„Nu știu ce trebuie să facă Ministerul Culturii decât un apel la calm”. Jardan, despre scandalul de la Dereneu

Implicarea politicului în cazul de la Dereneu duce la acutizarea conflictului. În acest caz, există decizii care trebuie respectate, iar în alte procese aflate pe rol trebuie așteptată o decizie finală. Declarațiile au fost făcute de ministrul Culturii, Cristian Jardan, care a spus că nu știe ce trebuie să facă instituția sa, decât să lanseze „un apel la calm”. Potrivit oficialului, atunci când cineva „nu este mulțumit, există judecată”. Amintim că, într-o reacție anterioară, Jardan a subliniat că biserica, care aparține Ministerului Culturii, a fost dată în folosință Mitropoliei Basarabiei, iar instituția pe care o conduce este interesată ca lăcașul să fie „cât mai bine păstrat”. Între timp, la biserica din Dereneu s-au adunat mai mulți oameni și pe 11 februarie.

„Îndemn la calm, la liniște și la respectarea legii. (…) Este o situație care, încă o dată, demonstrează că atunci când politicul se implică în treburile bisericii, lucrurile escaladează. (…) Sunt mai multe decizii care sunt executorii, și ele trebuie să fie executate și, cel mai important, respectate de ambele părți. Acolo unde există alte procese pe rol, trebuie să așteptăm o decizie finală”, a declarat ministrul.

Potrivit ministrului, „implicarea politicului duce la înăsprirea sau acutizarea acestor conflicte”. „În acest caz, eu nu știu ce trebuie să facă Ministerul Culturii decât să facă un apel la calm, la înțelegere, la bună credință. (…) Violența și cearta nu sunt o soluție. (…) Există instanțe, există legea care trebuie respectată. Atunci când cineva nu este mulțumit, în orice situație – nu vorbim doar de biserică – există judecată, există judecători, există un sistem de drept care trebuie respectat”, a conchis oficialul.

Între timp, la biserica din Dereneu s-au adunat mai mulți oameni și pe 11 februarie. Reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei au adus un sac cu lemne pentru cei din interiorul bisericii și le-au transmis printr-un geam al bisericii. „Nu dau voie să dăm lemne, nu dau voie să dăm mâncare”, a spus un reprezentant al Mitropoliei. „E cald, e bine. Ne rugăm și așteptăm minunea lui Dumnezeu”, a spus, de cealaltă parte, o femeie din interiorul bisericii.

Într-o reacție anterioară, ministrul Culturii a declarat că situația de la Dereneu „durează din 2018, când un grup de enoriași au pătruns forțat și ilegal în biserica din sat și au scos forțat din lăcaș preotul care slujea de peste douăzeci de ani acolo”. Potrivit oficialului, clădirea este un monument istoric și aparține Ministerului Culturii. La solicitarea enoriașilor și a preotului care a gestionat-o în toată această perioadă, în 2019, clădirea a fost oferită în folosință pe o perioadă de 50 de ani comunității religioase „Adormirea Maicii Domnului”, din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Jardan a spus că interesul Ministerului Culturii „este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”.

Menționăm că situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica. Presa a relatat că exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, s-au opus fizic preluării legale a bisericii. Iar Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei în calitate de preot al bisericii, s-a baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului. De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei.

Pe 10 februarie, poliția a anunțat că un grup de preoți ai Mitropoliei Moldovei, însoțiți de alți cetățeni organizați de primarul localității, în număr de aproximativ 150 de persoane, au rupt cordonul poliției și au pătruns forțat în biserică. Ulterior, poliția a anunțat reținerea primarului localității și a avocatului preotului, reprezentant al Mitropoliei Moldovei. Potrivit poliției, în acțiunile coordonate de aceștia au fost ultragiați carabinierii, au fost sustrase stațiile de comunicare ale forțelor de ordine și infiltrate femei pentru a rupe cordonul. Mai târziu, poliția a anunțat că încă patru persoane au fost reținute.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Presa: Un grup de cetățeni ruși deportați din SUA a fost adus cu un zbor charter în Moldova

Mai mulți cetățeni ruși, care au fost deportați din Statele Unite ale Americii cu un avion charter, au fost debarcați în Republica Moldova în noaptea de miercuri, 11 martie. Informația a fost raportată de publicația „Агентство”, cu referire la declarațiile unui apărător al drepturilor omului familiarizat cu situația.

Potrivit sursei citate, datele serviciului FlightAware arată că un Boeing-767 charter, care a decolat din SUA, a aterizat pe 10 martie la Tirana, Albania. Ulterior, avionul a zburat spre București, iar de acolo — spre Chișinău, unde a aterizat la pe 11 martie, ora 02:33, ora Moscovei.

Cetățenilor Federației Ruse care se aflau la bordul aeronavei li s-a permis intrarea în Republica Moldova, a declarat un apărător al drepturilor omului pentru publicație. „Nu avem informații că vreunui cetățean rus i s-ar fi refuzat intrarea. Ei au fost cazați noaptea trecută, iar mai departe vor decide ce va face fiecare”, a adăugat interlocutorul „Агентство”.

Potrivit acestuia, cetățenii ruși pot rămâne în Republica Moldova fără viză până la 90 de zile.

Numărul exact al rușilor aflați la bord nu este cunoscut, a precizat interlocutorul „Агентство”. Anterior, președintele organizației Russian America for Democracy in Russia, Dmitri Valuev, estima că ar fi vorba de aproximativ 10 persoane.

Pentru unul dintre cei deportați, apărătorii drepturilor omului vor încerca să obțină o viză umanitară franceză, a spus interlocutorul „Агентство”. Acesta a explicat că, în Federația Rusă, pe numele persoanei respective este deschis un dosar penal cu motivație politică.

Din Republica Moldova, avionul care a transportat rușii expulzați a plecat spre Uzbekistan, iar de acolo — spre Tadjikistan.

NM a solicitat un comentariu din partea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, însă deocamdată nu am primit un răspuns.

Potrivit „Агентство”, acesta este cel puțin al patrulea zbor masiv de deportare al cetățeni ruși din SUA în ultimul an. Anterior, Washingtonul a efectuat deportări în masă ale rușilor în iunie, august, decembrie și ianuarie. În plus, au existat și extrădări individuale.

În timpul ultimelor deportări, cetățenii ruși au fost în cele din urmă trimiși în Federația Rusă. Cel puțin doi dintre cei deportați — fostul militar rus Artiom Vovcenko (deportat în august) și activistul anti-război Leonid Melehin (deportat în iulie) — au fost arestați în Rusia imediat după sosire.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: