moldnews.md

„Nu va ajuta la rezolvarea problemelor orașului.” Consilierii PAS au contestat bugetul Chișinăului pentru 2021

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) din Consiliul Municipal Chișinău pe 26 ianuarie a contestat la Cancelaria de Stat bugetul capitalei pentru 2021. Consilierii PAS cred că a fost votat cu grave încălcări de procedură și că  nu prevede rezolvarea problemelor reale ale orașului.  

În cadrul unei conferințe de presă, membrii Consiliului Municipal din PAS Vasile Grădinaru și Roman Cojocari au declarat că au solicitat deja primarului Chișinăului, Ion Ceban, să revizuiască bugetul capitalei pentru 2021.

„Banii publici ar trebui alocați pentru proiecte ce țin de educație, transport și sănătate și nu pentru proiecte politice”, au spus aceștia.

Potrivit lui Cojocari, o creștere a impozitelor este prevăzută în proiectul de buget adoptat de consiliul municipal. „Impozitul pentru bunurile imobiliare a fost dublat. A fost inclusă o nouă taxă de salubrizare. Taxele locale au fost majorate și pentru persoanele juridice, iar domeniul Horeca trebuie să achite cu 30% mai multe taxe”, a spus el.

Consilierii municipali au mai spus că municipiului Chișinău pentru anul 2021 are un deficit de aproape 1.8 miliarde lei, ceea ce constituie cca. 30% din totalul cheltuielilor planificate. În același timp, proiectele cu adevărat importante care au fost discutate de consilieri vor fi dificil de implementat. „Proiectele de importanță majoră despre care s-a vorbit anterior nu au fost alocați bani.,,100 de milioane de lei  au fost alocați pentru prelungirea bd. Mircea cel Bătrân, reconstrucția străzii Industriale, sau prelungirea străzii Albișoara. Pentru aceste proiecte însă, nu există nici studii de fezabilitate, nici planuri Urbanistice Zonale, de aceea valorificarea banilor alocați pentru aceste proiecte este practic imposibilă”, a spus Grădinaru.

De asemenea, potrivit consilierilor, în buget nu au fost alocați bani pentru fluidizarea traficului pe strada Vasile Lupu, în condițiile în care strada Ion Creangă intră în reparație. „Cu atât mai mult pentru domeniul transportului și anume pentru dezvoltarea benzilor separate, deși în mai 2020 a fost aprobată o decizie a CMC care prevedea alocarea a 7 milioane în acest sens”, a adăugat Grădinaru.

Consilierii au mai spus că primarul Chișinăului a refuzat să includă în buget 1 milion de lei pentru realizarea unui audit financiar la Regia Transport Electric și Comunicații și Parcul Urban de Autobuze. „Ion Ceban nu vrea să finanțeze un audit, fiindcă înțelege că un audit ar da peste cap schemele din aceste întreprinderi”, sunt siguri consilierii.

Consilierii au subliniat că au contestat  la Cancelaria de Stat decizia CMC privind aprobarea Bugetului pentru anul 2021 și a cerut modificarea radicală a Bugetului  în vederea includerii unor proiecte esențiale pentru oraș precum cel de compostare a deșeurilor vegetale, sortării deșeurilor sau fluidizare a traficului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: