„Nu s-au pocăit”: Șase preoți, inclusiv Alexei Sîrbu din Ialoveni – destituiți din Mitropolia Moldovei, după ce au trecut la cea a Basarabiei

Mitropolia Moldovei a destituit din funcție șase preoți care au părăsit rândurile Bisericii Ortodoxe din Moldova (BOM), aderând la Mitropolia Basarabiei. Printre preoții caterisiți se numără și părintele Alexei Sîrbu, din satul Puhoi, raionul Ialoveni, care a ajuns în atenția opiniei publice după ce a hotărât să părăsească Mitropolia Moldovei în favoarea Mitropoliei Basarabiei – acțiune care a trezit un șir de reacții și acuzații reciproce dure, între cele două mitropolii. Decizia a fost luată de sinodul BOM, pe 25 octombrie.

„Având în vedere timpul oferit slujitorilor pentru îndreptare şi aducerea pocăinței depline în fața autorităților ierarhic-superioare, şi luând în considerare încălcarea jurământului depus la hirotonie, precum şi pentru părăsirea samavolnică, neîntemeiată şi fără carte canonică a jurisdicției Bisericii Ortodoxe din Moldova, se caterisesc următorii slujitori: protoiereul Ilie Munteanu, protoiereul Alexei Sîrbu, protoiereul Teodor Pelin, protoiereul Vasile Enachi, protoiereul Ioan Gangan şi protoiereul Ioan Solonaru”, anunță site-ul oficial al Mitropoliei Moldovei.

Sursa citată precizează că celor șase preoți le vor fi retrase toate distincțiile acordate pe parcursul slujirii preoțești.

Amintim că mitropolitul Vladimir i-a revendicat dreptul de a oficia slujbe preotului Alexei Sîrbu din Puhoi, pe 27 iunie, după ce acesta a părăsit clerul Bisericii Ortodoxe din Moldova, care se subordonează Bisericii Ortodoxe din Rusia. Acțiunea preotului a generat un șir de reacții și acuzații între cele două mitropolii.

Măsurile luate de Mitropolia Moldovei în raport cu protoiereul Alexei Sîrbu au fost criticate de Mitropolia Basarabiei. Într-un comunicat emis pe 29 iunie, entitatea a declarat că acestea ar fi „nule” și „abuzive”. Mitropolitul Petru a declarat că preotul Alexei Sîrbu poate oficia și în continuare, fără nici o restricție, slujbe – declarații criticate, la rândul său, de Mitropolia Moldovei – potrivit căreia, decizia Mitropoliei Basarabiei de a-l primi pe Alexei Sîrbu în jurisdicția sa ar „contravine Sfintelor Canoane”.

Mai târziu, pe 6 iulie, Mitropolia Basarabiei a emis un comunicat în care a acuzat Mitropolia Moldovei că s-ar baza în activitatea sa „pe abuz de putere” și „constrângere”, dar nu pe libera alegere. Mai mult, entitatea bisericească a declarat că „structura locală din Republica Moldova a Patriarhiei Moscovei, intitulată pompos și abuziv drept „Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove” sau „Biserica Ortodoxă din Moldova”, este o structură necanonică, subordonată centrului de putere de la Moscova, fiind infiltrată de reprezentanți ai serviciilor secrete ale Federației Ruse”. Mitropolia Moldovei nu a comentat atunci ultimele acuzații, însă declarațiile au trezit reacții la Moscova. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat atunci declarațiile drept „absurde” și „nefondate” și a acuzat Chișinăul că ar permite amestecul în treburile interne ale celor două mitropolii.

***

Reamintim în acest context că mitropolitul Vladimir a recunoscut, într-o scrisoarea de protest, expediată recent patriarhului Kirill de la Moscova, că tot mai mulți slujitori sunt tentați să se alăture bisericii românești pentru „abordarea respectuoasă” oferită de ierarhii de la București. În mesajul trimis la Moscova, Vladimir spune că „lumea rusă e străină basarabenilor”, iar fețele bisericești din Federația Rusă, îi tratează, cităm: „ca pe un popor fără coloană vertebrală”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: