akchabar.kg

O nouă metodă pentru a primi bani de peste hotare – carduri bancare emise în străinătate

Fiecare a patra familie din Moldova primește bani de la rudele de peste hotare. Mai mult, o metodă nouă este utilizarea cardurilor bancare emise în străinătate ca mijloc de transmitere a banilor. Datele au fost publicate de către expertul economic Veaceslav Ioniță, în urma unui sondaj realizat de CBX-AXA, la comanda IDIS Viitorul. 

Sondajul a fost realizat în luna martie 2021. Repondenții au fost rugați să spună dacă au rude peste hotare, dacă primesc bani de la ei și prin ce metode primesc banii.

Conform sondajului, 68% din respondenți sau 2/3 din familiile din Moldova declară că au rude peste hotare. Din cei care au rude peste hotare 34,3% sau 1/3 au declarat că primesc cu anumită regularitate bani de peste hotare de la rudele lor.

„Astfel, putem spune că 23,4% sau fiecare a patra familie din Moldova cu anumită regularitate primește bani de peste hotare de la rudele lor”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Din sondajul CBX-AXA reiese că transferurile oficiale, care sunt reflectate de Banca Națională a Moldovei, reprezintă mai puțin de 80% din totalul transferurilor efectuate de moldoveni rudelor lor.

În total, moldovenii utilizează patru modalități de transfer a banilor de peste hotare: 1) transferuri oficiale sau bancare, prin care primesc 80% din bani, 2) prin intermediul șoferilor de microbuze, reprezintă 9,6%, 3) primesc bani pe carduri bancare emise în străinătate în 5,9% din cazuri, 4) prin rude și cunoștințe, care se întorc acasă, 4,9%.

„Ceva relativ nou este utilizarea cardurilor bancare emise în străinătate ca mijloc de transmitere a banilor. Rudele din străinătate deschid în țara lor de reședință un card bancar, pe care apoi îl transmit rudelor din Moldova. Apoi când vor să transmită bani acasă, ei pur și simplu pun bani pe contul cardului bancar emis în străinătate, iar cei din Moldova utilizează acest card după necesitate. În statistica Băncii Naționale aceste tranzacții sunt reflectate ca tranzacții cu carduri emise în străinătate și se presupune că sunt tranzacții efectuate de străini”, a precizat Ioniță.

Astfel, 5,9% din toți repondenții care au afirmat că primesc bani de peste hotare au spus că utilizează cardurile bancare emise în străinătate.

Două treimi din repondenți au afirmat că primesc câte 200-300 Euro la fiecare transfer pe card. Nimeni nu a afirmat că primește mai mult de 500 Euro la un transfer.

„Conform calculelor noastre, suma medie a unui transfer pe cardul bancar este de 280 Euro”, a conchis expertul economic.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: