Ambasada Rusiei în Moldova a numit „greșită” decizia Guvernului, care a susținut denunțarea acordului cu Federația Rusă în baza căruia funcționează Centrul rus de cultură. Potrivit ambasadei, activitatea Centrului se desfășoară „în conformitate cu legislația locală”. Mai mult, a adăugat că „Rusia și-a asumat obligația de a respecta suveranitatea Moldovei, statutul ei de neutralitate și integritatea teritorială” și „continuă să respecte cu strictețe aceste principii”. Potrivit ambasadei, în cazul unei decizii finale a Chișinăului, va fi extinsă „gama de activități culturale desfășurate direct de către ambasada Rusiei”.
„Considerăm decizia părții moldovenești greșită și contraproductivă. (…) Subliniem că activitatea Centrului Rus de Știință și Cultură se desfășoară strict în conformitate cu legislația locală, dreptul internațional și are ca scop exclusiv susținerea dialogului cultural și umanitar. Ușile Casei Ruse sunt deschise pentru toți doritorii. Oricine se poate convinge că în acest spațiu nu există loc pentru declarații politice. Toate activitățile au un caracter pașnic, contribuind la menținerea stabilității și a armoniei interetnice în republică”, a declarat ambasada, numit decizia Guvernului o „măsură rusofobă” care „lovește în primul rând locuitorii republicii”.
Ambasada Rusiei la Chișinău a mai declarat că „pasul de escaladare al autorităților moldovenești subminează baza juridică a relațiilor noastre bilaterale”. „Acesta contravine Tratatului de prietenie și cooperare din anul 2001, conform căruia părțile trebuie „să contribuie în toate modurile la dezvoltarea cooperării în domeniul umanitar”, inclusiv prin crearea centrelor culturale. Reamintim că, potrivit acestui document, Federația Rusă și-a asumat obligația de a respecta suveranitatea Moldovei, statutul ei de neutralitate și integritatea teritorială. Continuăm să respectăm cu strictețe aceste principii”, a spus ambasada.
Ambasada a mai declarat că „activitatea Centrului Rus de Știință și Cultură nu poate fi întreruptă înainte de mijlocul anului viitor, cu condiția notificării prealabile (cu șase luni înainte) din partea părții moldovenești”. În aceste condiții, ambasada a comunicat: „La necesitate, vom extinde gama de activități culturale desfășurate direct de către Ambasada Rusiei, în cadrul funcțiilor misiunii diplomatice stabilite prin Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”.
***
Guvernul Republicii Moldova a aprobat și va înainta Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul rus de cultură și știință din Chișinău.
Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost semnat la Moscova pe 30 octombrie 1998 și a intrat în vigoare pe 4 iulie 2001. În baza acestui acord, în anul 2009 a fost înființat Centrul rus de cultură și știință din Chișinău, instituție aflată sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse. Potrivit Ministerului Culturii, centrul este finanțat și gestionat de Agenția Federală Rossotrudnicestvo, structură aflată în subordinea directă a președinției Federației Ruse și administrată de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Agenția se află sub sancțiuni internaționale.
Potrivit Ministerului Culturii, acordul a fost încheiat pentru o perioadă de cinci ani, cu prelungire automată pentru intervale succesive de câte cinci ani, în lipsa unei notificări scrise de denunțare din partea uneia dintre părți. Potrivit articolului 17 al documentului, fiecare parte are dreptul să denunțe acordul, notificând cealaltă parte cu cel puțin șase luni înainte de expirarea termenului de valabilitate – care urmează să se consume la 4 iulie 2026, a mai declarat ministerul.
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că „aceste centre nu reprezintă cultura rusă, dar agresiunea rusă”. Potrivit lui Jardan „după ce Rusia a atacat Ucraina la 24 februarie 2022, dar și în contextul tentativelor repetate de destabilizare și al atacurilor informaționale continue ale Moscovei în Republica Moldova, acest acord poate fi utilizat pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă, prezentând un risc pentru securitatea informațională a țării”. El a mai spus că nu vede eventuale riscuri ca urmare a deciziei Chișinăului privind acest acord.
Între timp, deputatul socialist Vlad Batrîncea a anunțat că PSRM va „ataca juridic” proiectul de hotărâre cu privire la denunțarea acordului.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
În timp ce autoritățile dezbat soarta monumentelor sovietice, am întrebat cititorii NewsMaker: de ce monumente duce lipsă Chișinăul astăzi? Răspunsurile au fost extrem de variate – de la personalități clasice ale istoriei și culturii până la idei ironice sau cu totul neașteptate. Unii au propus imortalizarea unor compozitori, medici și eroi din povești, alții – corupția, prostia sau bunul-simț. Alții consideră, pe de altă parte, că orașul nu are nevoie de monumente, ci de drumuri bune și clădiri restaurate. Am adunat cele mai sugestive opinii ale cititorilor și le-am completat cu selecția redacției NewsMaker.
Pentru o lectură mai fluentă, comentariile au fost ușor prescurtate și editate. Pentru a vizualiza unele dintre idei am apelat la inteligența artificială.
AI/NewsMaker
@elenaelena4127 Pentru început, ar trebui să învățăm să le realizăm. Ceea ce există acum în oraș arată de parcă ar fi fost cioplit cu toporul. Sunt la ani-lumină distanță de nivelul monumentului lui Kotovski.
@GPG-70 Un monument al corupților. Se poate unul pentru toți, în centrul Chișinăului, sau mai mic, în fiecare localitate. Aici țara a excelat, în comparație cu alte domenii.
@calamarcalamarich576 Ajunge cu monumentele, sunt necesare drumuri bune în toată țara.
@ВладимирМолдавский-у7й Păcală și Tândală, chiar în fața Parlamentului, ar fi perfect…
AI/NewsMaker
@Andrei2Andrei-c5n În tot Chișinăul (pretură) există acum un singur sculptor „de curte”, fără nicio concurență, care se îmbogățește din fiecare comandă.
André Sutke Un monument [ministrului culturii] Jardan, ca simbol al lipsei bunului-simț.
𝓙𝓤𝓛𝓩 Să se uite ce obiecte de artă se instalează în orașele europene. În capitală nu există aproape nimic modern – doar sovietic sau în același spirit. Sunt necesare instalații originale, neobișnuite, în stil contemporan, care să fie interesante pentru tineri și turiști.
Igor Colesnic
Medicilor adevărați ar trebui să li se ridice monumente, la fel și jurnaliștilor onești, judecătorilor și angajaților poliției.
omulfacelocul Avem nevoie de mai multe monumente dedicate femeilor – de exemplu, pe Aleea Clasicilor s-ar putea găsi câteva locuri pentru scriitoare.
Panzer Lipsesc monumentele cu adevărat unice sau, mai exact, anumite obiecte. De pildă, un arc de triumf.
Stas Eu aș ridica un monument Maiei Sandu pentru contribuția la promovarea țării în lume, „ca să le explodeze fundurile vatanilor”.
AI/NewsMaker
Виктория Сили În acest caz, lipsește un monument dedicat creierului.
Владимир Букарский Lipsesc monumente pentru două persoane care au făcut pentru Moldova mai mult decât întreaga Alee a Clasicilor români – Leonid Ilici Brejnev și Ivan Ivanovici Bodiul.
Max Bi-2, desigur.
Надежда Ротарь Poate că, în loc de monumente noi, ar trebui puse în ordine monumentele de arhitectură, restaurată Filarmonica, făcut măcar ceva cu strada 31 August, demolat „Naționalul” abandonat, rezolvat cazul casei distruse de pe Viteazul. Asta în Chișinău. Și în alte orașe se vor găsi destinații unde pot fi direcționate fonduri pentru cultură.
R Y Un monument dedicat diasporei, care a muncit mult peste hotare pentru a trimite bani în țară.
Денис Петров În ceea ce privește istoria Moldovei, mi-ar plăcea să văd monumente dedicate lui Burebista și Decebal.
Dacă vorbim despre cultură și artă, atunci Maria Bieșu, Eugen Doga, Emil Loteanu, Ion Druță, Spiridon Vangheli și Mihai Volontir. Iar iubitorilor „lumii ruse”, bolșevicilor și șoviniștilor li se poate lăsa un singur monument – o valiză fără mâner la gara feroviară.
Criss Kf Lăsați-l pe Kotovski… este singura statuie ecvestră. Oricum 90% dintre turiști pleacă la Tiraspol – chiar vreți ca în Chișinău să nu mai rămână deloc nimeni?
Ion Stefanita …măcar să fie în stare să reabiliteze și să restaureze obiectele deja existente. Mă refer la fondul construit, patrimoniul cultural imobil, toate cele 810 obiecte, întrucât articolul 42 din Legea privind protejarea monumentelor, din păcate, rămâne doar pe hârtie, iar celelalte 80% se află într-o stare avansată de degradare.
Alex Pereverzev Un monument pentru cumătri, fini și nănași.
AI/NewsMaker
Liusea Cebotaru Un monument dedicat Unirii Basarabiei cu România. Un monument lui Eugen Doga pe strada pietonală. Un monument lui Guguță – pe aleea din Ciocana. Un monument caprei cu trei iezi – în Parcul Catedralei.
Евгений Este nevoie de un monument pentru Alexandru Mațievski. (militar ucrainean originar din Moldova, care a fost luat prizonier și împușcat pentru cuvintele „Slavă Ucrainei” – notă red.)
@YanRudnitskiy Lipsește un monument al URSS-ului la cimitir.
Alexei Mi-ar plăcea un monument kitschos și, în același timp, drăguț, dedicat unei pisici.
Elena Beliman Aș crea monumente/murale cu imagini de pisici. Aș umple întregul oraș cu ele. Ar putea deveni o atracție turistică.
AI/NewsMaker
Egor Sadovnik
Desigur, un monument lui Eugen Doga… Lui Spiridon Vangheli – cu poveștile lui am crescut cu toții, medicului Natalia Gheorghiu, primului președinte al Moldovei, Mircea Snegur, artistului născut și stabilit la Chișinău Petre Leșcenco, Sofiei Rotaru, ca locuitoare de onoare a Chișinăului… Se poate adăuga și Karl Schmidt, care a condus orașul timp de 25 de ani și l-a modernizat. Lui Emil Loteanu – regizor de film moldovean și sovietic, scenarist și poet, recunoscut la nivel mondial pentru filmele sale romantice și poetice, adesea dedicate culturii rome și folclorului moldovenesc. Lui Dumitru Călărașu – originar din localitatea Otaci, raionul Ocnița, pilot de vânătoare, participant la cel de-Al Doilea Război Mondial și la Parada Victoriei din 24 iunie 1945. Lui Simion Harhalup — pilot sovietic, originar din Moldova, care a realizat un act de eroism remarcabil în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
@m7mihai657 Suntem de acord cu demontarea monumentelor „sovietice” și instalarea unora noi: în memoria marelui compozitor Eugen Doga și a marelui patriot Ilie Ilașcu.
Carlson Lindgren Lui Vlad Țepeș! Iar dacă vorbim serios – mi-ar plăcea să văd o sculptură tematică și interesantă pentru trecători a contelui Dracula.
andrey_prsncnk Ridicați un monument lui Șor, lăsați „șoriștii” să-l transforme într-un loc sacru și să i se închine. Deși, dacă în interior nu va fi un bancomat care să ofere câte 500 de lei, îl vor vizita doar porumbeii.
AI/NewsMaker
Alegerea redacției NM
Iana Golovatiuc, jurnalistă NewsMaker
Un monument dedicat troleibuzului din Chișinău, pentru că este o adevărată legendă: fiecare are câte o poveste legată de el. S-ar putea identifica cel mai popular traseu din oraș și realiza un monument al troleibuzului care să-l reprezinte.
Olga Gnatcova, directoare de dezvoltare NewsMaker
Mi-aș dori ca, la Chișinău, să se vorbească mai des despre medici și despre cât de nerecunoscută este această muncă în condițiile noastre. Și despre asistente și asistenți medicali, desigur. De aceea – un monument dedicat medicilor și întregului personal medical care a lucrat în timpul pandemiei COVID. Unii dintre ei au murit, infectându-se de la pacienți – peste 100 de persoane.
Îmi mai vine în minte covorul moldovenesc tradițional cu trandafiri, marea mea dragoste. De exemplu, o sculptură a unei pânze zburătoare, din care cresc flori volumetrice, împletite cu ornamente naționale.
AI/NewsMaker
Stela Untila, redactor-șef NewsMaker
Monumentele nu ar trebui percepute doar într-un sens îngust. Cu tot respectul față de personalitățile remarcabile ale Republicii Moldova și nu numai, care au lăsat o amprentă în istoria țării, putem gândi mai larg. Putem vorbi și despre procese, fenomene și evenimente care ne-au format. De exemplu, „furtul miliardului” – un episod care ne-a adus (fără să vrem) notorietate mondială. Sunt convinsă că un artist ar putea reflecta un astfel de „fapt” în artă. Nu este vorba doar despre lucruri plăcute sau despre glorificare, ci și despre momente care ar trebui să ne amintească ce s-a întâmplat și cum să nu repetăm aceleași greșeli. Un monument poate fi nu doar un omagiu, ci și un avertisment, un instrument al memoriei colective și al reflecției critice asupra trecutului nostru.
Un alt simbol pe care mi-ar plăcea să-l văd în Moldova ar fi un monument dedicat mămăligii. Un monument care să ne amintească de unde am pornit: de cultura rurală, de bucătăria simplă, de supraviețuire… și de faptul că mămăliga, uneori, explodează. Despre faptul că lucrurile considerate moi, supuse și resemnate pot deveni imprevizibile atunci când presiunea ajunge prea mare.
AI/NewsMaker
Artiom Sarateanu, redactor de știri
Eugen Doga – pentru că valsul său a fost recunoscut chiar de UNESCO drept una dintre capodoperele secolului XX, iar Reagan a numit valsul său măreț. Îl consider un simbol al culturii noastre. Știu că aeroportul îi poartă deja numele, dar merită și un monument.
Îl adaug și pe Serghei Tarnovschi: un om care a câștigat mai multe campionate mondiale și europene și a obținut două medalii olimpice pentru Moldova. În țara noastră sportul este într-o stare tristă, iar el a făcut-o cunoscută în întreaga lume.
Elena Cobîlean, redactor
Mi-ar plăcea să văd mai multe monumente dedicate eroilor din basmele și legendele moldovenești/românești. Este mult mai bine decât orice figuri politice sau istorice.
Daria Slobodcikova, videojurnalist
Chișinăului chiar îi lipsesc monumentele. Dar nu cele mari și pompoase, ci cele mici și umane, care pur și simplu „trăiesc” în oraș. Să fie multe – aproape la fiecare intersecție. Ca privirea să se agațe de ele – chiar și atunci când te grăbești și te gândești la ale tale – pentru că ceva în interior a făcut clic.
Se pare că ne-am obișnuit cu monumentele doar cu ocazii importante sau triste: festiv, serios, intangibil. Dar aș vrea să văd mai puțin patos și „oameni mari”, dar mai mulți eroi literari, folclor, personaje urbane. Ceva ce recunoști fără plăcuță. Cineva care ar putea trăi anume aici: în parc, la stație, lângă o fațadă cunoscută. Chișinăului îi lipsesc, în general, poveștile din spațiul public. Ca sculptura să se potrivească locului, nu să pară străină. Să transmită o stare – ironie, oboseală, căldură sau chiar furie. Ca fiecare loc să capete un caracter. Ca orașul să nu mai fie doar un traseu „acasă — muncă — magazin”. Ca într-o zi să mergi pe drumul obișnuit – și dintr-odată să observi ceva nou. Și să înțelegi: orașul vorbește cu tine. Chișinăului nu-i mai trebuie încă un „mare monument”. Are nevoie de sensuri mici, împrăștiate prin tot orașul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
