Andrei Mardari / NewsMaker

„Nu acceptăm lecții de istorie”. Chișinăul răspunde Kremlinului care apără limba „moldovenească”

Chișinăul reacționează la declarațiile purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova. Cea din urmă a spus, cu privire la înlocuirea „limbii moldovenești” cu „limba română”, că „limba moldovenească este un fenomen important în istoria lumii”. Reprezentanții Chișinăului menționează că declarațiile Mariei Zaharova sunt „o ingerință în treburile interne ale Republicii Moldova”. Totodată, autoritățile declară că nu acceptă lecții de istorie de la partea rusească. 

Pe 22 martie, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) au venit cu o reacție în legătură cu recentele declarații făcute de Maria Zaharova „cu privire la limba română, limba vorbită în Republica Moldova”.

Chișinăul spune că „declarațiile reprezentantei oficiale a ministerului rus de externe reprezintă o ingerință în treburile interne ale Republicii Moldova”.

„Este dreptul nostru suveran de a decide cum numim limba pe care o vorbim și nu acceptăm lecții de istorie. Reiterăm apelul către partea rusă de a nu admite ingerințe în treburile interne ale țării noastre”, se arată în declarația Ministerului de la Chișinău.

Menționăm că șeful diplomației Bogdan Aurescu a comentat recent declarația Ministerului de Externe de la Moscova, care a criticat autoritățile din România pentru că au salutat oficializarea limbii române în Republica Moldova. „Nu este obișnuit pentru un ministru de Externe să comenteze declarațiile unui alt ministru de externe. (…) Așa-numită limbă moldovenească nu există, este un construct artificial creat de uniunea sovietică și folosit mai apoi de Rusia în  scopuri propagandistice”, a spus Aurescu.

Pe 21 martie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova a reacționat la declarațiile ministrului român. „Nici Bogdan Aurescu nu a existat niciodată, dar a fost creat. Putem acum să-l numim „construcție artificială”? Spre deosebire de ministrul român, limba moldovenească este un fenomen important în istoria lumii”, a declarat Zaharova. Totodată, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe l-a îndemnat pe ministrul român să verifice ce spune la acest subiect istoria lingvistică.

***

În toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. Vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”. Un proiect care prevede acest lucru a fost votat în a doua lectură, în cadrul ședinței plenare din 16 martie.

Documentul a fost elaborat de un grup de deputați ai Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Printre prevederile proiectului mai figurează considerarea desuetudinii textului „funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 din Constituție.

De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autoritățile publice cu competență de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun.

Totodată, Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, așa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă și în Codul muncii, va fi numită „Limba română”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: