partidulsor.md

O deputată a Partidului „ȘOR” s-a plâns la conferința CSI că Maia Sandu „a instaurat dictatura” în Moldova

Partidul „ȘOR” anunță că deputata Reghina Apostolova participă la o conferință interparlamentară a Comunității Statelor Independente (CSI), care are loc la Moscova. Partidul menționează că deputata a ținut deja un discurs la eveniment, în care a vorbit despre poziția Chișinăului și importanța cooperării în spațiul CSI. 

Partidul „ȘOR” spune că Apostolova a informat participanții la conferință despre faptul că „Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu a capturat instituțiile statului și a instaurat dictatura”.

De asemenea, Apostolova ar fi declarat că „Chișinăul oficial s-a poziționat demonstrativ pe linia de distrugere a relațiilor cu partenerii istorici ai Republicii Moldova”.

„După ce s-a întors spre Occident, tradițional, Moldova nu participă la ședințele structurilor CSI, ci lucrează consecvent asupra demontării relațiilor cu Rusia și ceilalți parteneri din organizație și, în pofida neutralității consfințite în Constituție, promovează un curs de subordonare a politicii moldovenești intereselor țărilor din Vest”, a spus Apostolova, potrivit Partidului „ȘOR”.

La fel, Apostolova ar fi criticat „recentele declarații ale președintelui Republicii Moldova și ale unor deputați PAS, potrivit cărora țara noastră ar trebui să părăsească CSI”.

„Doar împreună, popoarele frățești din CSI vor putea opune rezistență la acțiunile distructive ale Occidentului”, ar mai fi adăugat Apostolova.

Partidul mai menționează că delegațiile participante la eveniment au avut întrevederi cu ministrul Afacerilor Externe al Rusiei Serghei Lavrov, iar astăzi se vor întâlni cu membrii fracțiunilor parlamentare din Duma de Stat.

NM a solicitat o reacție de la Partidul Acțiune și Solidaritate cu privire la acuzațiile deputatei Reghina Apostolova. PAS a menționat că nu va comenta declarațiile. Reprezentanții Președinției Republicii Moldova nu au oferit deocamdată un răspuns la solicitarea NM.

***

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că ieșirea Republicii Moldova din CSI este un proces de durată. Șefa statului a explicat această situație prin faptul că relația țării noastre cu această organizație se bazează pe câteva sute de acorduri, multe dintre ele bilaterale și pe plan economic. Sandu a menționat că aceste acorduri sunt analizate în prezent, pentru a se vedea din care acorduri este posibilă retragerea și care ar urma să fie păstrate.

În luna mai 2022, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat că după finalizarea războiului declanșat de Rusia în Ucraina, conducerea R. Moldova va trebui să ia o decizie politică cu privire la statutul de membru al CSI. De altfel, el a spus că conducerea țării nu vede necesitatea participării la evenimentele Comunității.

În noiembrie 2022, premierul Natalia Gavrilița a declarat că Republica Moldova rămâne membră a CSI și plătește cotizațiile anuale. Prim-ministra a menționat că acum nu este momentul pentru „decizii pripite, care ar putea duce la o escaladare”. „Desfacerea acestor acorduri nu se face peste noapte”, a precizat șefa Guvernului.

Pe de altă parte, ex-președintele țării Igor Dodon a declarat într-un interviu pentru agenția pro-Kremlin TASS că R. Moldova „nu va supraviețui” fără colaborarea strânsă cu CSI, Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) și Rusia.

Vicepremierul Nicu Popescu nu vede beneficii în aflarea R. Moldova în cadrul CSI. Pe 14 decembrie, oficialul moldovean a precizat că, la modul practic, Moldova nu face parte din această organizație nici din punct de vedere politic, nici economic.

Pe 12 decembrie 2022, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a fost întrebat dacă lidera de la Chișinău va veni la reuniunea neoficială de la Sankt Petersburg, planificată pentru sfârșitul anului curent. „În mod tradițional, președinta Republicii Moldova Maia Sandu nu participă la summiturile CSI”, a spus Peskov.

Republica Moldova plătește anual 5,7 milioane de lei pentru calitatea de membru al CSI și 3,8 milioane către Adunarea interparlamentară a CSI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: