NM

„Nu este un plan de reintegrare”. Chiveri, despre documentul din spațiul public privind regiunea transnistreană

Documentul din 14 pagini, apărut în spațiul public, nu este un plan de reintegrare. El reprezintă un instrument de consultare a partenerilor europeni. Precizările au fost făcute pe 17 martie de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, ca reacție la documentul scurs în spațiul public, care menționează, printre altele, introducerea unei administrații internaționale în stânga Nistrului. Chiveri a spus că aceasta „este o testare a anumitor idei care pot fi realizate pe viitor”. Potrivit oficialului, în cadrul vizitei sale la Bruxelles, au fost abordate unele elemente din document și dacă unii dintre interlocutori și-au exprimat susținerea deplină, alții mai au nevoie de timp „pentru a veni cu o poziție finală”.

„În ultimele zile, chiar în momentul în care mă aflam la Bruxelles, prin coincidență sau nu, a fost publicat un document de lucru privind abordările de bază în procesul de reintegrare graduală a regiunii transnistrene. (…) Existența acestui non-paper reflectă eforturile autorităților de la Chișinău de a analiza diferite scenarii și opțiuni în procesul de reintegrare. (…) Este un non-paper, deci un document informal de reflecție folosit frecvent în dialogul diplomatic. (…) Un non-paper trebuie tratat ca un document pur informativ. Nu este o strategie și nu este un plan de reintegrare”, a declarat Chiveri.

El a mai spus că „este incorect să asociem acest document de lucru cu un plan de reglementare”. „Vorbim despre un instrument de consultare a partenerilor externi, o schiță de anumite idei și direcții posibile. În esență, un punct de pornire pentru discuții cu partenerii noștri europeni”, a adăugat oficialul.

Potrivit lui Chiveri, „fiind un document preliminar de reflecții, acesta nu presupune consultări publice”. Totuși, „au fost efectuate consultări cu un grup select de experți naționali și externi ale căror opinii au contribuit la conturarea ideilor prezentate”. „Documentul nu pretinde să acopere toate domeniile, nu transferă responsabilitatea, dar este folosit pentru discuții preliminare cu partenerii din Uniunea Europeană”, a adăugat Chiveri.

Ulterior, Chiveri a fost întrebat de jurnaliști ce presupune punctul din document referitor la administrarea externă a regiunii și la preluarea treptată a acesteia de către Chișinău. „Cât privește misiunea de pacificare sau de administrare temporară este în proces de discuții cu partenerii noștri. O asemenea misiune nu poate fi realizată fără un sprijin politic și financiar din partea UE. (…) Este o testare a anumitor idei care pot fi realizate pe viitor. Vom continua discuțiile cu partenerii, vom vedea unde ajungem. Sunt sigur că vom avea un rezultat suficient de bun la finalul discuțiilor. (…) Autoritățile de acolo (nota red. din regiunea transnistreană) sunt, dacă nu controlate total, influențate de o țară. Deci, dorim să schimbăm această perspectivă. O perspectivă cu o misiune care ar fi imparțială și care ar promova o politică de neutralitate în sensul procesului de reintegrare”, a spus Chiveri.

Întrebat cum a reacționat UE la această nouă viziune a guvernului, Chiveri a răspuns: „Suntem în proces de consultări. (…) În cadrul vizitei la Bruxelles am abordat anumite elemente din acest document. (…) Sentimentul meu a fost că inițiativele noastre au fost întâmpinate cu înțelegere, deși, cred eu, mai necesită timp pentru a fi conturată o decizie finală, cu atât mai mult când este vorba de implicarea sau acceptul tuturor statelor membre ale UE. Pot să vă spun că am avut întrevederi la Bruxelles în cadrul cărora am avut o susținere deplină pentru realizarea acestor inițiative. Am avut întrevederi, care, după câte am înțeles eu, interlocutorii mai aveau nevoie de clarificări și timp pentru a veni cu o poziție finală”.

***

Săptămâna trecută, jurnalistul Vladimir Soloviov a scris că Republica Moldova a pregătit un document privind reglementarea conflictului transnistrean. El a spus că s-a familiarizat cu documentul, care prevede că procesul de reglementare a conflictului de pe Nistru ar trebui să includă o perioadă de tranziție. Potrivit jurnalistului, intenția autorităților moldovenești este ca în această perioadă controlul asupra Transnistriei să fie preluat de o administrație internațională. Componența, atribuțiile și mecanismul de formare a acesteia nu sunt precizate în document. Se menționează doar că administrația va conduce regiunea și va supraveghea procesele de demilitarizare și democratizare. Autoritățile centrale ale Moldovei ar urma să preia treptat toate pârghiile de control asupra regiunii de la această administrație internațională, a adăugat jurnalistul, făcând public documentul de 14 pagini.

document by mihaelaconovali25

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Maia Sandu îndeamnă cetățenii să consulte ghidul pentru accidente nucleare: „Nu există un risc iminent acum, dar trebuie să fim conștienți de riscuri”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat cetățenii să facă cunoștință cu ghidul pentru accidente nucleare, aflat pe pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit șefei statului, cetățenii trebuie să vizioneze ghidul împreună cu copiii. În acest sens, Maia Sandu a declarat că nu există un risc iminent acum, „dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”. Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei sale recente la Cernobîl.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, Maia Sandu s-a referit la vizita sa recentă din Ucraina, inclusiv la Cernobîl, menționând că a fost acolo la invitația președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski și „mai ales pentru că mulți moldoveni au avut de suferit din cauza acestui accident nuclear”.

„Dar și pentru a participa la o conferință dedicată strângerii de fonduri pentru a securiza acest obiect de la Cernobîl, obiect siguranța căruia a fost pusă în pericol din cauza atacurilor armatei ruse. (…) Până în 2019, peste 40 de țări și mai multe organizații internaționale au contribuit financiar ca să construiască un arc deasupra sarcofagului, sarcofagul deja nu mai era în starea bună ca să poată să protejeze de emisii radioactive. Deci, timp de 30 de ani s-a construit acest arc. Inclusiv și Rusia a participat financiar. Și în 2024, Rusia a atacat acest obiect, a creat anumite daune acolo, care, dacă nu vor fi atenuate în următorii ani – până în 2030 -, atunci ne vom confrunta din nou cu problema emisiilor radioactive, care sunt periculoase inclusiv pentru Republica Moldova”, a adăugat șefa statului.

În continuare, Maia Sandu a venit cu un îndemn către cetățeni. „Acum, riscurile, din păcate, există și cred că e important ca noi cu toții să știm cum procedăm într-un caz de acesta, doamne ferește, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice. Vreau să-i îndemn pe cetățeni să deschidă pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și, acolo, la informații utile, există mai multe ghiduri pentru diferite situații de urgență și există un ghid pentru accidente nucleare și e tare important să vizioneze acest video împreună cu copiii și să știe cum să se protejeze. Sunt lucruri elementare, pe care trebuie să le cunoaștem cu toții, lucruri pe care nu le-am cunoscut nici eu, nici părinții mei și multă altă lume. Pentru mulți, poate această informație ar fi fost vitală ca să-și păstreze sănătatea sau, uneori, chiar viața”, a menționat președinta.

Șefa statului a mai spus că „nu există un risc iminent acum, dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”.

Potrivit Maiei Sandu, pe pagina Inspectoratului „lipsește un ghid – ce facem când am văzut o dronă”. În acest sens, a sugerat responsabililor din cadrul instituției să plaseze un ghid.

Ghidul acțiunilor în situații de accident nuclear poate fi accesat AICI.

***

Pe 26 aprilie 2026 s-au împlinit 40 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, din Ucraina. Amintim că, pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat, cauzând unul dintre cele mai mari dezastre nucleare din istorie. În timpul incendiului, în atmosferă au fost eliberate cantități uriașe de radiații, fiind contaminată o suprafață de 17 milioane km2 din Ucraina, Rusia și Belarus. Conform unei cercetări efectuate de Greenpeace, numărul deceselor cauzate de expunerea la radiații se apropie de 100 000.

În dimineața zilei de 26 aprilie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că întreprinde o vizită în Ucraina, la Kiev și Cernobîl. La Kiev, șefa statului a avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. Ulterior, cei doi au susținut o conferință de presă comună. La Cernobîl, Maia Sandu a îndemnat comunitatea internațională să își reînnoiască angajamentele pentru siguranța nucleară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: