NM

„Nu este un plan de reintegrare”. Chiveri, despre documentul din spațiul public privind regiunea transnistreană

Documentul din 14 pagini, apărut în spațiul public, nu este un plan de reintegrare. El reprezintă un instrument de consultare a partenerilor europeni. Precizările au fost făcute pe 17 martie de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, ca reacție la documentul scurs în spațiul public, care menționează, printre altele, introducerea unei administrații internaționale în stânga Nistrului. Chiveri a spus că aceasta „este o testare a anumitor idei care pot fi realizate pe viitor”. Potrivit oficialului, în cadrul vizitei sale la Bruxelles, au fost abordate unele elemente din document și dacă unii dintre interlocutori și-au exprimat susținerea deplină, alții mai au nevoie de timp „pentru a veni cu o poziție finală”.

„În ultimele zile, chiar în momentul în care mă aflam la Bruxelles, prin coincidență sau nu, a fost publicat un document de lucru privind abordările de bază în procesul de reintegrare graduală a regiunii transnistrene. (…) Existența acestui non-paper reflectă eforturile autorităților de la Chișinău de a analiza diferite scenarii și opțiuni în procesul de reintegrare. (…) Este un non-paper, deci un document informal de reflecție folosit frecvent în dialogul diplomatic. (…) Un non-paper trebuie tratat ca un document pur informativ. Nu este o strategie și nu este un plan de reintegrare”, a declarat Chiveri.

El a mai spus că „este incorect să asociem acest document de lucru cu un plan de reglementare”. „Vorbim despre un instrument de consultare a partenerilor externi, o schiță de anumite idei și direcții posibile. În esență, un punct de pornire pentru discuții cu partenerii noștri europeni”, a adăugat oficialul.

Potrivit lui Chiveri, „fiind un document preliminar de reflecții, acesta nu presupune consultări publice”. Totuși, „au fost efectuate consultări cu un grup select de experți naționali și externi ale căror opinii au contribuit la conturarea ideilor prezentate”. „Documentul nu pretinde să acopere toate domeniile, nu transferă responsabilitatea, dar este folosit pentru discuții preliminare cu partenerii din Uniunea Europeană”, a adăugat Chiveri.

Ulterior, Chiveri a fost întrebat de jurnaliști ce presupune punctul din document referitor la administrarea externă a regiunii și la preluarea treptată a acesteia de către Chișinău. „Cât privește misiunea de pacificare sau de administrare temporară este în proces de discuții cu partenerii noștri. O asemenea misiune nu poate fi realizată fără un sprijin politic și financiar din partea UE. (…) Este o testare a anumitor idei care pot fi realizate pe viitor. Vom continua discuțiile cu partenerii, vom vedea unde ajungem. Sunt sigur că vom avea un rezultat suficient de bun la finalul discuțiilor. (…) Autoritățile de acolo (nota red. din regiunea transnistreană) sunt, dacă nu controlate total, influențate de o țară. Deci, dorim să schimbăm această perspectivă. O perspectivă cu o misiune care ar fi imparțială și care ar promova o politică de neutralitate în sensul procesului de reintegrare”, a spus Chiveri.

Întrebat cum a reacționat UE la această nouă viziune a guvernului, Chiveri a răspuns: „Suntem în proces de consultări. (…) În cadrul vizitei la Bruxelles am abordat anumite elemente din acest document. (…) Sentimentul meu a fost că inițiativele noastre au fost întâmpinate cu înțelegere, deși, cred eu, mai necesită timp pentru a fi conturată o decizie finală, cu atât mai mult când este vorba de implicarea sau acceptul tuturor statelor membre ale UE. Pot să vă spun că am avut întrevederi la Bruxelles în cadrul cărora am avut o susținere deplină pentru realizarea acestor inițiative. Am avut întrevederi, care, după câte am înțeles eu, interlocutorii mai aveau nevoie de clarificări și timp pentru a veni cu o poziție finală”.

***

Săptămâna trecută, jurnalistul Vladimir Soloviov a scris că Republica Moldova a pregătit un document privind reglementarea conflictului transnistrean. El a spus că s-a familiarizat cu documentul, care prevede că procesul de reglementare a conflictului de pe Nistru ar trebui să includă o perioadă de tranziție. Potrivit jurnalistului, intenția autorităților moldovenești este ca în această perioadă controlul asupra Transnistriei să fie preluat de o administrație internațională. Componența, atribuțiile și mecanismul de formare a acesteia nu sunt precizate în document. Se menționează doar că administrația va conduce regiunea și va supraveghea procesele de demilitarizare și democratizare. Autoritățile centrale ale Moldovei ar urma să preia treptat toate pârghiile de control asupra regiunii de la această administrație internațională, a adăugat jurnalistul, făcând public documentul de 14 pagini.

document by mihaelaconovali25

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: