Colaj NM

„Nu am primit o invitație”. Maia Sandu a spus ce crede despre „Consiliul pentru Pace” al lui Trump

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu a primit o invitație în „Consiliul pentru Pace”, o inițiativă a președintelui SUA Donald Trump. Referindu-se la această inițiativă, șefa statului a spus că apreciază „orice efort autentic de a aduce pacea, dar, bineînțeles, trebuie să ținem cont de respectul pentru integritatea teritorială”. Declarațiile au fost făcute pe 22 ianuarie, în timpul unei conferințe de presă.

„Nu, nu am primit o invitație. Ce cred eu despre acest Consiliu de Pace? Eu, evident, apreciez orice efort autentic de a aduce pacea, dar, bineînțeles, trebuie să ținem cont de dreptul internațional, de respectul pentru integritatea teritorială. Deci, astea sunt lucruri de care tare sper să le ținem în continuare – să putem să contăm pe acest respect pentru integritatea teritorială, chiar dacă vedem că Rusia nu respectă acest drept de mult timp, inclusiv în cazul Republicii Moldova, pentru că nu respectă neutralitatea Republicii Moldova”, a declarat șefa statului.

„Consiliul pentru Pace”, care este o inițiativă a președintelui SUA Donald Trump, a fost conceput ca un organism internațional responsabil de supravegherea reconstrucției și tranziției de guvernare a Fâșiei Gaza, după armistițiul încheiat de Israel și gruparea palestiniană Hamas în octombrie 2025. Casa Albă a anunțat că în componența acestuia se va regăsi secretarul american de stat, Marco Rubio, trimisul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, consilierul și ginerele președintelui SUA, Jared Kushner, și fostul prim-ministru al Marii Britanii, Tony Blair. Președintele „Consiliului pentru Pace” va fi Donald Trump.

Alte state vor putea fi invitate să se alăture „Consiliului pentru Pace”. Agenția de presă Bloomberg, care a consultat proiectul statutului „Consiliului pentru Pace”, a scris că fiecare țară invitată va face parte din acesta pentru cel mult trei ani din momentul aderării. Pentru a-și asigura un loc permanent, statele vor trebui să contribuie cu peste un miliard de dolari la fondul Consiliului. Un oficial american, căruia i-a fost garantat anonimatul, a declarat pentru publicație că banii vor fi folosiți pentru reconstrucția Fâșiei Gaza.

Donald Trump a invitat Egiptul, Turcia și România să facă parte din componența „Consiliului pentru Pace”, precum și pe președinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen, pentru a reprezenta UE. Totodată, Reuters a scris, cu trimitere la sursele sale, că invitații au mai primit invitații Germania, Franța, Australia și Canada. Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a fost, de asemenea, invitat să facă parte din „Consiliul pentru Pace”. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, pe 19 ianuarie.

Pe 22 ianuarie, Donald Trump a semnat statutul „Consiliului pentru Pace”. Ceremonia de semnare a avut loc în cadrul forumului de la Davos. Potrivit lui Trump, care a ținut un discurs în cadrul ceremoniei, Consiliul pentru Pace va coopera cu multe alte organizații, inclusiv cu ONU.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: