parlament.md

Noul Parlament își începe activitatea: Greceanîi – la pupitru; Sandu – în fața plenului (LIVE TEXT)

Astăzi, 22 octombrie, are loc ședința de constituire a Parlamentului de legislatura a XII-a. Cei 101 deputați aleși în septembrie – 55 de la PAS, 26 din Blocul „Patriotic”, 8 de la Alternativa și câte 6 de la Partidul Nostru și Democrația Acasă – se întrunesc pentru prima dată în plen.

Noul Legislativ își începe activitatea sub președinția decanului supleant de vârstă, socialista Zinaida Greceanîi, după ce Vladimir Voronin și Nicolae Botgros au refuzat să conducă debutul sesiunii.

La ședință sunt așteptați președinta Maia Sandu, care va adresa un mesaj noilor deputați, membrii Curții Constituționale și ai CEC, precum și reprezentanți ai corpului diplomatic acreditați la Chișinău.

Urmăriți mai jos, în LIVE TEXT, cele mai importante momente, discursurile din plen și primele reacții politice.

Actualizare: 17:34: Președinta Maia Sandu invită fracțiunile din Parlament la consultări, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru

Întâlnirile vor avea loc joi, 23 octombrie, și vineri, 24 octombrie, la Președinția Republicii Moldova.

Reamintim, PAS deja l-a desemnat pe Alexandru Munteanu la funcția de premier.

Actualizare: 17:29: Igor Grosu a fost reales, prin vot secret, în funcția de președinte al Parlamentului. Candidatura sa a fost înaintată de fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, în cadrul primei ședințe a noului Legislativ. Pentru această funcție a concurat și unul din cei patru lideri ai Blocului „Alternativa”, deputatul Alexandr Stoianoglo, care a fost propus de propria fracțiune.

La votul secret au participat 87 de deputați. Igor Grosu a obținut 55 de voturi, iar contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, a fost susținut de 32 de parlamentari.

Igor Grosu/Facebook

Actualizare: 15:40: Procedura de vot secret pentru alegerea noului președinte al Parlamentului va începe la ora 16:00 și se va încheia la ora 17:00. Pentru funcția de speaker luptă Igor Grosu și Alexandr Stoianoglo.

Partidul Democrația Acasă  și Partidul Nostru au anunțat că nu vor participa la alegeri.

Renato Usatîi: „Să participăm să ne vadă doar neamurile la televizor, nu văd niciun rost”.

Actualizare: 15:08: Alexandr Stoianoglo, candidatul „Alternativa” la funcția de speaker, a făcut apel la consolidarea opoziției, în viitorul Parlament. Acesta a făcut apel la deputați, după discursul liderului PAS: „Haideți să terminăm practica, haideți să terminăm să căutăm dușmani și inamici. A venit timpul să căutăm soluții, pe care le așteaptă toată lumea”.

Actualizare: 14:40: Igor Grosu, candidatul la funcția pentru un nou mandat de speaker, în fața deputaților: „Nu avem timp de pierdut. Avem 4 ani plini de provocări. (…) Ne angajăm să semnăm tratatul de aderare la Uniunea Europeană până în 2028, înainte de finalul celui de al doilea mandat al președintei Maiei Sandu. Știu că drumul nu este ușor, necesită multă muncă”.

Grosu a făcut apel la deputați să construiască, împreună, „punți” între ei și să muncească „pentru binele poporului”: „Calea europeană nu este a PAS-ului, este decizia cetățenilor. Noi trebuie să lucrăm pentru ce au ales cetățenii”.

Actualizare: 14:32: Fracțiunile parlamentare și-au înaintat candidații pentru funcția de președinte al Parlamentului. Comisia special creată pentru validarea candidaturilor a aprobat două propuneri: Igor Grosu, din partea PAS, și Alexandr Stoianoglo, din partea blocului „Alternativa”.
Urmează prezentarea discursurilor candidaților și votul pentru alegerea noului speaker.

Actualizare: 13:18: Deputații au revenit în ședință, după mai bine de o oră de pauză.
În scurt timp urmează alegerea președintelui Parlamentului.

Actualizare: 12:04: Deputații au luat o pauză de 30 de minute – timp în care comisia nou formată urmează să se întrunească.

Actualizare: 12:02: Parlamentul a instituit o comisie specială pentru alegerea președintelui parlamentului. Aceasta își va înceta activitatea la data alegerii viitorului speakerului.

Actualizare: 11:46: PAS, cu 55 de deputați, a anunțat formarea majorității parlamentare în cadrul Parlamentului de legislatura a XII-a. 

Socialiștii, comuniștii, Alternativa, Partidul Nostru, Democrația Acasă – s-au declarat în opoziție. 

Și Tarlev, în calitate de deputat neafiliat, a anunțat că rămâne în opoziție.

Actualizare: 11:45: Fracțiunea „Democrația Acasă” va fi formată din șase deputați. Conducerea acesteia este asigurată de Vasile Costiuc – președinte, Sergiu Stefanco – vicepreședinte și Ana Țurcanu – secretară.

„Noi suntem un partid tânăr, relativ, cu accesul în Parlament, dar vechi în activitate. Și am demonstrat o consecvență de invidiat. Veți avea o poziție pro-europeană cu adevărat. Suntem pe axa București-Washington, cu parteneri la Bruxelles”.

Costiuc a anunțat că fracțiunea sa este deschisă să voteze proiectele ce țin de integrare europeană și bunăstare„: Rugămintea mea este să încetați cu etichetele”.

Actualizare: 11:31: Fracțiunea Partidului Nostru va fi formată din șase deputați. Liderul formațiunii, Renato Usatîi, a fost ales președinte al fracțiunii, Elena Grițco – vicepreședintă, iar Alexandru Berlinschi – secretar.

„Vom munci și vom face tot posibilul ca orice inițiativă venită din partea oricărei fracțiuni, dacă are acoperire și sprijin, să fie susținută de noi”, a declarat Usatîi.

Actualizare: 11:25: Fracțiunea Blocului „Alternativa” va fi formată din opt deputați, a anunțat Ion Ceban. Conducerea fracțiunii va fi asigurată de Gaik Vartanean, în calitate de președinte, Olga Ursu – vicepreședintă, iar Liliana Iaconi – secretară.

„Legile trebuie să fie pentru oameni, nu pentru interesele înguste ale unui singur partid, așa cum s-a văzut în ultimii ani. Tare sper să dați dovadă de curaj și să nu ridicați mâna doar când vă cere partidul”, a declarat Ceban.

Actualizare 11:23: Au pornit campania în patru, au participat la alegeri trei, iar în Parlament a rămas unul singur.

Vasile Tarlev, ales pe lista Blocului „Patriotic”, a anunțat că va activa ca deputat independent, după ce partenerii săi de bloc — PSRM și PCRM — au decis să formeze fracțiuni separate în noul Legislativ.

„Regret că colegii mei din bloc au decis așa cum au decis, însă respect deciziile lor. Eu rămân cel devotat Blocului Patriotic. Nu am niciun drept să ader sau să devin membrul unei alte fracțiuni”.

Actualizare 11:12: Fracțiunea Partidului Comuniștilor va fi formată din opt deputați și va fi condusă de Diana Caraman. Funcția de vicepreședinte îi revine lui Valeriu Muduc, iar cea de secretar – lui Andrei Godoroja.

Caraman a anunțat, de la tribună, că PCRM nu recunoaște rezultatele alegerilor, care, spune ea, nu ar fi fost nici democratice, nici libere: „Au fost desenate și dictate”.

Parlamentara a anunțat inițierea unor consultații cu opoziția, pentru crearea unei „coaliții” care va „impune conducerea să lucreze în interesele oamenilor”.

Actualizare 11:04: Fracțiunea Partidului Socialiștilor va avea 17 deputați, anunță Igor Dodon.

Președinte al fracțiunii fost ales liderul partidului, Igor Dodon. Vicepreședinte va fi Zinaida Greceanîi, iar secretar – Alla Darovannaia.

„Vreau să cred că noua componență va da dovadă de mult curaj și caracter”, a declarat Dodon.

Socialistul a criticat discursul șefei statului din plen: „Speram că va veni cu un mesaj de împăcare, dar a continuat același mesaj din campanie”.

Actualizare 11:00: Fracțiunea PAS va avea 55 de deputați, anunță Doina Gherman. Între ei – Dinu Plîngău și Stela Macari. 

Președinta fracțiunii PAS va fi Doina Gherman. Vicepreședinții fracțiunii au fost aleși – Veronica Roșca, Lilian Carp și Ion Groza. Igor Chiriac – a fost ales secretar al fracțiunii.

„Vă asigur de unitatea, voința și determinarea noastră de a face ca Republica Moldova să fie pregătită să fie stat membru al UE până la finalul acestei legislaturi”, a declarat Gherman.

Actualizare 10:56: Toate fracțiunile sunt pregătite să își prezinte fracțiunile, astfel nu este nevoie de o pauză de 10 zile, constată Greceanîi.

Actualizare 10:50: Deputații purced la constituirea fracțiunilor.

Actualizare 10:49: Deputații revin în plen, pentru a continua ședința. Zinaida Greceanîi constată că pauza a durat mai mult de cinci minute: „Cred că demult nu ne-am văzut și lumea e dornică de vorbă”

Actualizare 10:39: Deputații au luat o „pauză tehnică” de cinci minute, la propunerea Zinaidei Greceanîi.

Actualizare 10:38: Președinta Maia Sandu și-a încheiat discursul în plen: Să lucrăm împreună – cu credință – pentru ca Moldova să devină o casă a păcii și a speranței pentru toți cetățenii săi. Într-un ceas bun și – la treabă!”.

Actualizare 10:35: Șefa statului se adresează direct noilor deputați: „Cu toate eforturile noastre în plan intern, pacea, democrația și suveranitatea noastră nu vor fi pe deplin protejate până nu vom încheia procesul de aderare europeană. Acum, după votul cetățenilor, noul legislativ este chemat să ducă țara în UE”.

Maia Sandu a făcut apel către parlamentari să contribuie la armonizarea legislației naționale cu cea europeană și să susțină „cu loialitate și bună credință” procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Actualizare 10:26: Președinta spune că alegerile parlamentare au avut loc într-un climat tensionat, în care „adevărul s-a amestecat cu minciuna, speranța cu frica”, iar o parte dintre aceste tensiuni au fost „alimentate din exterior”. Totuși, spune Sandu, cetățenii au ales calea păcii și a integrării europene, iar mobilizarea „fără precedent” a instituțiilor statului și a cetățenilor a permis apărarea democrației.

„Este imperativă continuarea acestor eforturi pentru ca niciun alt scrutin să nu mai poată fi amenințat de bani murdari sau amenințări străini, precum cel de acum 3 săptămâni. Nu putem admite vreodată ca puterea în țara noastră să fie scoasă la licitație și să fie acaparată de cine reușește să plătească mai mult. Știm ce înseamnă un stat capturat și cred ferm că oamenii nu doresc să se întoarcă acele vremuri”.

Actualizare 10:24: La tribuna centrală a luat cuvântul președinta Maia Sandu: „Pacea este bunul nostru cel mai de preț, iar noi avem datoria să o protejăm”.

Actualizare 10:23: Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a prezentat raportul privind rezultatele alegerilor și validarea mandatelor deputaților aleși. Din acest moment, Parlamentul se consideră legal constituit.

„Misiunea care vă revine este de mare demnitate și responsabilitate”, a declarat Manole.

Actualizare: 10:15: La tribuna centrală a luat cuvântul președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Actualizare: 10:12: Zinaida Greceanîi, de la pupitru: Vă îndemn să ne exercităm mandatul cu integritate și responsabilitate. Să ne amintim mereu că parlamentul nu reprezintă doar un partid, ci întreaga societate. Vă doresc, dragi colegi, mult succes, curaj în decizii și înțelepciune în acțiuni.

Actualizare 10:06: Ședința de constituire a noului Parlament a început. În plen este prezentă și șefa statului.

Ce urmează?

După ce noul Parlament devine legal constituit, deputații își aleg conducerea și formează fracțiunile parlamentare în cel mult zece zile de la constituire.

Procesul continuă cu desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Acesta are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta în plen lista miniștrilor și programul de activitate. Dacă obține majoritatea voturilor deputaților, Guvernul este învestit. În cel mult 14 zile de la vot, președintele țării semnează decretul, iar miniștrii depun jurământul.

Reamintim, candidatul partidului de guvernare la funcția de premier este omul de afaceri Alexandru Munteanu, economist de profesie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: