O fundație bună e mai scumpă decât banii. De ce legea cu privire ONG-uri nu e pe placul lui Dodon și al socialiștilor
Full Article 8 minutes read

O fundație bună e mai scumpă decât banii. De ce legea cu privire ONG-uri nu e pe placul lui Dodon și al socialiștilor

Parlamentul intenționează să examineze în lectura a doua legea cu privire la asociațiile obștești. Timp de doi ani, această lege a adunat praf pe raft după ce a fost aprobată în prima lectură. A fost scoasă la lumină după ce UE a declarat că adoptarea acestei legi este una dintre condițiile pe care Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a obține asistență macrofinanciară. NM a analizat, de ce legea este atât de mult criticată de președintele Dodon și de socialiști, ce legătură are cu alegerile prezidențiale și Fundația Primei Doamne „Din Suflet”, dar și dacă sunt șanse că noua lege privind ONG-urile să fie aprobată.

De ce Dodon și Chicu sunt împotriva legii

Legea cu privire la asociațiile obștești a fost aprobată în prima lectură de către parlamentul fostei legislaturi, în luna mai 2018. Discuțiile despre examinarea legii în lectura a doua au apărut în această primăvară, după ce UE a declarat că adoptarea legii respective este una dintre condițiile pe care Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a primi asistență macrofinanciară în mărime de 30 milioane de euro.

Comisia juridică a parlamentului a aprobat legea la 28 mai și a propus ca aceasta să fie examinată în lectura a doua, la ședința parlamentului. După aceasta, au venit cu critici președintele Igor Dodon și prim-ministrul Ion Chicu.

Dodon a declarat că această lege contravine intereselor Moldovei și este orientată spre „intervenția externă în viața politică a țării”. „Acum, toți oponenții noștri și partenerii din Occident insistă asupra aprobării acestei legi. Explic de ce. Pentru că în această lege este scris clar că ONG-urile pot presta servicii partidelor politice și pot obține finanțare din străinătate. Aceasta înseamnă că cineva din băiețașii de la Harvard deschide un ONG, alocă câteva milioane de dolari pentru activitatea acestuia, iar mai târziu, această organizație obștească, împreună cu partidele lui Năstase, Sandu sau oricare altul, inițiază o activitate politică”, a spus Dodon.

Potrivit afirmațiilor sale, dacă legea va fi adoptată, Moldova se va transforma „într-o republică bananieră în care sunt câteva zeci de mii de ONG-uri, care conduc Moldova”. Dodon  a mai menționat că dacă democrații vor vota această lege, vor încălca condițiile acordului de coaliție cu socialiștii.

Și Ion Chicu susținea că legea nu trebuie adoptată în actuala redacție, pentru că aceasta pune la îndoială chestiunile ce țin de activitatea politică din Moldova și ar putea cauza intervenții în chestiunile interne ale țării.

Ce spun opoziția și activiștii civici

Acum doi ani, legea cu privire la ONG-uri a fost elaborată de Ministerul Justiției din Guvernul lui Pavel Filip. Unii activiști civici consideră că legea nu presupune nimic nou principial, ci doar ordonează prevederile legilor actuale. Alții afirmă că datorită acestei legi privind ONG-urile, va fi mai simplu de trăit, de exemplu, va fi mai simplă înregistrarea unei asociații obștești, ONG-urile mici nu vor avea nevoie de un consiliu de administrație și persoanele juridice vor putea să-și înregistreze un ONG.

Criticând legea, se pare că Dodon și Chicu se refereau la articolul șase al acesteia, în care se menționează că ONG-urile fondate de partide și organizațiile social-politice „pot presta servicii gratuite partidelor politice și organizațiilor social-politice pentru consolidarea capacităților lor organizaționale”. Însă conform legii, ONG-urile vor putea presta asemenea servicii în afara perioadelor electorale.

Opoziția, care susține legea cu privire la ONG-uri, susține că nu este vorba despre finanțarea partidelor, ci despre activitatea ONG-urilor implicate în politică: organizarea sondajelor de opinie, trainingurilor pentru partide ș.a. Activiștii civici contactați de NM, care pledează pentru adoptarea legii, au vorbit despre faptul că acest punct se referă doar la ONG-urile înființate de partide, dar și că în această parte a legii nu este nimic nou.

De menționat că la ședința comisiei juridice a parlamentului, care a pregătit legea pentru a fi aprobată în lectura a doua, socialiștii nu au propus amendamente referitoare la finanțarea ONG-urilor și la colaborarea cu politicienii.

Socialiștii au propus un singur amendament – ca legea privind ONG-urile să intre în vigoare în anul viitor. Modificarea a fost susținută de patru din cei opt membri ai comisiei și acum, data intrării în vigoare a legii trebuie să fie aprobată de parlament.

Care este atribuția Fundației Primei Doamne „Din Suflet”

Activiștii civici și experții consideră că criticile la adresa legii din partea președintelui și a socialiștilor nu vizează prestarea serviciilor politice de către ONG-uri, așa cum susține Dodon, ci folosirea ONG-urilor în timpul campaniilor electorale.

Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), presupune că refuzul socialiștilor de a vota legea ține de prezentarea rapoartelor și utilizarea fondurilor în campaniile electorale. „Pot presupune că legea despre organizațiile necomerciale se referă și la fonduri. Iar acolo totul este indicat clar. Adoptarea acestei legi va asigura o transparență mai mare, obligând ONG-urile să publice în fiecare an rapoarte. Excelent!”, a menționat Boțan.

Potrivit afirmațiilor sale, există însă și a doua componentă. „Noi știm că în ultimii patru ani, au crescut Fundația „Edelweiss” (fundația fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc), Fundația „Miron Șor” (fundația liderului partidului „Șor”, Ilan Șor), Fundația Primei Doamne „Din Suflet” (fundația soției președintelui, Galina Dodon). De ce aceste fundații finațează, de fapt, activitatea politică a partidelor? Fundația Primei Doamne a contribuit foarte mult, prin activitatea sa, la creșterea ratingului socialiștilor. De unde fundația are bani – la această întrebare, nu a fost vreun răspuns”, a spus Boțan.

Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice, a menționat faptul că, deși nu sunt mulțumiți de lege, socialiștii au propus doar să fie amânată intrarea în vigoare a legii, până în anul 2021. „Aici există un interes. Legislația actuală conține o prevedere care nu este formulată prea clar – aceasta permite fundațiilor să finanțeze o campanie electorală (alegerile prezidențiale trebuie să se desfășoare în toamna anului 2020. – NM). Ei doresc [ca alegerile prezidențiale din această toamnă] să fie pe vechi”, consideră Barbăroșie.

El a mai menționat că, potrivit legii, fundațiile vor trebui să prezinte sursele destinate acțiunilor de caritate.

Un alt interlocutor al NM, care cunoaște bine situația, este sigur că criticile acestei legi sunt cauzate de viitoarea campanie electorală, de aceea socialiștii doresc ca această lege să intre în vigoare din anul 2021. „În articolul șase al legii este indicat că în timpul alegerilor, ONG-urile nu pot oferi asistență și servicii [partidelor] sau să facă agitație. Formularea actualei legi este foarte vagă în acest sens”, a menționat interlocutorul.

Potrivit afirmațiilor sale, chiar dacă agitația va fi indirectă, CEC va putea, conform noii legi, să intervină și să vorbească despre agitație cu ajutorul organizațiilor publice.

Menționăm că în prezent, în articolul opt al legii despre asociațiile obștești se stipulează că ONG-urile care desfășoară activități de agitație sunt private de dreptul „la sprijinul financiar de stat cu destinație specială, la impunere, finanțare și creditare preferențială”. De asemenea, legea actuală stipulează că ONG-urile nu au dreptul să utilizeze pentru agitație mijloacele bănești „primite de la persoane fizice și juridice străine, autohtone, precum și de la stat”.

Deputatul socialist Vasile Bolea a spus pentru NM că nu va comenta acuzațiile precum că pentru PSRM este convenabil ca legea să intre în vigoare după alegerile prezidențiale: „Eu nu sunt comentator și nu am de gând să comentez”. Potrivit afirmațiilor lui Bolea, el a propus ca legea să intre în vigoare începând cu anul 2021, pentru ca ONG-urile care funcționează în prezent să aibă timp să se pregătească de trecerea la noua legislație.

Serviciul de presă al administrației președintelui a comunicat pentru NM că nu va comenta aceste acuzații și „declarațiile politicienilor și ale comentatorilor politici”.

Socialiștii sunt împotrivă. Legea nu va fi adoptată?

Liderul Partidului Democrat, Pavel Filip a declarat, într-un interviu pentru Unimedia, că a inclus legea cu privire la organizațiile obștești în agenda viitoarelor ședințe ale parlamentului

Democrații intenționează să susțină legea. Interlocutorii NM din Partidul Democrat și-au motivat intenția prin faptul că această lege a fost elaborată de guvernul Filip, dar și că adoptatea acestei legi este una dintre condițiile pentru obținerea asistenței macrofinanciare din partea UE. Unul dintre interlocutorii din PDM nu a exclus și faptul că democrații vor susține propunerea socialiștilor care prevede ca noua lege cu privire la ONG-uri să intre în vigoare în anul 2021.

Vasile Bolea nu a putut răspunde la întrebarea, dacă socialiștii vor vota legea cu privire la ONG-uri. El a spus că deputații socialiști vor discuta această chestiune la ședința fracțiunii.

NM nu a reușit să obțină un comentariu referitor la legea cu privire la ONG-uri din partea Delegației UE în Moldova: la momentul publicării acestui articol, NM nu a primit răspuns la întrebările care au fost transmise Delegației acum o săptămână și jumătate. NM a solicitat un comentariu despre declarația lui Chicu referitoare la intervenția în treburile interne ale Moldovei și a întrebat, cum va reacționa UE dacă legea privind ONG-urile nu va fi adoptată.

 

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: