Deputata Veronica Roșca a depus o sesizare la Procuratura Generală în legătură cu procesul de împrospătare a grâului alimentar din rezervele de stat.
Aceasta a solicitat „elucidarea circumstanțelor și întreprinderii măsurilor de rigoare în vederea stabilirii faptelor presupus ilegale comise de către factorii de decizie ai Agenției Rezerve Materiale la inițierea şi desfășurarea procedurii de împrospătare a grâului alimentar în cantitate de 16 856 tone din roada anului 2016”.
Totodată, deputata a cerut să fie identificate persoanele vinovate, cu atragerea la răspundere penală a acestora.
div class=”fb-post” data-href=”https://www.facebook.com/veronica.rosca.169/posts/2761058250815433″ data-width=”500″ data-show-text=”true”>
La data 02.04.2021 am sesizat Procuratura Generală a Republicii Moldova în vederea stabilirii faptelor presupus…
Amintim că pe 27 martie, Vasile Costiuc, liderul Partidului Democrația Acasă, a declarat că din rezerva de stat ar fi scoase tone de grâu, care urmează a fi exportate. Într-un live pe Facebook din 29 martie, Costiuc i-a solicitat președintei Maia Sandu să convoace Consiliul Suprem de Securitate pe marginea acestui subiect.
La scurt timp, președinta Maia Sandu a solicitat guvernului să aprobe de urgență o hotărâre prin care să impună restricții temporare la exportul grâului de proveniență din rezervele de stat, fapt care s-a întâmplat ulterior. Pe 30 martie, guvernul a decis impunerea interdicției de a exporta grâul din rezervele de stat până pe data de 12 aprilie.
Cu o reacție la acest subiect a venit și ministrul interimar al Agriculturii. „Cu referire la informațiile distribuite în spațiul public, inclusiv, de instituția prezidențială, privind exportul de grâu din rezervele de stat, precizez că informațiile sunt eronate și acuzațiile aduse sunt nefondate”, a declarat Ion Perju.
Pe 25 ianuarie, la Comrat a avut loc un miting anti-guvernamental intitulat „În apărarea Găgăuziei”. La manifestație, care a început și s-a încheiat cu rugăciuni, au fost adresate mesaje către președintele SUA, Donald Trump, și către liderii mondial, iar la final s-a adoptat o rezoluție. În aceasta s-a cerut eliberarea bașcanei Evghenia Guțul, condamnată la 7 ani de închisoare după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „Șor”, precum și desființarea biroului Cancelariei de Stat din Comrat.
Printre mesajele de pe pancartele manifestanților au fost: „Bașcanul – vocea Găgăuziei”, „Libertate bașcanului! Evghenia, poporul se roagă pentru tine, ca să te întorci acasă!”, „Găgăuzia ortodoxă – pilonul Moldovei tradiționale”, „Cerem de la PAS să respecte legea privind statutul juridic special al Găgăuziei”, „Găgăuzia împotriva românizării”, „Președintelui Donald Trump și liderilor mondiali – opriți încălcarea suveranității Moldovei”.
„Vă cer tuturor: treziți-vă, dacă nu ne vom trezi, așa și vom adormi și dormind vom intra parcă în Europa, dar în România”, a declarat la manifestație consilierul Evgheniei Guțul, Mihail Vlah.
La protest au luat cuvânt mai mulți vorbitori. Unul dintre ei a afirmat că „împotriva Găgăuziei se desfășoară o politică de presiune, al cărei scop este să slăbească autonomia și să transforme instituțiile acesteia în formale”.
La final, participanții au adoptat o rezoluție. Potrivit Gagauznews, manifestanții au solicitat eliberarea imediată a Evgheniei Guțul; și-au exprimat „susținerea față de activitatea Comitetului Executiv și a Adunării Populare a Găgăuziei (APG) pentru organizarea alegerilor deputaților APG în conformitate cu Legea „Despre statutul juridic special al Găgăuziei””; au cerut „desființarea biroului Cancelariei de Stat din Comrat”; au făcut apel la publicul din Găgăuzia „să se solidarizeze în jurul Comitetului Executiv și al corpului de deputați”; au cerut „încetarea procedurii de retragere a Republicii Moldova din CSI”; și-au confirmat „loialitatea Găgăuziei față de voința exprimată a poporului găgăuz, exprimată la referendumul din 2 februarie 2014, privind dreptul la autodeterminare externă în cazul pierderii de către Republica Moldova a statutului de stat independent”.
GagauznewsGagauznewsGagauznews
Amintim că bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pe 5 august 2025, după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „Șor”.
Între timp, în Găgăuzia se înregistrează un blocaj electoral. Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025. Pe 21 ianuarie 2026, când urma să înceapă înaintarea candidaților pentru alegerile programate pentru data de 22 martie, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a anunțat suspendarea procedurii. Decizia a venit după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat hotărârile privind constituirea organului electoral, în urma unei contestații depuse de Cancelaria de Stat. În Codul electoral al R. Moldova, acest organ este denumit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei (CEC), în timp ce în hotărârile Adunării Populare apare ca Comisia Electorală Centrală. Drept urmare, hotărârile care vizau constituirea organului electoral au fost anulate, iar în lipsa unui organ electoral legal constituit, organizarea alegerilor nu este posibilă. NewsMaker a explicat într-o analiză separată blocajele apărute în procesul de organizare a alegerilor din Găgăuzia, influența exercitată de Ilan Șor și posibilele soluții pentru deblocarea situației.
Comentând blocajul din Găgăuzia, pe 22 ianuarie, președinta Maia Sandu a spus că autoritățile Republicii Moldova își doresc ca locuitorii regiunii „în mod liber, fără bani murdari și fără influență din afară, să-și aleagă oameni onești în funcție”. „În momentul în care cei care conduc autonomia ar fi oameni onești, și relația cu Chișinău ar fi mult, mult mai bună, și asta ar conduce la beneficii pentru toți locuitorii din autonomia Găgăuza”, a mai spus președinta.
