Facebook/Anatolie Nosatîi

Nosatîi, agasat de întrebarea unei jurnaliste la conferința cu Pistorius: „Prezența presei care susține opoziția vorbește de la sine”

Conferința de presă cu participarea ministrului Apărării Anatolie Nosatîi și a omologului său german, Boris Pistorius, care a efectuat, pe 31 mai, o vizită oficială în Republica Moldova, a fost marcată de un moment stânjenitor. O jurnalistă de la postul de televizune Canal 5 – a cărei activitate a fost suspendată din cauza finanțării dubioase, atribuite lui Ilan Șor, l-a întrebat pe ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, de ce Germania „nu oferă suport pentru combaterea sărăciei din Moldova, ci pentru militarizare”. Pistorius i-a răspuns jurnalistei că Germania implementează proiecte pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor din Moldova, iar un stat fără securitate ar fi „mult mai sărac”. Nu a rămas fără replică nici Nosatîi, care a calificat întrebarea drept „manipulatorie”.

Cu ocazia vizitei la Chișinău, ministrul german al Apărării a adus un lot de asistență pentru Armata Națională. În cadrul ceremoniei de recepționare a pachetului de sprijin, Boris Pistorius, împreună cu Anatolie Nosatîi, au susținut o conferință de presă. Ministrul german al Apărării a anunțat un nou pachet de sprijin pentru Moldova, care include acordarea a încă 14 transportatoare blindate Piranha, echipamente medicale și finanțarea unui sistem de apărare aeriană de mici dimensiuni.

Ulterior, o jurnalistă de la Canal 5 a declarat că Republica Moldova este „cea mai săracă țară din Europa”, iar o bună parte din cetățenii din localitățile rurale trăiesc în „sărăcie absolută”. Astfel, aceasta l-a întrebat pe Boris Pistorius de ce Germania „nu oferă suport pentru combaterea sărăciei din Moldova, ci pentru militarizare”.

Aceasta este o întrebare care își are desigur locul. Dar eu, din păcate, în calitate de ministru al Apărării nu pot să răspund la această întrebare. Eu răspund de domeniul de cooperare bilaterală pe care îl am. Totuși vreau să menționez că Germania, din câte cunosc eu, face multe pentru a combate sărăcia în Republica Moldova, inclusiv și Uniunea Europeană. Nu cred că trebuie să contrapunem asigurarea apărării și combaterea sărăciei”, a răspuns oficialul german.

La rândul său, ministrul Nosatîi a intervenit cu o replică.

Voi dori să vin și eu cu o completare aici. Domnule ministru, după câte vedeți, Republica Moldova este o țară democratică, unde mass-media are posibilitatea să participe la toate activitățile pentru a demonstra transparența activităților instituțiilor. Și prezența mass-mediei care susține opoziția care este împotriva dezvoltării sectorului național de apărare vorbește de la sine. Și întrebarea este manipulatorie. Și cum ați menționat dvs, Republica Federală Germană susține sute de proiecte în Republica Moldova pentru dezvoltarea economiei, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și pentru implementare reformelor ce ne vor ajuta să devenim o țară europeană și prosperă”, a declarat acesta.

Anatolie Nosatîi a menționat că asistența din domeniul apărării nu este o povară pentru țara noastră și a mulțumit partenerilor pentru ajutor.

Asistența din domeniul de apărare în niciun caz nu diminuează asistența civilă și în niciun caz nu merge ca o povară suplimentară pentru stat. Voi reitera aici susținerea tuturor partenerilor pentru întărirea domeniului de apărare, inclusiv al Republicii Federale Germană. Și vreau să menționez: fără un spațiu sigur de apărare și securitate nu există dezvoltare. Mulțumesc pentru tot ce faceți și mizăm p asistență în continuare”, a spus Anatolie Nosatîi.

Totodată, Boris Pistorius și-a completat răspunsul, exprimându-și părerea că fără securitate, nivelul de sărăcie al unui stat ar fi mai înalt.

Eu cred că securitatea nu este ceva facultativ, nu este ceva la ce poți să te gândești mai mult sau mai puțin, în dependență de situație. Aceasta este o greșeală, o greșeală enormă. Fără securitate, în multe țări din lume, după experiența mea, ar fi mult mai multă sărăcie. A avea puteri și capacități de apărare înseamnă a arăta unui eventual atacator că, împreună cu partenerii, te poți apăra. Deci asta nu înseamnă a începe un război sau a duce un război, ci pur și simplu că există capacitate de apărare”, a comunicat el.

Precizăm că, pe 20 martie, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a suspendat activitatea Canal 5. Autoritățile au argumentat decizia prin faptul că beneficiarii efectivi ai televiziunii sunt „grupările criminale Plahotniuc și Șor”.

Oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor sunt inculpați în dosarul „Frauda bancară”. În 2023, Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare în acest dosar, însă se ascunde de justiție în Federația Rusă. De acolo, oligarhul continuă să-și promoveze interesele politice în Moldova prin intermediul televiziunilor, politicienilor și partidelor pe care le controlează. Acesta este împotriva eurointegrării Moldovei, pledează pentru relații strategice cu Rusia, pe care Chișinăul o acuză de atacuri hibride la adresa țării noastre, și consolidarea statutului de neutralitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„O retragere de onoare – cea mai bună opțiune”: schimb de replici între candidați PAS și „Împreună” la parlamentare

Candidatul PAS la parlamentare, Marcel Spatari, a declarat că, dacă blocul „Împreună” nu va obține 7% la alegeri, „o mare parte a voturilor pe care le va acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin” și și-a exprimat speranța că liderii blocului „vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”. Candidatul blocului „Împreună”, Sergiu Tofilat, a respins afirmația, precizând că o eventuală retragere „nu va aduce voturi în plus” PAS-ului. Fostul membru al blocului și candidat PAS, Dinu Plîngău, a subliniat că „partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc” și a susținut dreptul fiecărui politician de a participa în alegeri, „în pofida mizei atât de mari”.

Schimbul între Spatari și Tofilat

Schimbul de replici dintre Spatari și Tofilat a avut loc pe o rețea de socializare, după ce primul a comentat participarea blocului „Împreună” la alegerile parlamentare.

„Eu am o părere bună despre blocul Împreună și sunt sigur că majoritatea candidaților acestui bloc înțeleg că, în cazul în care nu vor lua 7% la alegeri, o mare parte a voturilor pe care le vor acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin. Știu că nu este o realitate convenabilă blocului Împreună, dar este realitatea realist reală. Și am totuși speranța că politicienii integri din acest bloc înțeleg această realitate și vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”, a scris Spatari.

Sergiu Tofilat nu a fost de acord cu afirmațiile lui Spatari: „Concluzie greșită. Nici eu, nici familia mea nu vom vota cu PAS. Și oameni dezamăgiți sunt foarte mulți, peste 30%. Ce propuneți, să stăm acasă? Cine are de câștigat din asta, nu cumva partidele pro-ruse? Vom oferi o opțiune de vot pentru cei dezamăgiți, încetați vă rog cu sperietorile, asta e contra-productiv, doar înrăiți și divizați oamenii”.

„Mesajul “decizia corectă” în contextul postării dă clar de înțeles că vreți să ne retragem. Hai totuși să fim sinceri și să nu manipulăm. Ca să fie clar: putem să ne retragem de 100 ori pe zi, asta deloc nu va aduce voturi în plus pentru voi”, a adăugat Tofilat.

În replică, Spatari a spus că mesajul său a fost „absolut evident, bineînțeles”. „Eu personal consider că o retragere de onoare cu anunțarea publică a susținerii pentru PAS și asumarea rolului de opoziție extra-parlamentară este cea mai bună opțiune pentru continuarea procesului de integrare europeană. Dar nu sunt în poziția de a vă îndemna să faceți acest lucru, doar îmi exprim părerea. În același timp, în calitate de lider al blocului Împreună, sunt sigur că cunoașteți mai bine opțiunile oamenilor din bloc și fezabilitatea acestui lucru”, a menționat Spatari.

Apelul lui Plîngău

Dinu Plîngău a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare, că susține „dreptul fiecărui cetățean/politician de a participa în alegeri, în pofida mizei atât de mari”. „În același timp, consider că partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc. În viziunea mea, loc de unitate există și după alegeri. Toți politicienii știu că alegătorii vor unitate și de asta speculează pe acest mesaj. Din păcate, adevărul este că rânza liderilor, pe alocuri aroganța, împiedică realizarea acestei unități”, a scris Plîngău.

Totodată, Plîngău a menționat că „cei care sunt cu adevărat cu viziuni pro-UE trebuie să nu se atace reciproc”: „Băieți, aveți alte mesaje de campanie mult mai atractive pentru electoratul pro-UE decât să-mi spălați oasele mie, PAS-ului sau deciziei Platformei DA de a nu participa în alegeri”.

În contextul schimbului de replici, precizăm că, zilele trecute, liderul Partidul Schimbării, Ștefan Gligor — formațiune membră a blocului Împreună — a explicat „de ce blocul „Împreună” nu a făcut echipă comună cu PAS”. El a spus că „a existat o inițiativă de a face front comun” pentru a „nu dispersa votul pro-european”, însă „aceste negocieri au fost sabotate de către PAS”. Potrivit lui Gligor, la propunerea blocului de a face front comun, „oferta PAS” de a le oferi „două, maximum trei locuri pe lista electorală” a fost „umilitoare”, ceea ce a dus, „în loc de coalizarea forțelor pro-europene, la dezbinare”. Amintim că, anterior, PAS și-a justificat acțiunile prin dorința de a consolida electoratul proeuropean, pentru a nu permite venirea la putere a partidelor orientate spre cooperarea cu Rusia. 

NewsMaker a analizat AICI ce are de câștigat PAS și DA din această reconfigurare, ce soartă are opoziția proeuropeană și în ce măsură ar putea candidații independenți să complice calculele electorale ale PAS.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. În buletinul de vot vor figura 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

Blocul „Împreună” este format din Partidul Schimbării – prezent pe buletine și la scrutinul din 2021, dar fără a accede în legislativ – și Partidul Verde Ecologist, care a fost reprezentat o singură dată în Parlament, în 1998. Cele două partide au înaintat o listă de 60 de candidați, mulți dintre ei cu experiență politică anterioară. Lista Blocului „Împreună” la alegerile parlamentare este deschisă de Sergiu Tofilat – vicepreședintele Partidului Schimbării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: