Facebook/Vasile Bolea

„Nu-ți place de Putin, dar nu te răzbuna pe Pușkin!” Reacții la decizia de închidere a Centrului rus de cultură

Decizia Guvernului de a susține denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul Rus de Cultură, a stârnit reacții. Unii au numit decizia „demonstrativă” și „spectacol pentru rapoarte și jocuri politice”. Alții au criticat pozițiile celor care nu sunt de acord cu denunțarea acordului, iar, „pentru a potoli isteria din jurul închiderii centrului”, au propus un compromis. Pe de altă parte, ministrul Culturii susține că „reacția exagerată a partidelor din opoziție arată foarte clar căror interese servesc”. NewsMaker a adunat reacțiile la acest subiect.

Vasile Tarlev, deputat neafiliat și lider al Partidului „Viitorul Moldovei”, a declarat că închiderea Centrului cultural rus „nu va aduce nimic bun Moldovei”.

„Această decizie nu întărește statul, ci doar adâncește diviziunile și neîncrederea în cadrul societății. Căci legăturile culturale, oricare ar fi ele, sunt întotdeauna poduri între popoare, nu ziduri. (…) S-a gândit cineva cum astfel de măsuri, de exemplu, vor afecta problema reintegrării țării? Nu este un secret că Moscova, de-a lungul tuturor acestor ani, a jucat un rol important în asigurarea păcii pe Nistru. Rupând aceste legături, riscăm să pierdem puțina încredere care s-a reușit a fi păstrată între maluri”, a scris Tarlev pe Facebook.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a reacționat la declarația lui Tarlev, care a spus că „Moscova, de-a lungul tuturor acestor ani, a jucat un rol important în asigurarea păcii pe Nistru”. „Adică țara care a ocupat o parte a Moldovei în 1992 și timp de trei decenii refuză să-și retragă trupele se dovedește a „fi jucat un rol important în menținerea păcii”. Logica este impecabilă: hoțul care ți-a scos portofelul din buzunar este cel mai bun garant al ordinii în autobuz”, a comunicat ex-președintele Curții Constituționale.

Tănase a spus că „pentru a potoli isteria din jurul închiderii centrului, s-ar putea propune un compromis”. „Ca prim-ministrul Alexandru Munteanu să jure pe Biblie că îl va redeschide imediat – de îndată ce toate canalele de televiziune rusești vor difuza „Lacul lebedelor” timp de o săptămână consecutivă. Iar la redeschidere să fie invitați adevărați reprezentanți ai culturii ruse — Dmitri Bîkov, Boris Akunin, Andrei Makarevici, Alexandr Nevzorov, Tamara Eidelman, Marat Gelman, Matvei Ganapolski, Ksenia Larina, Artemi Troițki, Roman Dobrohotov. Altfel nu va merge. Sau, cum ar spune însuși Viktor Anatolievici Șenderovici, — asta nu e cultură, ci KGB cu balalaică”, a adăugat Tănase.

Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin, a calificat drept „scandaloasă” decizia autorităților de a denunța acordul cu Rusia.

„”Motivele” pentru închiderea Casei Ruse, prezentate de noul ministru al Culturii, Cristian Jardan, impresionează prin lipsa de dovezi. (…) Este suficient să arunci o privire asupra programului de evenimente organizate de Centru pentru a te convinge de lipsa totală de temei a unor asemenea „argumente”. Lecturi din Pușkin și Esenin; seri muzicale dedicate creației lui Glinka, Musorgski, Ceaikovski; discuții despre opera lui Vîsoțki; analiza cererilor de burse ale elevilor moldoveni care visează să studieze în universități ruse… Ce dintre toate acestea ar putea reprezenta o amenințare pentru securitatea „informațională și nu numai” a Republicii Moldova? (…) Nu-ți place de Putin, dar nu te răzbuna pe Pușkin!”, a menționat partidul. PCRM a mai declarat că își exprimă „protestul ferm față de decizia guvernului”.

În timpul unei emisiuni la Moldova 1, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că acest centru „în ultimii ani, din păcate, s-a transformat într-un instrument de propagandă a Kremlinului, lucru recunoscut în mai multe state, în special în cele din Uniunea Europeană, chiar și la nivelul Uniunii Europene”. Ministrul a mai spus că „reacția exagerată a partidelor din opoziție” față de închiderea acestuia „arată foarte clar căror interese servesc”.

Fostul deputat Vasile Bolea, apropiat politicianului fugar Ilan Șor, a numit procesul de închidere o „acțiune demonstrativă”.

„Guvernul continuă linia Maiei Sandu, unde Rusia este, ca de obicei, vinovată de toate necazurile țării. O formulă convenabilă, nu-i așa? Pentru un raport despre „măsuri decisive” este suficient să închizi ceva rusesc – ceva ce a funcționat în Republica Moldova timp de mulți ani, cu mult înainte de venirea actualilor „deținători ai puterii”. „Casa Rusă” din Chișinău înseamnă prelegeri, expoziții, concerte, proiecte culturale comune, dialog viu între oameni. Astăzi, toate acestea sunt brusc declarate „instrument al războiului hibrid”. (…) Cultura nu este o armă, ci o punte între popoare. Distrugând asemenea legături, autoritățile nu elimină prezența rusă, ci propria lor șansă de a fi înțelese și respectate. Asta nu este patriotism, ci doar spectacol pentru rapoarte și jocuri politice”, a scris Bolea.

A reacționat și Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia. 

„Dacă partenerii lui Sandu ar rezolva problemele reale la fel de înverșunat cum luptă cu tot ce este rusesc, Moldova ar fi devenit deja un paradis pe pământ”, a declarat acesta.

***

Guvernul Republicii Moldova a aprobat și a înaintat Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul rus de cultură și știință din Chișinău. 

Acordul dintre Guvernul R. Moldova și Guvernul Rusiei privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost semnat la Moscova pe 30 octombrie 1998 și a intrat în vigoare pe 4 iulie 2001. În baza acestui acord, în anul 2009 a fost înființat Centrul rus de cultură și știință din Chișinău, instituție aflată sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse. Potrivit Ministerului Culturii, centrul este finanțat și gestionat de Agenția Federală Rossotrudnicestvo, structură aflată în subordinea directă a președinției Federației Ruse și administrată de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Agenția se află sub sancțiuni internaționale. 

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că „aceste centre nu reprezintă cultura rusă, dar agresiunea rusă”. El a mai spus că nu vede eventuale riscuri ca urmare a deciziei Chișinăului privind acest acord. 

Ambasada Rusiei în Moldova a numit „greșită” decizia Guvernului. Potrivit ambasadei, activitatea Centrului se desfășoară „în conformitate cu legislația locală”. Potrivit ambasadei, în cazul unei decizii finale a Chișinăului, va fi extinsă „gama de activități culturale desfășurate direct de către ambasada Rusiei”. 

Între timp, deputatul socialist Vlad Batrîncea a anunțat că PSRM va „ataca juridic” proiectul de hotărâre cu privire la denunțarea acordului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Telegram/Zelenskiy

Paris: 27 de lideri mondiali se întâlnesc pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a ajuns astăzi, 6 ianuarie, la Paris. Oficialul urmează să participe la summitul „Coaliției de Voință”, un format internațional care reunește state care sprijină Ucraina în contextul invaziei ruse.

După sosire, Vladimir Zelenski a publicat pe rețelele de socializare o primă declarație, în care a menționat că negocierile din capitala Franței „ar trebui să ofere mai multă protecție și putere” Ucrainei. „Contăm pe sprijinul partenerilor și pe pași care pot garanta o securitate reală pentru poporul nostru”, a subliniat liderul de la Kiev.

Președintele ucrainean s-a întâlnit deja cu omologul său francez, Emmanuel Macron, la Palatul Elysee. Cei doi șefi de stat au purtat discuții bilaterale. Vladimir Zelenski a transmis că a discutat cu Macron despre modalități de consolidare a capacităților de apărare și a pozițiilor diplomatice ale Ucrainei.

Îi mulțumesc lui Emmanuel pentru leadership și pentru disponibilitatea de a ajuta. Mulțumesc pentru această întâlnire”, a menționat el.

Reuniunea „Coaliției de Voință” de la Paris va reuni 35 de participanți – un număr fără precedent în acest format. Acesta include 27 de șefi de stat și de guvern, printre care și președintele României, Nicușor Dan. SUA va fi reprezentată de emisarii președintelui american, Steve Witkoff și Jared Kushner. Inițial, delegația SUA urma să fie condusă de secretarul de stat Marco Rubio, dar acesta și-a schimbat planurile după ce operațiunea militară americană în Venezuela din 3 ianuarie.

Associated Press scrie că participanții la reuniune vor căuta soluții în privința a cinci priorități-cheie după încetarea luptelor dintre Ucraina și Rusia: modalități de monitorizare a unui armistițiu; sprijin pentru forțele armate ale Ucrainei; desfășurarea unor forțe multinaționale pe uscat, pe mare și în aer; angajamente în cazul unei noi agresiuni ruse; precum și cooperare pe termen lung în domeniul apărării cu Ucraina.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: