Andrei Mardari / NewsMaker

O companie engleză și una norvegiană vor efectua auditul datoriei istorice a Moldovagaz față de Gazprom

Agenția Proprietății Publice a semnat contractul de achiziționare a serviciilor de audit financiar și juridic independent al datoriei Moldovagaz față de Gazprom și Factoring-Finance. Este vorba despre două companii străine: una din Marea Britanie și alta din Norvegia. Informația a fost confrimată pe 11 august.

Este vorba despre companiile Wikborg Rein Advokatfirma AS din Norvegia și Forensic Risk Alliance & Co din Marea Britanie. Astfel, cele două companii se obligă să facă auditul datoriilor la gazele livrate Republicii Moldova, malul drept, până pe 30 ianuarie 2023.

Contractul a fost atribuit prin procedura de negocieri directe, în urma dispoziției Comisiei Situații Excepționale din 13.07.2022.

***

Amintim că, în cadrul negocierilor dintre „Moldovagaz” și „Gazprom” s-a constatat că „Moldovagaz” a acumulat o datorie istorică – peste 700 milioane de dolari. „Gazprom” i-a cerut Chișinăului să recunoască această datorie ca fiind a Moldovei și s-o ramburseze în regim de urgență. Autoritățile moldovenești au declarat că vor recunoaște datoria doar dacă va fi confirmată de un audit independent.

Pe 29 decembrie 2021, Guvernul a decis ca Agenția Proprietăți Publice să realizeze un audit asupra datoriei S.A. Moldovagaz față de concernul rus Gazprom și Factoring Finance pentru gazele livrate consumatorilor de pe malul drept al Nistrului.  Agenția, în calitate de autoritate contractantă, urma să  asigure, prin intermediul grupului de lucru creat, întregul proces de organizare și desfășurare a procedurii de achiziție publică a serviciului de audit.

Auditul urma să se încheie în data de 1 mai, însă acesta nici măcar nu a început. Potrivit premierului Natalia Gavrilița, s-a întâmplat din cauza că companiile internaționale au refuzat să se înscrie la licitație, din cauza războiului din regiune.

Societatea pe acțiuni Moldovagaz are trei acţionari principali: Gazprom – 50%, Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova – 35,33% și Comitetul de Administrare a Proprietății din regiunea transnistreană – 13,44%. Acțiunile părții transnistrene sunt gestionate tot de Gazprom, potrivit anticorupție.md.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvernul mai taie din primăriile care vor rămâne după reforma teritorială. Top cinci „cele mai puternice”, care vor primi cei mai mulți bani

Guvernul propune ca numărul primăriilor din R. Moldova să fie redus de la aproape 900 în prezent la 273, în rezultatul procesului de amalgamare voluntară și normativă. Informația a fost comunicată pe 8 octombrie de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care a amintit, de asemenea, despre propunerea de a înlocui actualele 32 de raioane cu trei regiuni și ca țara să aibă trei municipii și UTA Găgăuzia. Potrivit lui Buzu, în următoarele zile, Guvernul va propune spre consultare primul pachet de legi, iar toate aceste hotare vor intra în practică odată cu alegerile locale de anul viitor. În context, Buzu a prezentat propunerea noii hărți administrativ-teritoriale.

Buzu a anunțat că „Guvernul propune următoarea configurație administrativă: 273 de primării, trei regiuni, trei municipii de nivelul II – Taraclia, Chișinău și Bălți – și UTA Găgăuzia”.

„În următoarele zile, Guvernul va propune spre consultare primul pachet de legi, care urmează să implementeze această structură. Vom avea consultări largi. Ne vom consulta și la Guvern cu societatea civilă. Vom merge la Parlament, vom invita la discuții fiecare fracțiune parlamentară. Vom discuta și cu partidele extraparlamentare. Vom discuta și vom avea o rundă suplimentară de consultări în fiecare raion. Vom invita și primăriile vizate încă o dată să se expună pe proiectul de lege, pe noua hartă”, a declarat Buzu.

Potrivit lui Buzu, aprobarea primului pachet legislativ va permite începerea procesului de tranziție. „După care vor urma și alte pachete legislative prin care urmează să clarificăm modul în care vor funcționa regiunile și noile primării”, a adăugat el.

Secretarul general al Guvernului a precizat că „toate aceste prevederi, toate aceste hotare, vor intra în practică odată cu alegerile locale de anul viitor”. „Noi votăm în această toamnă pachetul legislativ. Toate aceste prevederi, toate aceste hotare, vor intra în practică odată cu alegerile locale de anul viitor. Până atunci, primăriile funcționează conform hotarelor care le au acum, conform bugetelor pe care le au acum”, a menționat el.

Ce se schimbă și ce rămâne în actuala formă

Buzu a precizat că, în 2023, la alegerile locale, cetățenii au primit trei buletine de vot: pentru funcția de primar, pentru consiliul local și pentru consiliul raional. „În 2027, iarăși vor primi 3 buletine de vot: pentru funcția de primar, deja în circumscripția nouă; pentru candidații la funcția de consilier în circumscripția nouă, în primăria mai mare; și consilieri regionali”, a adăugat el.

În ceea ce privește consilierii regionali, a precizat Buzu, după ce vor fi aleși, le vor fi validate mandatele. Ulterior, consilierii regionali se vor întruni în ședințe în cele trei regiuni și vor alege președinții și vicepreședinții de regiune. „Se schimbă doar scara – de la 32 la 3 – și se schimbă competențele acestor regiuni. Regiunile nu vor mai presta servicii, nu vor administra rețea de școli, nu vor mai fi fondatori ai oficiilor medicilor de familii, nu vor administra bunuri, cum ar fi muzee, stadioane, clădiri, școli sportive. Toate aceste lucruri vor fi preluate de către primăriile din orașele respective”, a comunicat el. Potrivit lui Buzu, „regiunile vor avea un mandat de a accelera dezvoltarea regională, să faciliteze proiecte transfrontaliere, să faciliteze proiecte între primăriile din acea regiune”.

În ceea ce privește primăriile, Buzu a comunicat: „Un cetățean de ce merge la primărie? Să ia un certificat, o adeverință, să se plângă, are nevoie de asistent social, lucrător social, să achite o taxă. Toate aceste lucruri vor fi prestate în continuare în localitate. În fiecare localitate vom propune primăriilor să aibă acel reprezentant al primarului”.

„Este important să le oferim acestor echipe capacități, să construim primării puternice, cu mai multe resurse, să digitalizăm procesele și să ne asigurăm că acolo există profesioniștii necesari. Este important să ne pregătim pentru fondurile europene și să dezvoltăm capacități de a implementa proiecte mari care să ofere cetățenilor servicii esențiale: drumuri, iluminat stradal, apă, canalizare, sortarea deșeurilor”, a mai declarat secretarul general al Guvernului. 

***

Amintim că, în luna septembrie, Buzu estima că, după alegerile locale din 2027, în Republica Moldova vor rămâne aproximativ 292 de primării. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: