporterului NM Nadejda Coptu.

„Băieții tot plâng”

Acțiunea și-a luat startul de lângă Centrul Comercial UNIC. Aproape de ora 13:00, acolo s-au adunat câteva sute de persoane. Unii dintre ei au venit cu toată familia, luându-și de acasă și animalele de companie. „Noi suntem nepoatele vrăjitoarelor pe care nu le-ați ars”, „Respect-o nu doar de 8 martie”, „Florile nu ajută”, „Este serios: chiar și introverții și introvertele sunt aici” – cu asemenea pancarte, participanții la acțiune au mărșăluit prin centrul orașului.

Olga Gnatcova / Newsmaker.md

De la UNIC, participanții la marș au mers pe bulevardul Ștefan cel Mare, acompaniați de sunetele tobelor OccupyGuguță. Coloana s-a întins pe aproape un cartier întreg. În fruntea coloanei era feminista Alina Andronache cu fiul mic, care purta pancarta: „Băieții tot plâng”. În urma lor erau 15 fete îmbrăcate în mantii roșii și bonete albe, ca eroinele serialului „Povestea unei servitoare”. (În serial, acțiunea are loc într-un stat totalitar din viitor, în care femeile au fost lipsite de toate drepturile, lăsându-li-se doar funcția de reproducere).

Olga Gnatcova / Newsmaker.md

La acțiune au participat și deputații Doina Gherman, Dumitru Alaiba, Igor Grosu, Dan Perciun și Mihai Popșoi.

La marș au venit și avocatele Tatiana Chebac și Viorica Grecu, reprezentanții Consiliului pentru Egalitate Yan Feldman și Evghenii A. Goloșceapov, reprezentantele GENDERDOC-M Anastasia Danilova și Angelica Frolov.

Olga Gnatcova / Newsmaker.md

Președintele Consiliului Național al Tinerilor din Moldova, Nicolai Cheleș purta o pancartă pe care scria în limba găgăuză: „Noi toți avem drepturi egale. Convenția nu este adoptată în jumătate!”.

„Ele sunt lesbiene? Lesbiene, da?”

Primul popas al participanților la marș a fost lângă Procuratura Generală. Întorcându-se cu fața spre clădire, ei au scandat: „Dorim și flori, și șanse egale!”.

Olga Gnatcova / Newsmaker.md

Unii participanți ai acțiunii mergeau dansând. O domnișoară cu o pancartă mare pe care era scris: „Eu nu sunt mașină de făcut copii” a dansat aproape tot drumul.

Trecătorii reacționau diferit la această demonstrație. Cineva striga din urmă „Bravo!”, altcineva ofta cu tristețe și spunea: „Eh, Moldova noastră, ce-i cu ea?”. O femeie în etate, cuprinzând protestatarii cu privirea, și-a făcut semnul crucii.

Olga Gnatcova / Newsmaker.md

Mulți se opreau pentru a filma totul cu telefonul. Filmau și din geamurile larg deschise. Un bărbat l-a întrebat înviorat pe interlocutorul său: „Ele sunt lesbiene? Lesbiene, da?”.

Cel de-a doilea popas a fost vis-a-vis de sediul Ministerului Afacerilor Interne. „Drepturi diferite, șanse egale”, au scandat lângă MAI participanții la acțiune.

Olga Gnatcova / Newsmaker.md

În fața primăriei, protestatarii au scandat: „Strânge singur de pe masă! Fă mâncare, spală vasele”. Femeile care vindeau flori și mărțișoare vis-a-vis de primărie s-au îndepărtat de tejghelele lor pentru a-i vedea mai bine pe cei care mergeau în marș.

Lângă clădirea guvernului, coloana s-a oprit din nou. Acolo, participanții la acțiune au scandat: „Aceasta-i intervenție, ratificați convenția!”.

Olga Gnatcova / Newsmaker.md

„Cine sunt acești oameni? Nu-i înțeleg eu pe ăștia”, a spus colegului său un bărbat care urmărea cele întâmplate.

„Oare femeia își poate permite să stea trei ani în concediu de maternitate?!”

Lângă sediul parlamentului, participanții la acțiune au cerut ratificarea Convenției de la Istanbul. Alina Andronache a cerut și adoptarea a opt pachete de legi care ar apăra drepturile femeilor.

Potrivit afirmațiilor sale, în anul 2019, diferența anuală dintre salariul bărbaților și cel al femeilor a fost de 14,4% (36 de zile lucrătoare). Ea a precizat că din cauza acestui fenomen, femeile au pierdut, în medie, aproape 14,4 mii de lei timp de un an. Andronache a adăugat că până în prezent, în Moldova sunt cazuri de discriminare la calcularea pensiei. Potrivit afirmațiilor sale, în anul 2019, pensionarele din Moldova nu au primit, în medie, aproape 5 mii de lei. Ea a subliniat că la Chișinău, diferența de pensii este și mai mare și ajunge până la 11,4 mii de lei.

O altă problemă importantă, potrivit lui Andronache, este lipsa creșelor de stat în Moldova. „Câte femei își permit să achite câte 4 mii de lei pentru creșă? Oare femeia își poate permite să stea în concediu de maternitate trei ani?!”, a întrebat Andronache.

După aceasta, participanții la marș au scandat din nou: „Opriți sexismul, ratificați convenția”.

„Dragi femei, aveți grijă de focul din vatră și nu vă frământați”

După aceasta, participanții la acțiune s-au întors cu fața spre clădirea administrației președintelui. Vitalie Sprânceană, activist OccupyGuguță, și-a exprimat revolta provocată de felicitările pe care Igor Dodon le-a transmis femeilor. Sprânceană a dat citirii un citat care, potrivit lui, demonstrează atitudinea președintelui față de femei: „Dragi femei, voi mențineți căldura căminului familial, aveți grijă de cei dragi și apropiați, voi inspirați și îi încurajați pe bărbați la fapte mărețe”.

Olga Gnatcova / Newsmaker.md

„Dragă președinte, femeile fac lucruri mărețe în fiecare zi, nu doar îi încurajează pe bărbați la fapte mărețe. Felicitarea ta a fost ca un îndemn: dragi femei, stați acasă, aveți grijă de focul din vatră și nu vă frământațți”, a spus Sprânceană. El a subliniat că femeile pot alege singure „să fie familiste sau nu, să fie mame sau nu, să fie președinți sau nu”.

Olga Gnatcova / Newsmaker.md

După aceasta, el i-a îndemnat pe cei prezenți să arunce felicitările peste gard. Cei prezenți au rămas nedumeriți, atunci Sprânceană a precizat: „Noi am aruncat deja încolo avioane de hârtie, nu este periculos”. „Aici s-au aruncat și curcani”, și-a amintit una dintre participante. În consecință, protestatarii au hotărât să-i transmită președintelui, peste gard, câteva felicitări.

„Domnule Dodon, fă mâncare, spală vasele!”, au scandat ei.

„Corpul meu – treaba mea!”

Următorul popas a fost la Judecătoria sectorului Centru, unde participanții la acțiune au scandat: „Într-o justiție misogină mereu este vinovată femeia”.

Olga Gnatcova / Newsmaker.md

Lângă Universitatea de Medicină, protestatarii au scandat: „Corpul meu – treaba mea!”. Ei au reamintit că în luna august 2018, Aliona Nastas și Lidia Craceav, colaboratoare la Catedra de epidemiologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”, au povestit jurnaliștilor despre hărțuirea sexuală din partea șefului lor, Viorel Prisăcari.

La 6 septembrie 2019, Judecătoria sectorului Buiucani a declarat că aceste acuzații sunt false și a stabilit ca profesorului să-i fie achitat un prejudiciu moral de 30 de mii de lei. Activistele consideră că administrația universității a fost tolerantă față de hărțuiri și, într-o anumită măsură, le-a susținut.

Olga Gnatcova / Newsmaker.md

Stația „terminus” a marșului a fost Dendrariul. La intrarea în parc,Tatiana Chebac a vorbit despre daunele „Victim blaming” (blamarea victimei). Acțiunea s-a încheiat cu un picnic în parc.

Revendicările principale ale protestatarilor:

  • adoptarea unei legi pentru combaterea hărțuirilor sexuale;
  • adoptarea unui pachet de legi care ar prevedea reforma sistemului de plată a concediilor de maternitate, pentru ca și tații să fie interesați de aceasta;
  • introducerea în Legea cu privire la asigurarea egalității a termenelor egalitatea muncii, plată egală pentru muncă de valoare egală;
  • adoptarea pachetului de legi care va asigura „principiul transparenței salariului”;
  • excluderea discriminării la obținerea pensiei;
  • adoptarea pachetului de legi care conține toate obligațiunile prevăzute în Convenția de la Istanbul;
  • modificarea Codului educației și deschiderea creșelor de stat;
  • obligarea organelor de stat să identifice și apoi să combată inegalitatea în domeniile de care sunt responsabile.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ilan Shor / Telegram

Găgăuzia se leapădă de Șor. Cât de reală este această schimbare? (ANALIZĂ)

După pronunțarea sentinței în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată oligarhului fugar Ilan Șor, protestele anunțate nu au mai avut loc. Dimpotrivă, mobilizarea stradală a scăzut vizibil, iar președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov – acuzat anterior de legături cu Șor – și-a schimbat brusc discursul. Ce s-a schimbat în Găgăuzia? Mai controlează Șor autonomia? Răspunsul la acestea, dar și alte întrebări – în analiza NM.

Factorul Constantinov

Pe 23 octombrie, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Musteața, a efectuat o vizită la Comrat, unde s-a întâlnit cu președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov. După întrevedere, Constantinov a făcut o scurtă declarație de presă în care a vorbit despre importanța dezvoltării dialogului dintre Comrat și Chișinău. „Vom acționa la fel ca majoritatea cetățenilor. Găgăuzia votează puțin altfel, dar asta nu înseamnă că vom alege o altă cale. În orice caz, vom lucra împreună cu toți locuitorii republicii noastre”, a spus el. Aceste declarații contrastau brusc cu mesajele pe care le promova anterior.

enews.md

În primăvara anului 2023, la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei a câștigat candidata susținută de Ilan Șor — Evghenia Guțul. Până la această campanie, ea nu participase în viața politică a autonomiei și era aproape necunoscută publicului. Pentru victoria ei a lucrat întreaga mașină de propagandă a partidului „Șor”, declarat ulterior neconstituțional: însuși Ilan Șor apărea la televizor, iar deputații partidului organizau întâlniri cu alegătorii în numele lui Guțul. Echipa lui Șor este acuzată și de cumpărarea alegătorilor. Guțul este învinuită în două dosare penale, dintre care unul, privind finanțarea ilegală a campaniei sale electorale, nu a fost încă finalizat.

фото: laf.md

Constantinov, care la alegeri l-a susținut pe un alt candidat, Dmitrii Croitor, s-a alăturat rapid grupului de sprijin al noii bașcane, Evghenia Guțul, după victoria acesteia. Mai mult, el chiar a efectuat o vizită în Israel pentru a se întâlni cu Ilan Șor – întâlnire anunțată pe paginile oficiale ale Adunării Populare ca o vizită de lucru „obișnuită”.

Acum, însă, Constantinov declară în emisiuni TV că a mers la Șor fiindcă a înțeles: Guțul „u este o figură independentă, iar „centrul de luare a deciziilor – este în Israel”. Totuși, lucrurile nu s-au limitat cu o singură deplasare. Constantinov a participat la congresele blocului lui Șor „Victorie”, la evenimentele publice ale echipei Evgheniei Guțul și a lansat critici dure la adresa Chișinăului: a acuzat autoritățile centrale de presiuni și a amenințat cu un „răspuns dur din partea Comratului”.

Relațiile dintre Constantinov și Ilan Șor au fost mereu marcate de dezechilibru. După ce noul bașcan intră în funcție, acesta trebuie să prezinte echipa Comitetului executiv. În cazul Evgheniei Guțul, componența executivului a fost anunțată prin videoconferință chiar de Ilan Șor. Constantinov a refuzat însă să aprobe lista propusă. În consecință, lista a trebuit modificată de mai multe ori, până când Adunarea Populară, condusă de el, a aprobat noul executiv local.

Jurnalista și fosta deputată APG, Ecaterina Jekova, a declarat într-un interviu pentru NM că retorica lui Constantinov nu este un indicator: „El joacă nu doar jocurile lui Șor, ci și unele jocuri de ale sale”.

Виталий Шмаков / NewsMaker

Analistul politic Alexei Tulbure consideră că schimbarea actuală de retorică a lui Dmitri Constantinov este una semnificativă — mai ales având în vedere că a urmat vizitei șefului SIS. „Constantinov este o persoană destul de vulnerabilă. Se pare că directorul SIS a găsit argumente suficient de convingătoare pentru a-l determina pe președintele Adunării Populare să-și schimbe retorica și direcția”, a declarat Tulbure.

Ce s-a schimbat în autonomie

Pe lângă schimbarea de retorică a lui Constantinov, în Găgăuzia s-a redus vizibil și activitatea activiștilor asociați cu Ilan Șor. Promisiunile de a „apăra bașcanul până la capăt”, făcute după pronunțarea sentinței, s-au transformat într-un recul al protestelor. Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidului. Hotărârea este examinată în prezent de Curtea de Apel Chișinău. Totuși, contrar așteptărilor, Găgăuzia nu s-a mobilizat masiv – acțiunile organizate de echipa lui Șor au devenit rare și adună tot mai puțini participanți.

Un exemplu grăitor este chiar prima zi după pronunțarea sentinței. Nu a avut loc niciun protest. În sediul Comitetului executiv s-a desfășurat o ședință a Adunării Populare, iar acțiunea anunțată a adunat doar câteva zeci de persoane, care nici măcar nu au început un protest propriu-zis.

Deputatul APG Alexandr Tarnavschi explică scăderea activității nu doar prin condamnarea lui Guțul, ci și prin rezultatele recente ale alegerilor parlamentare: „Au pierdut. Iată și s-au ascuns”.

NewsMaker/Галина Васильева

Totuși, cea mai importantă schimbare pare a fi reluarea dialogului cu Chișinăul. Platforma formală pentru acest dialog este grupul parlamentar mixt, în cadrul căruia deputații Parlamentului și cei ai Adunării Populare colaborează. În toamna anului 2023, APG a suspendat unilateral activitatea grupului. Tarnavschi este convins că decizia a fost luată sub influența lui Șor: „Atunci, deputații parlamentari din fracțiunea lui au fost primii care au părăsit grupul”.

Acum, însă, Constantinov a decis, printr-o dispoziție personală, să restabilească activitatea grupului, modificându-i complet componența. Tarnavschi consideră acest pas juridic incorect: „Activitatea a fost suspendată prin votul Adunării Populare. Pentru a o relua, era nevoie de un nou vot și abia apoi se putea schimba componența nominală”.

Șansă pentru o „încălzire” a relațiilor?

Alexei Tulbure consideră că există, într-adevăr, șanse reale pentru o „încălzire” a relațiilor dintre Chișinău și Comrat. Potrivit lui, nu întreaga putere din autonomie s-a aflat sub influența lui Ilan Șor. „Există autorități locale, primari care sunt mereu deschiși dialogului. Există și mediul de afaceri, care este foarte departe de agenda promovată de Șor”, explică expertul. Acesta adaugă că și la Chișinău există voință politică pentru relansarea dialogului — mai ales din partea noului prim-ministru Alexandru Munțeanu, pe care îl descrie drept „un om al compromisului” și „un om dispus să discute chiar și cu cei cu care e greu să o faci”.

Tudor Mardei | NewsMaker

Tulbure consideră că Chișinăul trebuie să-și asume cea mai mare parte a responsabilității pentru restabilirea încrederii. „Chișinăul trebuie să meargă cu un mesaj deschis către Găgăuzia: «Suntem o singură națiune și nu îi privim pe găgăuzi ca pe ceva separat de întreaga Moldovă. Găgăuzii sunt parte a poporului moldovenesc». Chișinăul trebuie să repete asta constant, pentru a înlătura frustrările. La ei trebuie să apară încrederea”.

Tarnavschi consideră, de asemenea, că în noul parlament sunt oameni gata să lucreze la dialog — și din partea puterii, și din partea opoziției. „Există Larisa Voloh de la PAS, care deja a fost în grupul de lucru. Există Alexandr Stoianoglo din opoziție, el este chiar din Găgăuzia și înțelege perfect toate mecanismele”.

Însă Tarnavschi pune o mai mare responsabilitate pe Comrat: „Trebuie să se lepede complet de Șor. Să recunoască greșelile și să construiască mai departe dialogul”.

Deocamdată, potrivit lui Tarnavschi, este prea devreme să vorbim despre vreo „deșorizare”. „Nu am auzit niciodată de la Constantinov că a comis o greșeală atunci când s-a apropiat de Șor”, spune deputatul. În autonomie continuă să lucreze comitetul executiv, convenit cu Ilan Șor. Despre faptul că procesul de „deșorizare” nici măcar nu a început încă vorbește și Ecaterina Jekova.

Imagine simbol

Alexei Tulbure consideră însă că există schimbări, iar situația s-ar putea schimba definitiv după alegeri.

Găgăuzia se pregătește să se realeagă?

Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei expiră pe 12 noiembrie, însă data noilor alegeri nu a fost stabilită, deoarece chiar APG a decis anterior desființarea Comisiei Electorale Centrale. Ajunși într-un impas electoral, deputații încearcă să găsească o soluție. Vicepreședintele Gheorghi Leiciu propune crearea unei CEC temporare care să organizeze scrutinul. Alexandr Tarnavschi califică această idee drept „echilibristică juridică” și consideră că decizia de dizolvare a CEC-ului trebuie anulată. După 12 noiembrie, problema legalității deciziilor luate de APG va deveni una critică, iar deputații mai au doar câteva zile pentru a remedia situația.

NewsMaker

Pe lângă alegerile în APG, autonomia, cel mai probabil, va trebui să aleagă și un nou bașcan. Dacă Curtea de Apel va confirma sentința, Guțul va fi lipsită de funcție: infracțiunea, confirmată printr-o hotărâre judecătorească, constituie temei pentru demitere. În decurs de 90 de zile după demitere trebuie să aibă loc alegeri noi. După decizia definitivă a instanței, Adunarea Populară este obligată să stabilească data votării.

Ecaterina Jekova este sigură că nu vor fi schimbări, dacă la putere vor rămâne aceiași oameni, în special cei aflați în legătură cu Șor. „Este necesar un anumit mecanism care să scoată oameni cu o asemenea reputație din politică”, consideră fosta deputată.

Alexei Tulbure vede o șansă la curățare. „În Găgăuzia există o societate destul de patriarhală, iar oamenii sunt înclinați să repete narațiunile puterii. Dar când vor începe să aibă loc schimbări, se va schimba și comportamentul politic al populației”, spune el. Expertul punctează: este deosebit de important ca din politica găgăuză să fie eliminate elementele de cumpărare a voturilor și falsificările. Doar în acest caz, Găgăuzia va avea o șansă la o conducere cu adevărat independentă a autonomiei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: