Este prima dată când alegerile se vor desfășura în condiții de pandemie. În situația actuală, ce riscuri constatați pentru alegerile democratice, condiționate, în primul rând, de epidemie?

Floris van Eijk: Fără îndoială, lumea s-a schimbat. Nu numai Moldova se confruntă acum cu provocări. În primul rând, epidemia s-a reflectat asupra formatului campaniei electorale. Se va răsfrânge și asupra modului în care va fi organizată activitatea secțiilor de votare și cum va avea loc votarea în ziua scrutinului. Întrucât procesul electoral are o importanță foarte mare pentru democrație, noi considerăm că dacă vor fi asigurate toate măsurile necesare de precauție, procesul electoral ar trebui să se desfășoare așa cum a fost planificat.

Din cauza epidemiei, concurenții electorali nu au posibilitatea de a se întâlni cu alegătorii, așa cum o făceau mai devreme.

Noi ne bucurăm foarte mult că CEC a declarat că se vor respecta toate măsurile de precauție necesare pentru asigurarea securității în timpul votării și pentru lucrătorii din secțiile de votare, și pentru cetățeni. Noi chemăm populația Republicii Moldova în primul rând să fie niște cetățeni activi și să meargă să voteze. Dar și să respecte toate măsurile, adică să poarte măști, să nu încalce distanța etc.

Dritan Taulla: Firește, pandemia a afectat toate aspectele vieții, inclusiv democrația. Noi constatăm acum acest lucru în mai multe țări. Regimurile au devenit mult mai autoritare, pentru că s-au aprobat reguli și legi noi pentru a asigura protecția sănătății publice. Într-o oarecare măsură, sunt afectate astfel drepturile omului, drepturile politice ale cetățenilor. De aceea este necesar să se păstreze foarte atent echilibrul dintre măsurile de protecție și respectarea drepturilor cetățenilor.

Este greu de stabilit, unde este această linie. Prin exemplul diferitelor țări, noi vedem cum toate acestea au influențat asupra procesului electoral, a prezenței alegătorilor. În unele țări, oamenii au preferat să rămână acasă, prezența la urnele de vot a fost foarte scăzută. Dar în alte țări, unde au fost asigurate măsurile necesare de securitate, dimpotrivă, cetățenii au fost foarte activi. De exemplu, la alegerile recente din Coreea de Sud.

Revenind la Moldova. Fără doar și poate, pandemia va afecta considerabil procesul electoral și organizarea alegerilor. Și aici, presa va avea un rol și mai important. Din câte îmi dau seama, regulile stabilite pentru perioada pandemiei au afectat deja procesul de colectare a semnăturilor în susținerea candidaților pentru înregistrarea acestora, vor influența și asupra desfășurării votării în ziua alegerilor. Desigur, aici trebuie să-și spună cuvântul CEC, comisiile electorale raionale și cele de circumscripție, care vor trebui să asigure toate măsurile de protecție a cetățenilor împotriva riscurilor epidemiologice. Totodată, ei trebuie să se asigure că acest proces se va desfășura fără probleme și că cetățenilor le va fi oferită posibilitatea de a vota.

În viziunea dvs., cum au influențat deja aceste măsuri asupra colectării semnăturilor?

Dritan Taulla: Este o deducție logică – noi presupunem.

Dar noi, Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor, suntem recunoscători guvernului Moldovei pentru faptul că observatorii au fost scutiți de obligativitatea de a sta în autoizolare. Este important că sunt acceptați și observatorii care au venit din „zona roșie".

Deci, în Moldova s-au creat toate condițiile pentru observatorii internaționali?

Dritan Taulla: Toți observatorii acreditați pot venit fără probleme în Moldova – nu există niciun fel de restricții în acest sens. Dar, desigur, deja aici, pe loc, trebuie să fie respectate toate regulile și restricțiile care funcționează pentru cetățenii Moldovei, dar și pentru toți cei care se află pe teritoriul țării.

Floris van Eijk: Ca diplomat, vreau și eu să menționez că, în primul rând, pentru noi este important faptul că guvernul Moldovei este interesat și dorește să admită observatori în procesul de lucru. Dar, desigur, observatorilor le va fi mai greu să lucreze, pentru că există restricții cauzate de pandemie.

Dvs. ați menționat că rolul presei la aceste alegeri s-a intensificat și mai mult. Comparativ cu alegerile precedente, potrivit estimărilor dvs., care este situația de astăzi în ce privește libertatea de exprimare? S-a schimbat ceva în privința concentrării mass-media în anumite mâini?

Floris van Eijk: Concentrarea mass-media în anumite mâini provoacă îngrijorare, desigur. În contextul pandemiei, acest lucru a devenit și mai actual. Nu există posibilitățile anterioare de a organiza campania electorală în contact direct cu cetățenii. Acum, cetățenii se bazează tot mai mult pe informațiile din presă.

Din vara anului 2019, au avut loc anumite schimbări politice, dar acum este foarte dificil să tragem concluzii cu privire la modul în care acestea au afectat proprietatea mass-media. Într-adevăr, presa este mai mult concentrată în câteva grupuri. Ca misiune diplomatică în Republica Moldova, noi susținem presa independentă, de calitate, care, de regulă, nu este mare și căreia îi este foarte dificil să supraviețuiască din veniturile generate de publicitate.

Dritan Taulla: Concentrarea presei în anumite mâini influențează întotdeauna nu doar asupra procesului electoral, dar și a întregii democrații. Aceasta înseamnă că în mass-media sunt prezentate mai puține păreri diferite și, în consecință, oamenii nu au acces la diversitatea acestora. În timp ce instituțiile de presă mai mici din Moldova încearcă să supraviețuiască și le este mai dificil să facă acest lucru pe o piață mică, instituțiile de presă mult mai mari, care au o situație financiară mai bună, se confruntă totuși cu influența politică asupra politicii redacționale.

Acum se dezvoltă foarte bine presa online. Și rețelele sociale devin surse de informații pentru mulți. Dar campania electorală este greu de monitorizat pe rețelele sociale. În acestea, publicitatea poate fi plasată de către persoane străine, care nu-și declară afilierea față de un anumit partid sau candidat. Oricum, persoanele respective promovează campania pentru aceștia. Astfel, oamenii obțin multe informații de pe rețelele sociale și ajung să fie influențați.

Misiunea noastră nu se ocupă de monitorizarea presei – pentru aceasta, sunt necesare foarte multe resurse. Dar noi monitorizăm activitatea Consiliului Audiovizualului. În rapoartele noastre despre alegerile precedente, inclusiv despre cele parlamentare din anul 2019 și prezidențiale din anul 2016, noi am scris că CA nu și-a realizat prea eficient obiectivul.

În prezent, Consiliul Audiovizualului este o instituție independentă?

Dritan Taulla: Vom trăi și vom vedea, cum se va descurca de data aceasta Consiliul Audiovizualului. Dar într-o anumită măsură, problema constă în baza normativă juridică, ceea ce a fost indicat în recomandările noastre anterioare.

Conform legislației, termenele în care sunt stabilite sancțiunile pe baza rezultatelor monitorizării sunt prea mari. Noi am recomandat ca în perioada campaniilor electorale să fie create condițiile necesare pentru ca toate acestea să se facă mai operativ. Dacă timp de 20 de zile, o anumită instituție de presă a dezinformat populația, apoi abia peste 20 de zile i se aplică sancțiuni, aceasta a reușit deja să facă tot ce a dorit, deoarece campania electorală durează 30 de zile.

În Moldova, la fiecare alegeri, votarea diasporei este precedată de scandal. Actualele alegeri nu sunt o excepție. La aceste alegeri, în Rusia vor fi deschise cu 6 secții de votare mai multe decât au fost la alegerile din anul 2019. Acest lucru a provocat zarvă și nemulțumirea unor politicieni. Ce-i drept, ei au argumentat aceasta prin faptul că în Federația Rusă, au fost falsificate listele. De notat că în Federația Rusă trăiește cea mai numeroasă diasporă de moldoveni. Care este riscul că votarea diasporei în Rusia va fi falsificată? În opinia dvs., este eficientă formula moldovenească de stabilire a numărului de secții în străinătate?

Floris van Eijk: Moldova are o diasporă destul de mare. Aproximativ 9 la sută din populație trăiesc în străinătate, în special, în Europa de Vest și în Rusia. Bineînțeles, ei au dreptul să voteze, ca să determine viitorul politic al țării lor.

Numărul secțiilor de votare care vor fi deschise peste hotare depinde nu numai de modul în care este organizat procesul electoral, dar și de condițiile țării gazdă. În unele state, secțiile pot fi deschise doar pe lângă misiunile diplomatice. În alte țări, această restricție nu există. Și pandemia își va impune anumite restricții, pentru că în aceste condiții, cetățenii vor trebui să vină cumva și să voteze. Iar în diferite țări acum sunt diferite măsuri de protecție a sănătății publice. În legătură cu aceasta, noi vom monitoriza, câte secții de votare vor fi deschise până la urmă. Sperăm că multe și că toți cetățenii Moldovei, care trăiesc peste hotare, vor avea posibilitatea să voteze și, astfel, să-și exprime opinia. Da, și noi am auzit acuzații precum că la stabilirea numărului de secții în Federația Rusă au fost falsificări. Dacă într-adevăr acuzațiile sunt întemeiate, ar trebui să se facă investigații.

Dritan Taulla: Faptul că diaspora moldovenească are posibilitatea de a vota este deja foarte bine. Și Albania, de exemplu, patria mea, are o diasporă foarte mare, dar aceasta nu are posibilitatea de a vota. Dacă acuzațiile de falsificare a semnăturilor, cu scopul de a deschide secții, sunt întemeiate, autoritățile competente trebuie să investigheze acest caz. Aceasta se referă la orice fel de încălcări observate undeva și depistate în cadrul procesului electoral. Din punct de vedere tehnic, întotdeauna se poate îmbunătăți ceva și, desigur, formula de stabilire a numărului de secții.

Nu poate fi totul ideal. Totul depinde de modul în care acest mecanism este aplicat ulterior, care sunt intențiile guvernării – să abuzeze ori să le aplice în mod corespunzător? Iar în ceea ce privește secțiile de votare care vor fi deschise și vor lucra în alte țări pentru diaspora moldovenească, totul va depinde și de modul în care va fi organizată activitatea de acolo. Cu respectarea tuturor regulilor și măsurilor, inclusiv a celor locale.

Mai există o întrebare care provoacă agitație – votarea cetățenilor Moldovei care trăiesc în stânga Nistrului. Din cauza regimului impus de Krasnoselski, circulația lor este restricționată, dar la 1 noiembrie, le va fi permis să iasă din regiune pentru a vota. Consiliile locale din unele sate sabotează deschiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din Transnistria. Unele forțe politice susțin acțiunea, deoarece se tem de falsificarea votării (s-a întâmplat așa ceva la alegerile parlamentare precedente). Se poate vorbi aici despre atitudine discriminatorie în raport cu cetățenii noștri din Transnistria?

Floris van Eijk: Cetățenii Moldovei care locuiesc pe malul stâng au drept de vot exact ca și toți ceilalți. Și noi ne bucurăm că guvernul Moldovei se gândește la ei și încearcă să facă ceva în acest sens. Dar ne îngrijorează faptul că pe malul stâng nu sunt condiții pentru organizarea campaniei electorale. Iar cetățenii nu vor avea posibilitatea să voteze în stânga Nistrului, ei vor fi nevoiți să vină pe malul drept ca să-și exercite dreptul. Pe de o parte, apare prima întrebare – cât de bine vor fi informați oamenii, cât de bine vor cunoaște toți candidații. Iar pe de altă parte, va fi foarte dificilă monitorizarea eventualelor încălcări, pentru că observatorii nu au acces în stânga Nistrului. Și desigur, aceasta a fost mereu o problemă, rămâne și va fi o problemă. Regiunea transnistreană și lipsa posibilității de a controla și observa ceea ce se întâmplă acolo și cum sunt respectate toate drepturile cetățenilor. Dar nu ne rămâne decât să așteptăm alegerile și să vedem cum se vor întâmpla toate acestea.

Desigur, CEC trebuie să organizeze activități de informare cu administrațiile locale și să organizeze împreună acest proces astfel încât să fie respectate toate măsurile de securitate. E clar că există pericolul falsificării. Dar iarăși, dacă vor fi depistate falsificări, este necesar, conform procedurii, să fie contactate autoritățile competente care ar trebui să investigheze situația. Chiar dacă noi înțelegem că acest lucru este extrem de dificil în cazul Transnistriei.

Dritan Taulla: Noi înțelegem temerile administrațiilor locale, inclusiv cele ce țin de pandemie. Această problemă a existat întotdeauna. Ba mai mult, cetățenii Moldovei din stânga Nistrului nu au posibilitatea de a vota la locul de trai, ei sunt nevoiți să meargă în dreapta Nistrului, iar aici sunt și restricțiile ce țin de pandemie. Misiunea noastră va monitoriza desigur foarte atent procesul electoral la secțiile de votare unde urmează să voteze cetățenii Moldovei din Transnistria.

Abuzul de resurse administrative, presiunea asupra liderilor locali, a oamenilor de afaceri și a funcționarilor publici, fake-urile lansate în momentul potrivit – toate acestea sunt niște practici răspândite în toate alegerile precedente. De data aceasta, ce anume provoacă cele mai multe neliniști?

Floris van Eijk: Anume acestor lucruri vom acorda atenție în procesul de organizare a alegerilor. Așa cum s-a menționat deja, pandemia va afecta procesul electoral. Și acum, pentru a informa alegătorii, tot mai mult se vor baza pe presă și rețelele sociale. Deci, din punctul de vedere al manipulării opiniei publice, fake news-urile reprezintă riscul cel mai mare.

În acest context, aș vrea să chem cetățenii Moldovei să aibă o atitudine critică față de informația pe care o vor afla din presă și de pe rețelele sociale. În general, să nu creadă în tot ceea ce se scrie în presă, să verifice de mai multe ori, să citească diferite surse, diferite mass-media.

Dritan Taulla: Noi nu putem spune, ce anume așteptăm. Vom urmări minuțios ceea ce se va întâmpla. Dacă vor fi încălcări, le vom comunica, le vom include în rapoartele și în recomandările noastre.

Bine, iată un exemplu concret: la 30 septembrie, cu o zi înainte de lansarea perioadei electorale, președintele Igor Dodon a anunțat că Rusia va oferi fermierilor din Moldova bani în loc de motorină. Dodon a precizat că a convins Federația Rusă în acest sens, pentru că procedura de obținere a carburanților este de lungă durată, iar așa, va fi mai repede. Probabil, banii vor fi repartizați în perioada electorală. Este aceasta o practică normală? Cum corelează acest lucru cu alegerile democratice?

Dritan Taulla: Este o întrebare delicată. Pe de o parte, președintele în acțiune continuă să-și exercite împuternicirile și întregul guvern trebuie să continue să funcționeze, să-și îndeplinească obligațiunile așa cum trebuie. Potrivit legislației moldovenești, campania electorală s-a început la 1 octombrie. Pe de altă parte, aici este o linie foarte fină între îndeplinirea sarcinilor sale zilnice și participarea la campania electorală. Aici apare deja problema privind asigurarea unor posibilități egale pentru paticiparea tuturor candidaților. Dar, în principiu, cei care ocupă o asemenea funcție sunt avantajați întotdeauna și în toate țările.

În special, despre exemplul dvs.: noi nu examinăm niciodată separat anumite episoade, întotdeauna este în contextul a ceea ce se întâmplă până și după. Desigur, noi menționăm aceasta pentru noi și în procesul de monitorizare, vom face comparații.

Deci, veți monitoriza acest episod al campaniei. Nu este obligatoriu ca Dodon să repartizeze singur banii respectivi, pentru ca acest lucru să fie calificat ca încălcare?

Dritan Taulla: Aceasta se referă la o analiză minuțioasă pe care o efectuăm dacă se depistează vreo încălcare. Deci, acum nu aș încerca să presupun ce ar putea să se întâmple.

Floris van Eijk: Dacă vor fi adresări sau încălcări, vor fi incluse în raport.

Dritan Taulla: Desigur, misiunea noastră nu se reduce numai la monitorizare. Noi mai comunicăm cu reprezentanții locali, de exemplu, cu organizațiile obștești, studiem evaluările și observațiile lor. De aceea adunăm informații din diferite surse.

Divizarea țării în diferite zone în contextul pericolului de răspândire a coronavirusului și, respectiv, eventuala instituire a diverselor măsuri de restricție în diferite raioane: cum se vor răsfrânge toate acestea asupra condițiilor și șanselor în cursa electorală?

Dritan Taulla: Dacă toți vor respecta legea, zona roșie va rămâne roșie pentru toți candidații. Dacă nu s-ar căuta lacunele, șansele egale ale tuturor candidaților nu ar fi influențate. Dar locuitorii din zonele roșii ar putea avea un acces limitat la comunicarea directă cu concurenții electorali. Această campanie electorală se va desfășura altfel, va trebui să vă bazați în special pe mass-media. De aceea este foarte important, dacă cetățenii vor avea acces la diferite surse de informații.

Floris van Eijk: În toate țările lumii, pandemia influențează acum asupra calității procesului electoral. Este o realitate pe care ar trebui s-o acceptăm, n-avem încotro. Trebuie să punem accent pe aspectele care pot fi monitorizate. Este important ca mass-media să lucreze onest, este necesar să se monitorizeze ceea ce se întâmplă pe rețelele sociale, CEC trebuie să asigure toate măsurile necesare. Campania din acest an nu va fi ideală și noi nu putem face nimic în acest sens, este un adevăr.

Ținând cont de pandemie, în ce condiții ar fi justificată amânarea datei de desfășurare a alegerilor? Se vehiculează că această opțiune se examinează.

Floris van Eijk: Nimeni nu știe cum va evolua pandemia. Dacă se va agrava într-atât încât va trebui să se ia anumite măsuri, pentru că statul trebuie să protejeze sănătatea cetățenilor săi, atunci acest lucru trebuie să fie făcut într-un mod absolut transparent. Întemeiat, pentru ca totul să fie clar. Sperăm că nu va apărea o asemenea necesitate, dar dacă se va întâmpla fără motive rezonabile, aceasta va însemna că cetățenii vor fi lipsiți de dreptul principal, fundamental.

Dritan Taulla: Dacă va fi necesar să se ia o asemenea decizie, ea ar trebui să fie, așa cum a spus dl Floris, absolut transparent, întemeiat. De asemenea, o astfel de decizie nu poate fi luată de o singură persoană, ci doar după consultări cu toate autoritățile, organizațiile de profil, inclusiv internaționale, dar și cu candidații. Deci, toate părțile trebuie să fie convinse de faptul că această măsură este absolut necesară. Altfel, încrederea în procesul electoral va fi subminată și acesta va fi un fapt critic.

Text: Galina Vasilieva
Prezentare: Cristina Demian
Foto: Tatiana Sultanova