sia.ru

Noile condiții de acordare a compensațiilor în cadrul Programului „Prima Casă” au intrat în vigoare

Noile condiții de acordare a compensațiilor în cadrul Programului de stat „Prima Casă” au intrat în vigoare și oferă posibilitatea de a beneficia de suport din bugetul de stat la achitarea creditului ipotecar tuturor beneficiarilor Programului. Până în prezent, prin intermediul acestuia au fost procurate 4612 locuințe, iar alte 21 de solicitări urmează a fi examinate, informează Ministerul Finanțelor.

Astfel, a fost dublată valoarea compensației pentru familiile cu copii. Beneficiarii părinți/tutori/curatori ai unui copil vor beneficia de o compensație în valoare 25% din suma principală a creditului ipotecar. Valoarea compensației pentru familiile/tutorii/curatorii cu 2 copii constituie 50%, iar pentru familiile/tutorii/curatorii cu 3 și mai mulți copii – 100%. De asemenea, a fost majorată valoarea compensației lunare de la 10% la 15% din salariu calculat pentru beneficiarii angajați ai entităților din sectorul privat care își au sediul în mun. Chișinău.

La fel, vor avea dreptul să solicite compensații din bugetul de stat și beneficiarii angajați în sectorul public sau privat ale căror locuințe depășesc suma de 600 mii lei. De asemenea, a fost stabilit mecanismul de acordare a compensațiilor în cuantum de 50% din soldul creditului rămas persoanelor fizice, care au accesat un credit ipotecar până la lansarea Programului de stat ” Prima casă” și întrunesc criteriile de eligibilitate ale Programului.

Totodată, de compensații vor beneficia și persoanele care se încadrează în categoria tinerilor specialiști și activează în mediul rural/urban, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți, inclusiv suburbii. Menționăm că, se compensează 100% din suma principală a creditului în cazul în care locuința procurată este amplasată în localitatea/raionul unde persoana fizică a fost repartizată să activeze.

Reamintim că, anterior a fost majorată limita de vârstă pentru persoanele fizice care pot accede în program de la 45 ani la 50 ani, precum și s-a micșorat cota participației proprii inițiale de la 10% până la minim 5% din prețul de procurare a locuinței. De asemenea, a fost eliminată condiția privind lipsa imobilului sau spațiul locuibil deținut în proprietate nu mai mare de 9 m2 per membru de familie, și acordarea posibilității de a accede în Program  persoanelor fizice care dețin imobil în proprietate, dar intenționează să procure o locuință care depășește ca suprafață proprietatea deținută.

Pentrul anul 2020, în Legea bugetului de stat au fost prevăzute 90 milioane lei pentru implementarea Programului de stat „Prima casă”, dintre care pentru programele de compensare s-au alocat 40 milioane lei.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, din număr total al beneficiarilor, 3211 sunt familii, iar 1401 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31 ani. Suprafața medie a locuințelor procurate prin intermediul programului este de 60 metri pătrați. Valoarea medie a locuințelor procurate este de 595,51 mii de lei. Din numărul total de locuințe achiziționate, 4252 sunt apartamente, iar 360 case la sol.

Beneficiar al programului guvernamental „Prima Casă” poate fi orice cetățean al Republicii Moldova, cu vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani, care este angajat oficial la o instituție de stat sau companie privată din țară și dispune de venituri din surse oficiale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: