„O filă neagră în istoria Republicii Moldova”. Cum văd politicenii de la Chișinău protestele din 7 aprilie, la 15 ani distanță 

La 15 ani de la protestele din 7 aprilie, premierul Republicii Moldova a declarat că justiția deocamdată i-a scăpat din vedere pe factorii politici care au dat indicații ilegale procurorilor, judecătorilor și polițiștilor. Astfel, oficialul a vorbit despre necesitatea reformei justiției. Președintele Parlamentului a spus că după 15 ani, acum avem șansa să ne demonstrăm că vrem să trăim într-o lume a păcii. Iar fostul președinte Igor Dodon a declarat că după 15 ani avem „multă mizerie, minciuni și dictatură”. Reprezentanții Partidului Comuniștilor au menționat că „în urmă cu exact 15 ani, Moldova a pornit pe calea degradării totale”. Iar potrivit fostului deputat al Platformei DA Alexandr Slusari, „crimele neinvestigate și nepedepsite recidivează”. NewsMaker a adunat declarațiile politicienilor din Moldova cu privire la protestele din 7 aprilie 2009. 

Președinta Maia Sandu a declarat că 7 aprilie 2009 va rămâne „ca o rană neînchisă a consecințelor unui regim autoritar”, dar și ca un simbol al puterii unui popor care vrea să fie liber. Totodată, șefa statului a anunțat că Președinția va găzdui o expoziție de fotografii care reconstituie evenimentele din 7 aprilie.

„Trebuie să avem finalitate pe dosarele în care sunt implicați factorii politici”

Premierul Dorin Recean a scris pe rețelele de socializare că „sute de tineri au fost maltratați în comisariatele de poliție și judecați la miez de noapte” și că „din păcate, acele evenimente tragice au dus la moartea lui Valeriu Boboc”.

„Am spus cu mai multe ocazii că vinovați de acele evenimente au fost polițiști, procurori, judecători și politicieni care au dat comenzi. La 15 ani distanță, am ajuns să avem dosare doar pe polițiști, care nu toți au fost condamnați conform legii. Justiția, deocamdată, i-a scăpat din vedere pe cei care au dat indicații ilegale procurorilor, judecătorilor și polițiștilor. Ceea ce trebuie să facem, este să ducem la bun capăt reforma justiției, pentru ca să avem finalitate pe acele dosare în care sunt implicați acei factori politici care au impus ordine ilegale”, a menționat Recean.

„După 15 ani de zile avem șansa să ne demonstrăm că vrem să trăim într-o lume a păcii”

Președintele Parlamentului Igor Grosu a spus că „astăzi se fac 15 ani de când mii de oameni au ieșit în centrul Chișinăului pentru a-și apăra votul și democrația” și că „au făcut-o dintr-o pornire sinceră și firească pentru că voiau să scape de un regim autoritar și voiau să trăiască într-o țară liberă și în democrație”.

„E un drum poate prea lung, dar după 15 ani de zile acum avem șansa să ne demonstrăm nouă, dar și lumii întregi că noi, moldovenii, vrem să trăim într-o lume a păcii, a libertății și a prosperității, ceea ce se numește – marea familie europeană”, a comunicat Grosu.

„Mai avem după 15 ani multă mizerie și dictatură la care Voronin nici n-a visat”

Fostul președinte al Moldovei Igor Dodon, în prezent – lider al Partidului Socialiștilor, a scris că „mai avem după 15 ani multă mizerie, minciuni, migrație, furtul miliardului, prețuri mari, transformarea țării în colonie străină și dictatură la care Voronin nici n-a visat”.

„În urmă cu exact 15 ani, Moldova a pornit pe calea degradării totale” 

Reprezentanții Partidului Comuniștilor au scris că „astăzi putem spune cu deplină încredere că în urmă cu exact 15 ani, Moldova a pornit pe calea degradării totale”.

„Faptul istoric rămâne un fapt istoric: în Moldova nu a avut loc atunci un război civil de amploare, care a fost planificat de organizatorii loviturii. (…) Voronin este cu adevărat un lider național. Și cu cât timpul ne separă de acele evenimente tragice, cu atât acest lucru este mai evident”, au declarat reprezentanții partidului.

„Istoria ne învață, crimele neinvestigate și nepedepsite recidivează!”

Fostul deputat al Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Alexandr Slusari a menționat că 7 aprilie 2009 este o „filă neagră și obscură în istoria Republicii Moldova, când o mișcare sinceră a tineretului nostru a fost deturnată de către gruparea criminală Plahotniuc”.

„În iunie 2019 una din condițiile alianței temporare a blocului ACUM cu PSRM a fost Instituirea Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor evenimentelor din 7 aprilie și sancționarea celor vinovați. Pe acest punct a insistat Platforma DA. A fost unica condiție nerealizată din acel acord. Nici Dodon, nici PAS nu au avut interes de a aduce lumină pe acest subiect. În continuare, fracțiunea Platformei DA a elaborat și a înregistrat un proiect de hotărăre a Parlamentului privind constituirea comisiei parlamentare de anchetă pe subiectul 7 aprilie. Majoritatea PSRM-PD a respins-o. PAS a susținut și a promis că după ce să schimbă guvernare, evenimentul tragic din 2009 va fi investigat. Deja au trecut aproape 3 ani de când PAS guvernează de unu singur. Comisia de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor evenimentelor din 7 aprilie așa și nu a fost constituită. Mai mult ca atât, chiar dacă în cadrul sistemului MAI activează acum persoana, care în 2009 a investigat cazul și a acumulat mult material important despre rolul oamenilor lui Plahotniuc în organizarea pogromului din 7 aprilie, guvernarea nu a făcut nici o mișcare pentru repornirea anchetei pe acest subiect. Istoria ne învață că crimele neinvestigate și nepedepsite recidivează!”, a scris fostul deputat pe rețelele de socializare.

„Ancheta nu are nici cea mai mică idee despre cine a beneficiat de provocarea haosului”

Lidera Partidului „Renaștere”, apropiat fugarului Ilan Șor, Natalia Parasca a scris că „după 15 ani de la acele evenimente, autoritățile fie nu au putut, fie nu au considerat necesar să ne spună cine a ordonat și organizat acele evenimente triste”.

„Mii de protestatari, majoritatea tineri și copii. Pogromuri în clădirile Parlamentului și Președinției, transportul în masă al participanților la miting din regiuni și țara vecină. Și… ancheta nu are nici cea mai mică idee despre cine a beneficiat de fapt de provocarea haosului în centrul Chișinăului”, a comunicat Parasca. 

***

În acest an se împlinesc 15 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, când mii de oameni au ieșit să protesteze împotriva rezultatelor alegerilor din 5 aprilie, potrivit cărora, comuniștii obținuse pentru a treia oară consecutiv majoritatea în Parlament.

Potrivit Amnesy International, în timpul protestelor din 7 aprilie 2009, poliția a reținut cel puțin 600 de persoane, dintre care sute au fost arestate, maltratate și închise în secțiile de poliție. Patru tineri au decedat în condiții misterioase.

Procuratura Generală a înregistrat 108 plângeri și doar 58 dintre ele au ajuns pe masa judecătorilor. Doar trei cazuri ajunse în instanță s-au soldat cu condamnări – trei poliţişti au primit sentinţe cu suspendare, iar unul a fost amendat. După 15 ani de la evenimentele din aprilie 2009, nimeni nu își ispășește pedeapsa în închisoare pentru abuzurile comise.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: