Facebook/Vasile Bolea

„Nu-ți place de Putin, dar nu te răzbuna pe Pușkin!” Reacții la decizia de închidere a Centrului rus de cultură

Decizia Guvernului de a susține denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul Rus de Cultură, a stârnit reacții. Unii au numit decizia „demonstrativă” și „spectacol pentru rapoarte și jocuri politice”. Alții au criticat pozițiile celor care nu sunt de acord cu denunțarea acordului, iar, „pentru a potoli isteria din jurul închiderii centrului”, au propus un compromis. Pe de altă parte, ministrul Culturii susține că „reacția exagerată a partidelor din opoziție arată foarte clar căror interese servesc”. NewsMaker a adunat reacțiile la acest subiect.

Vasile Tarlev, deputat neafiliat și lider al Partidului „Viitorul Moldovei”, a declarat că închiderea Centrului cultural rus „nu va aduce nimic bun Moldovei”.

„Această decizie nu întărește statul, ci doar adâncește diviziunile și neîncrederea în cadrul societății. Căci legăturile culturale, oricare ar fi ele, sunt întotdeauna poduri între popoare, nu ziduri. (…) S-a gândit cineva cum astfel de măsuri, de exemplu, vor afecta problema reintegrării țării? Nu este un secret că Moscova, de-a lungul tuturor acestor ani, a jucat un rol important în asigurarea păcii pe Nistru. Rupând aceste legături, riscăm să pierdem puțina încredere care s-a reușit a fi păstrată între maluri”, a scris Tarlev pe Facebook.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a reacționat la declarația lui Tarlev, care a spus că „Moscova, de-a lungul tuturor acestor ani, a jucat un rol important în asigurarea păcii pe Nistru”. „Adică țara care a ocupat o parte a Moldovei în 1992 și timp de trei decenii refuză să-și retragă trupele se dovedește a „fi jucat un rol important în menținerea păcii”. Logica este impecabilă: hoțul care ți-a scos portofelul din buzunar este cel mai bun garant al ordinii în autobuz”, a comunicat ex-președintele Curții Constituționale.

Tănase a spus că „pentru a potoli isteria din jurul închiderii centrului, s-ar putea propune un compromis”. „Ca prim-ministrul Alexandru Munteanu să jure pe Biblie că îl va redeschide imediat – de îndată ce toate canalele de televiziune rusești vor difuza „Lacul lebedelor” timp de o săptămână consecutivă. Iar la redeschidere să fie invitați adevărați reprezentanți ai culturii ruse — Dmitri Bîkov, Boris Akunin, Andrei Makarevici, Alexandr Nevzorov, Tamara Eidelman, Marat Gelman, Matvei Ganapolski, Ksenia Larina, Artemi Troițki, Roman Dobrohotov. Altfel nu va merge. Sau, cum ar spune însuși Viktor Anatolievici Șenderovici, — asta nu e cultură, ci KGB cu balalaică”, a adăugat Tănase.

Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin, a calificat drept „scandaloasă” decizia autorităților de a denunța acordul cu Rusia.

„”Motivele” pentru închiderea Casei Ruse, prezentate de noul ministru al Culturii, Cristian Jardan, impresionează prin lipsa de dovezi. (…) Este suficient să arunci o privire asupra programului de evenimente organizate de Centru pentru a te convinge de lipsa totală de temei a unor asemenea „argumente”. Lecturi din Pușkin și Esenin; seri muzicale dedicate creației lui Glinka, Musorgski, Ceaikovski; discuții despre opera lui Vîsoțki; analiza cererilor de burse ale elevilor moldoveni care visează să studieze în universități ruse… Ce dintre toate acestea ar putea reprezenta o amenințare pentru securitatea „informațională și nu numai” a Republicii Moldova? (…) Nu-ți place de Putin, dar nu te răzbuna pe Pușkin!”, a menționat partidul. PCRM a mai declarat că își exprimă „protestul ferm față de decizia guvernului”.

În timpul unei emisiuni la Moldova 1, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că acest centru „în ultimii ani, din păcate, s-a transformat într-un instrument de propagandă a Kremlinului, lucru recunoscut în mai multe state, în special în cele din Uniunea Europeană, chiar și la nivelul Uniunii Europene”. Ministrul a mai spus că „reacția exagerată a partidelor din opoziție” față de închiderea acestuia „arată foarte clar căror interese servesc”.

Fostul deputat Vasile Bolea, apropiat politicianului fugar Ilan Șor, a numit procesul de închidere o „acțiune demonstrativă”.

„Guvernul continuă linia Maiei Sandu, unde Rusia este, ca de obicei, vinovată de toate necazurile țării. O formulă convenabilă, nu-i așa? Pentru un raport despre „măsuri decisive” este suficient să închizi ceva rusesc – ceva ce a funcționat în Republica Moldova timp de mulți ani, cu mult înainte de venirea actualilor „deținători ai puterii”. „Casa Rusă” din Chișinău înseamnă prelegeri, expoziții, concerte, proiecte culturale comune, dialog viu între oameni. Astăzi, toate acestea sunt brusc declarate „instrument al războiului hibrid”. (…) Cultura nu este o armă, ci o punte între popoare. Distrugând asemenea legături, autoritățile nu elimină prezența rusă, ci propria lor șansă de a fi înțelese și respectate. Asta nu este patriotism, ci doar spectacol pentru rapoarte și jocuri politice”, a scris Bolea.

A reacționat și Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia. 

„Dacă partenerii lui Sandu ar rezolva problemele reale la fel de înverșunat cum luptă cu tot ce este rusesc, Moldova ar fi devenit deja un paradis pe pământ”, a declarat acesta.

***

Guvernul Republicii Moldova a aprobat și a înaintat Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul rus de cultură și știință din Chișinău. 

Acordul dintre Guvernul R. Moldova și Guvernul Rusiei privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost semnat la Moscova pe 30 octombrie 1998 și a intrat în vigoare pe 4 iulie 2001. În baza acestui acord, în anul 2009 a fost înființat Centrul rus de cultură și știință din Chișinău, instituție aflată sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse. Potrivit Ministerului Culturii, centrul este finanțat și gestionat de Agenția Federală Rossotrudnicestvo, structură aflată în subordinea directă a președinției Federației Ruse și administrată de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Agenția se află sub sancțiuni internaționale. 

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că „aceste centre nu reprezintă cultura rusă, dar agresiunea rusă”. El a mai spus că nu vede eventuale riscuri ca urmare a deciziei Chișinăului privind acest acord. 

Ambasada Rusiei în Moldova a numit „greșită” decizia Guvernului. Potrivit ambasadei, activitatea Centrului se desfășoară „în conformitate cu legislația locală”. Potrivit ambasadei, în cazul unei decizii finale a Chișinăului, va fi extinsă „gama de activități culturale desfășurate direct de către ambasada Rusiei”. 

Între timp, deputatul socialist Vlad Batrîncea a anunțat că PSRM va „ataca juridic” proiectul de hotărâre cu privire la denunțarea acordului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: