Portofoliul de creditare al organizațiilor nebancare a crescut cu 217 milioane de lei în primele trei luni ale anului 2021. Sergiu Frunze din Orhei este unul dintre cei care a luat un astfel de credit, pentru a procura un automobil. Acesta a luat 110 mii de lei, dar va trebui să ramburseze aproape 300 mii. În plus, din prostie, a cumpărat un automobil „cu surprize”. De ce Sergiu a ajuns în groapa de datorii, câte dosare despre recuperarea datoriilor sunt în instanțele din Moldova și cum organizațiile de microcreditare se asigură împotriva datornicilor „dificili” – aflați din articolul NM.

Lovitură dublă

Sergiu Frunze are un nepot care lucrează în Franța și visează de mai mulți ani să aibă un BMW. Nepotul a studiat oportunitățile de achiziționare a unui automobil în Moldova și a decis că opțiunea cea mai bună este un credit pentru automobile de la compania „Mogo”. Dobânzile sunt mari, în schimb, banii sunt oferiți rapid și fără întrebări suplimentare.

Contractul de credit a fost întocmit pe numele unchiului, deoarece nepotul încă nu are vârsta de 23 de ani: le-au fost acordate 110 mii de lei pe o perioadă de cinci ani cu o rată lunară de 4688 de lei. Sergiu spune că automobilul ales este din anul 2000 și a costat 4 mii de euro. Cel care i-a vândut automobilul a primit banii direct în companie, Sergiu nici nu a ținut banii în mână.

Însă a apărut o problemă cu mașina. În timp ce Sergiu se deplasa de la Chișinău spre Orhei, s-a blocat acumulatorul automobilului, apoi și generatorul. La o testare mai minuțioasă, s-a constatat că e nevoie de cel puțin 25 mii de lei pentru reparația completă a autovehiculului. Două zile mai târziu, bărbatul a decis să întoarcă automobilul la aceeași parcare de unde l-a luat. A dat cheile și a spus: „Luați-vă vechitura, nu vă datorez nimic”.

Dar el este dator conform actelor. Trebuie să ramburseze 282,3 mii de lei. De ce atât de mult? Pentru că rata anuală a dobânzii este de 27%, iar DAE – dobânda anuală efectivă, care include toate comisioanele și plățile suplimentare – este de peste 65%. Pentru prima zi de întârziere – amendă de 200 de lei.

În contractul de credit pe care Sergiu l-a semnat sunt indicate toate comisioanele, ratele și plățile lunare. Într-o înregistrare video realizată de Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Sergiu a declarat că a semnat contractul fără să-și fi pus ochelarii.

De notat că pe piața organizațiilor de microcreditare, dobânda anuală efectivă variază în medie de la 15%-30% pentru creditele pentru afaceri până la 200%-300% pentru creditele de consum pe termen scurt.

Ajuns la judecată

Cu părere de rău, în Moldova sunt mulți oameni ca Sergiu. Numai în primele două săptămâni din luna mai, Judecătoria Chișinău a emis decizii pozitive în 40 de cazuri privind colectarea datoriilor de la debitorii organizației de microfinanțare „Easy Credit”, iar de la începutul anului – peste 470 de astfel de decizii. Compania „Mogo” a câștigat 22 de cazuri de la începutul anului, iar în cazul împrumuturilor acordate de compania „Iute Credit”, instanța a emis 38 de decizii pentru diferite sume, iar unele cereri au fost respinse. NM a numărat 52 de hotărâri judecătorești în cazul companiei „Microinvest”, acestea fiind emise de la începutul anului 2021. Și aceasta, doar într-o singură instanță și doar la patru companii cunoscute, care sunt incluse în top-10 cele mai mari din Moldova.

Din deciziile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată reiese că mărimea datoriilor este diferită – de la 1500 de lei până la 100-110 mii de lei. În spatele acestor sume sunt sute de persoane care au luat credite și nu le-au rambursat la timp.

De exemplu, până la Sergiu, și Mihai Paladi a ajuns într-o situație neplăcută cu „Mogo”. La sfârșitul lunii ianuarie curent, pe Facebook a apărut o înregistrare video cu participarea lui Paladi, în care acesta își povestește istoria. Paladi a cumpărat un Mercedes fabricat în anul 2004, prin compania „Mogo”. El a cheltuit 8500 mii de euro (1300 de euro – prima rată și 7200 de euro – creditul). Mihai a rambursat o parte din credit (aproximativ 1700 de euro sau 36 000 de lei), iar după ce în Moldova a fost instituită carantina, nu a mai putut să plătească.

Paladi a mai spus că a cheltuit aproape 500 de euro pentru reparația automobilului. La început, el a încercat să oblige compania să repare autovehiculul la un service, dar cei de la „Mogo” au declarat că acestea nu sunt problemele lor.

Din afirmațiile lui Paladi în înregistrarea video reiese că după două luni de întârziere, juriștii companiei i-au înaintat o cerere de plată de 60 mii de lei, deși conform contractului, această sumă ar fi trebuit să fie de 23 mii de lei. Și aceasta, chiar dacă în regim obișnuit, plata lunară constituia 6 000 de lei. Deci, în fiecare zi de întârziere, i s-au calculat 200 de lei, mai spune Paladi.

În consecință, datornicului i-a fost luat automobilul și vândut cu 3000 de euro (63 mii de lei), iar în instanță au cerut să i se mai recupereze suma de 140 mii de lei. În respectiva înregistrare video Mihai a subliniat de câteva ori faptul că prin acțiunile sale, „Mogo” l-a băgat în groapa de datorii.

Menționăm că potrivit informației de pe portalul național al instanțelor de judecată, la Judecătoria Strășeni este examinat dosarul „Mogo” împotriva lui Gheorghe Paladi (în înregistrarea video, Mihai a spus că a întocmit contractul de credit pe numele tatălui său) privind recuperarea datoriei în mărime de 124,6 mii de lei. Ședința ar trebui să aibă loc la începutul lunii iulie.

Iar în cazul Danielei G., instanța a emis deja o decizie. În luna august 2017, femeia a luat un împrumut de 30 mii de lei pe o perioadă de doi ani, de la organizația de microcreditare „Easy Credit”. Contractul prevedea rambursarea sumei de 47,4 mii de lei după cei doi ani.

Femeia a plătit totul la timp. Au fost 15 zile de întârziere, dar până în luna noiembrie 2018, Daniela a rambursat creditul înainte de termen, plătind companiei suma totală de 37 570 de lei. Ea a decis că nu mai datorează nimic, însă compania a considerat altfel și i-a înaintat pretenții pentru suma de 10 000 de lei pentru rambursarea anticipată a creditului. Mai târziu, această sumă a crescut până la 14 000 de lei.

În consecință, Daniela s-a adresat în instanță cu o cerere de invalidare a unor condiții din contractul de credit și de anulare a pretențiilor „Easy Credit”.

Judecătoria Chișinău a satisfăcut parțial această cerere – a declarat „invalide” unele condiții ale contractului, prin aceasta scutind debitorul de plata suplimentară. În decizia instanței se menționează faptul că în acordul de credit, suma tuturor comisioanelor depășește de aproape 3,5 ori suma dobânzilor la credit, iar penalitatea pentru întârziere – 22 de lei pe zi – depășește de 48 de ori dobânda anuală pentru întârzierea plății.

Compania a depus o contestație, indignată că instanța de judecată a considerat ilegală prezența comisioanelor în contract, deși aceasta este o practică obișnuită pentru emiterea oricărui împrumut. Totodată, compania a insistat asupra faptului că ea întotdeauna indică în contracte DAE – dobânda anuală efectivă, care a constituit 63,9% în contractul cu Daniela. În același timp, în opinia companiei, dacă clientul a semnat contractul, înseamnă că este de acord cu toate condițiile creditului pe care debitorul nu le-a contestat înainte de înrăutățirea situației sale financiare.

În consecință, Curtea de Apel a lăsat în vigoare decizia instanței primare, indicând că Daniela nu mai datorează nimic companiei „Easy Credit”.

Poziția companiilor

„Mogo”

Veaceslav Luchianenco, directorul organizației nebancare „Mogo”, a comunicat pentru NM că „creditul lui Sergiu Frunză a fost rambursat complet, în conformitate cu acordul de împrumut”. Acesta a subliniat faptul că „Mogo” nu se ocupă de comercializarea automobilelor. „Noi suntem legătura dintre cumpărător și vânzător, acordăm credite pentru procurarea automobilelor. Domnul Frunză a ales și a cumpărat automobilul de sine stătător, la piața auto. Compania „Mogo” a oferit finanțare, discutând și coordonând în prealabil condițiile contractului cu clientul care, atunci când a semnat acordul, a fost complet de acord cu aceste condiții”, a subliniat Luchianenco.

Iar Frunză așa și nu a răspuns la nenumăratele apeluri și mesaje ale NM cu rugămintea de a ne oferi detalii despre rambursarea creditului.

La întrebarea dacă a crescut numărul datornicilor față de companie, directorul „Mogo” a spus că, spre deosebire de anul 2019, în anii 2020 și 2021 ponderea creditelor neperformante a crescut puțin din cauza înrăutățirii capacității de plată a populației în perioada pandemiei. „Compania „Mogo” își asigură riscurile cu o abordare mai calitativă privind analiza unei cereri de împrumut și cu o abordare flexibilă față de datoriile restante ale clienților”, a subliniat Luchianenco. Potrivit afirmațiilor sale, în prezent, cele mai multe organizații nebancare și-au modificat cerințele față de evaluarea capacității de plată și față de istoria de creditare a clienților, ceea ce a dus la micșorarea bazei active de clienți.

Luchianenco a adăugat că imaturitatea pieței din punctul de vedere al bazei legislativ-normative și disciplina de creditare scăzută a debitorilor constituie factorii principali care influențează condițiile de creditare și relațiile dintre organizațiile de creditare nebancare și debitori. „Noi însă nu suntem criticați pentru dobânda înaltă, pentru că înainte de semnarea contractului, noi explicăm fiecărui client ce fel de plăți pentru împrumut îl așteaptă. Clientul semnează contractul în mod conștient și fiind complet informat despre condițiile acestuia”, a menționat directorul „Mogo”.

„Easy Credit”

Cei de la „Easy Credit” au declarat că numărul de cereri examinate anul acesta în instanță corespunde numărului de datornici care nu și-au îndeplinit obligațiile mai mult de 90 de zile. Reclamațiile par a fi multe, dar acest lucru se datorează numărului redus de cereri care au fost depuse în anul 2020. Atunci, compania s-a adresat mai rar în instanță, pentru că în cazul a peste 15 mii de credite s-a acordat o amânare a plății pentru 1-6 luni fără a majora valoarea creditului, fără a crește dobânzile și alte costuri suplimentare pentru modificarea orarului, au adăugat cei de la organizația de microfinanțare. Totodată, potrivit informațiilor „Easy Credit”, compania nu a calculat penalitățile sau dobânda pentru întârzierea la toate creditele de la 15 martie până la 15 iunie 2020.

Pavel Veh, directorul comercial al „Easy Credit”, a menționat faptul că „Easy Credit” inițiază acțiune civilă doar în instanțele de judecată și nu solicită soluționarea litigiilor în arbitraj, așa cum procedează unele organizații de creditare nebancară. La fel, acesta a indicat asupra faptului că „Easy Credit” are cei mai mulți clienți comparativ cu alte organizații de microfinanțare – peste 120 mii.

Cei din companie au remarcat că ponderea creditelor neperformante s-a redus anul acesta în comparație cu anul trecut și se află la un nivel acceptabil. Pavel Veh a precizat că apogeul nerambursărilor a fost în perioada stării de urgență, care a fost instituită în luna martie anul trecut. Atunci, pe lângă clienții care, din motive obiective, nu au putut să ramburseze creditele, au fost și dintre cei care au profitat de moment. Cei din companie consideră că supraîndatorarea se formează din cauza gestionării ineficiente a veniturilor, a responsabilității financiare reduse și a disciplinei clientului.

Menționăm că ponderea creditelor neperformante pe piața organizațiilor nebancare constituie în medie 13,6%, iar în unele companii, aceasta ajunge până la 20%.

Potrivit afirmațiilor lui Pavel Veh, compania a devenit mai prudentă în privința procesului de aprobare a împrumuturilor. Conform estimărilor companiei, s-a schimbat și comportamentul celor care iau cu împrumut: aceștia au devenit mai atenți în ce privește cheltuielile și au o abordare mai rațională față de consum.

„IuteCredit”

Și Lilian Guzun, CEO „IuteCredit”, a constatat în ultima vreme o vigilență sporită din partea clienților. „Clientul a devenit mai informat, citește contractul, compară condițiile de la diferite companii. Acesta este rezultatul «dușului rece» al carantinei”, consideră Guzun. Potrivit afirmațiilor sale, anume carantina a influențat diminuarea ponderii creditelor neperformante în compania sa. „Înainte de pandemie, oamenii își planificau adesea finanțele în speranța „întâmplării”. Să iei în calcul riscul de a-ți pierde locul de muncă ori să primești un salariu mai mic – acestea au devenit una dintre lecțiile pandemiei. Noi prevenim asemenea riscuri prin organizarea educației financiare prin evaluarea creditară a clienților”, a adăugat el.

Guzun a subliniat faptul că nu atât amenzile, cât deteriorarea relațiilor de parteneriat și a istoriei de creditare constituie cea mai mare penalitate pentru datornici, iar din această cauză, nu numai compania respectivă ar putea refuza să acorde un credit, dar și alți jucători de pe piață, care au primit informația de la biroul de creditare”.

Dar până acum, cultura financiară relativ scăzută a populației și „obiceiul de a coopera cu companiile de microfinanțare prin vechile metode” (să vină în oficiu, să semneze un contract tipărit etc.) rămân principalele probleme în relațiile cu debitorii, consideră Guzun.

Apărare prin lege?

În luna martie curent, Alexandr Slusari, vicepreședintele Partidului „Demnitate și Adevăr” (DA), a inițiat un proiect de lege în care a propus să fie limitată suma plăților suplimentare pentru întocmirea și întârzierea rambursării unui credit în organizațiile nebancare. Astfel, toate comisioanele și plățile în cazul împrumuturilor în valoare de până la 50 mii de lei nu trebuie să depășească o jumătate din valoarea creditului, ceea ce, în opinia deputatului, nu va permite debitorului să ajungă într-o groapă de datorii.

Unele organizații de microfinanțare sunt împotriva modificărilor propuse, și nu atât din cauza sensului acestora cât a imprevizibilității acțiunilor legislativului în ansamblu.

Pavel Veh a adus drept exemplu proiectul de lege care a intrat în vigoare în luna iunie 2020 și care a produs o revoluție pe piața creditelor de consum, stabilind pentru organizațiile nebancare o limită maximă a tuturor cerințelor față de debitor, inclusiv dobânda pentru întârziere și penalitățile. „Și acum iarăși propun amendamente restrictive”, s-a revoltat acesta.

În opinia sa, proiectul lui Slusari nu este bazat pe o cercetare profundă a pieței și are, mai degrabă, un caracter declarativ. Directorul comercial al „Easy Credit” consideră că această inițiativă va provoca dispariția de pe piață a creditelor de consum în valoare de până la 50 mii de lei și pe un termen de 24 de luni. „În același timp, va crește numărul creditelor pe termen scurt, de până la un an, ceea ce va crește povara financiară asupra debitorilor. Ba mai mult, va crește rata creditelor pay-day (pe termene foarte mici), pentru că organizațiile de creditare vor putea și în continuare să aplice rate ale dobânzii de până la 1,5-1,6% pe zi în cazul creditelor pentru o lună”, a specificat Veh.

Acesta mai susține că toți participanții de pe piața organizațiilor nebancare și-ar dori să asigure accesul la produse financiare ieftine, la fel ca în UE, unde dobânda anuală efectivă (DAE) a unui credit de consum variază de la 5% până la 15%. Doar că pentru aceasta, este nevoie de stabilitate politică și economică, resurse financiare ieftine, inflație anuală scăzută, investiții străine, instrumente funcționale de executare a hotărârilor judecătorești ș.a., a subliniat Veh.

Veaceslav Ioniță, economist, expert la IDIS Viitorul, consideră că problema principală privind creditarea în instituțiile nebancare apare la etapa întârzierii plăților și formarea datoriilor. „Legislația în domeniul organizațiilor de microfinanțare s-a perfecționat în ultimii ani, această piață a devenit mai transparentă, au apărut reguli stricte de colaborare cu clientul. La etapa obținerii creditelor, organizațiile de creditare oferă maximum de informații despre viitorul împrumut, inclusiv DAE”, este sigur expertul.

Acesta a adăugat că ratele înalte ale organizațiilor nebancare se explică prin faptul că acestea își asigură astfel riscurile înalte, întrucât nu se ocupă de o verificare atât de riguroasă a debitorului, cum o fac băncile.

Potrivit afirmațiilor lui Ioniță, problema apare atunci când din anumite motive, o persoană nu poate rambursa creditul și are nevoie de o amânare. „În această situație, se adună comisioane pentru întârziere, comisioane pentru prelungire și alte plăți, acestea se acumulează foarte repede și persoana respectivă încetează să plătească în general. Dar anume la această etapă, debitorul practic nu este protejat de stat împotriva abuzurilor creditorilor și a falimentului”, a menționat Ioniță.

Acesta consideră că în cazul serviciilor financiare, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței ar trebui să fie de partea debitorilor. Însă Agenția este acum pasivă pe această piață și se axează mai mult pe apărarea drepturilor consumatorului în cazul achiziționării mărfurilor. Totodată, un rol pozitiv ar putea să-l aibă și perfecționarea legislației pe partea ce ține de datorii și rambursarea acestora, a concluzionat expertul.