„Nu am sunat-o pentru că îmi era frică”. Mărturiile șoferului care a accidentat-o pe Marcela Paladi, fata rămasă fără picioare

Gheorghe Begu, șoferul automobilului care se face vinovat de producerea accidentului de pe Viaduct, în urma căruia Marcela Paladi a rămas fără picioare, susține că a încercat să o contacteze pe fată. Declarațiile au fost făcute în cadrul primei ședințe de judecată, unde bărbatul și-a recunoscut vina. 

„Îmi pare foarte rău că s-a întâmplat asta. Am încercat să fac tot ce am putut. A doua zi am încercat să o vizitez la spital, dar, din moment ce nu sunt rudă, nu m-au lăsat să intru. Apoi am luat telefonul Mariei și i-am trimis un mesaj pentru a obține numărul de telefon al Marcelei. Mi-au dat numărul tatălui ei. L-am sunat câteva zile mai târziu și i-am spus că sunt gata să ajut orice s-ar întâmpla. I-am scris regulat, dar nu mi-a răspuns. Atunci a început situația cu mass-media: din cauza rușinii și a fricii, m-am oprit din scris. Acum două săptămâni, l-am sunat din nou pe tatăl ei, i-am spus că sunt gata să ajut, dar din nou nu mi-au răspuns”, a mărturisit Begu.

Amintim că, accidentul s-a produs în noaptea de 5 spre 6 februarie. Marcela Paladi era pasagera unei mașini accidentate în capitală. Aceasta a ieșit din autoturism pentru a plasa semnul de semnalizare, pentru a evita producerea unui alt accident. În acel moment, un BMW a lovit-o, tânăra fiind practic strivită între cele două autoturisme.

Rudele Marcelei susțin că șoferul care a accidentat-o nu a venit să o viziteze. Acesta l-ar fi contactat o singură dată pe tatăl Marcelei și s-a arătat gata să contribuie financiar la tratament, însă ulterior nu a mai luat legătura cu ei.

Șoferul care se face vinovat de producerea accidentului era la volanul unui BMW verde. Acesta se numește Gheorghe Begu, specialist în domeniul IT, care în trecut ar fi lucrat în SUA și în Italia. Iar în anii trecuți a fost manager de proiect la aceeași companie moldo-americană, la care a activat până la accidentul de pe viaduct și Marcela. Cu toate acestea, el nu se cunoștea cu victimele. În prezent, Begu activează la o altă companie specializată în IT.

***

Pe 14 februarie, Marcela a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj prin care roagă persoanele care au posibilitate să o ajute financiar pentru recuperare. Conturile unde puteți dona sunt AICI.

Pe 25 februarie, Marcela Paladi a fost externată din spital. Aceasta a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook.

„Încă o bătălie câștigată! Deși sunt abia la început de cale, iar drumul v-a fi anevoios, eu sunt gata de oricare luptă! După aproape 3 săptămâni, mă întorc acasă cu zâmbetul pe buze, cu speranța în suflet și mai puternică ca niciodată”, a scris aceasta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: