Imagine simbol

Congresul Autorităților Locale critică termenul-limită pentru amalgamarea voluntară: „O presiune uriașă pe primării”. Guvernul: „Este momentul să găsim limbă comună”

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, susține că termenul-limită de 31 iulie pentru încheierea amalgamării voluntare a primăriilor nu are bază legală. Totodată, el a spus că „invocarea agresivă a datei pune o presiune uriașă pe primării”. În același timp, potrivit acestuia, „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările”. NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. La rândul său, Buzu a declarat, în aceeași zi, pe o rețea de socializare, că Guvernul va oferi sprijin financiar concret și i-a îndemnat pe primari „să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile”.

Ce a declarat Furdui

Pe 9 iulie, Furdui a scris pe rețelele de socializare că „data de 31 iulie 2026 este o construcție politică fără bază legală”. „Este ilegală: nu există în nicio lege care să o prevadă. (…) Invocarea agresivă a datei de 31 iulie 2026 pune o presiune uriașă și nejustificată pe primăriile din toată țara. Această grabă artificială distruge din start ideea de „amalgamare voluntară”. Când primarii sunt fugăriți, presați și împinși să decidă în câteva săptămâni, nu mai vorbim de o unire benevolă, ci de o amalgamare impusă”, a adăugat acesta.

Totodată, a spus că „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările promise”.

„De la lansarea sa, la începutul lui 2024, și până nu demult, procesul de amalgamare voluntară a produs doar două fuziuni finalizate. Apoi, la un moment dat, în câteva luni avem deja sute!!!! Am întrebat public, încă din februarie: Ce sa schimbat: au apărut, brusc, fonduri sau stimulente atât de mari încât să justifice o asemenea accelerare? Răspunsul nostru a rămas neschimbat: nu stimulentele s-au schimbat — presiunea s-a schimbat”, se mai arată în mesajul lui Furdui.

Potrivit directorului executiv al CALM, „conceptul reformei nu a fost niciodată consultat real cu APL, societatea civilă, CALM și alți actori relevanți”.

NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.

Ce a declarat Buzu despre procesul de amalgamare

Menționăm că, tot pe 9 iulie, Alexei Buzu a declarat pe rețelele de socializare că, în august, Executivul va începe procesul de amalgamare normativă.

„Procesul de amalgamare voluntară se va încheia pe 31 iulie. În august, Guvernul va începe procesul de amalgamare normativă. Pentru primăriile sub 3000 de locuitori, amalgamarea va deveni obligatorie. De aceea, încurajăm aleșii locali să valorifice această etapă voluntară și să ia decizii responsabile în interesul comunităților pe care le reprezintă. Este momentul să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile pentru viitorul localităților noastre”, a comunicat Buzu.

El a mai spus că, „acum, localitățile pot decide singure cu cine se unesc, cum își organizează administrația și care sunt prioritățile de investiții”. „Guvernul oferă sprijin financiar concret pentru această etapă: 3000 de lei pentru fiecare locuitor din primăria unită, bani pentru proiecte de infrastructură, până la un milion de lei pentru pregătirea procesului și sprijin anual în bugetul local timp de 3 ani. Aceste resurse sunt disponibile în cadrul etapei de amalgamare voluntară”, a conchis secretarul general al Guvernului.

ACTUALIZARE 18:30: Guvernul susține că termenul de 31 iulie 2026 pentru finalizarea proceselor de amalgamare voluntară este unul operațional, stabilit de Cancelaria de Stat, și nu este prevăzut expres de Legea nr. 225/2023.

Într-un răspuns pentru NewsMaker, șefa Direcției comunicare a Cancelariei de Stat, Aliona Jignea, a precizat că termenul a fost stabilit pentru a permite parcurgerea tuturor etapelor administrative și legislative necesare, astfel încât rezultatele amalgamărilor voluntare să poată fi incluse în pachetul legislativ privind noua organizare administrativ-teritorială, înainte de alegerile locale din 2027.

Potrivit Guvernului, data de 31 iulie nu pune capăt mecanismului de amalgamare voluntară și nu interzice inițierea unor astfel de procese în viitor. Totuși, autoritățile locale care nu vor finaliza procedurile până la această dată nu vor mai putea beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare și vor fi analizate în cadrul procesului de amalgamare normativă.

„Necesitatea unui asemenea calendar rezultă din volumul etapelor administrative și legislative care trebuie parcurse, precum și din necesitatea asigurării stabilității și predictibilității cadrului în care vor fi organizate alegerile locale generale din 2027. Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția recomandă evitarea modificării elementelor fundamentale ale cadrului electoral în apropierea alegerilor.

(…) Guvernul respectă autonomia locală și caracterul voluntar al procesului. Decizia de amalgamare voluntară aparține comunităților și consiliilor locale participante, în condițiile legii.

(…) În același timp, începând cu 31 iulie 2026, Guvernul va iniția procesul separat de amalgamare normativă și de elaborare a noii structuri administrativ-teritoriale a țării. La elaborarea proiectului de lege în toamnă vor fi integrate rezultatele amalgamărilor voluntare finalizate în actualul ciclu, iar pentru celelalte primării (inclusiv cele care nu au finalizat procesul voluntar în timp util), care au o populație mai mica de 3000 de locuitori vor fi analizate și propuse soluții de reorganizare normativă”, a precizat Jignea în răspunsul pentru NM.

***

Pe 7 iulie, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că reforma administrației publice locale continuă, menționând că a auzit falsuri în acest sens. De asemenea, oficialul a precizat că peste 760 de primării au inițiat deja procedura de amalgamare voluntară.

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

novostipmr.com

Decis: agenții economici din Transnistria vor plăti taxe, din 1 septembrie. Tiraspolul acuză Chișinăul de „racket politic”

Tiraspolul acuză Chișinăul de „racket politic” și „escaladare”, după ce Guvernul Republicii Moldova și-a dat votul, pe 26 august, pentru aplicarea etapizată a TVA și a accizelor pentru anumite mărfuri introduse în țară de agenții economici din regiunea transnistreană. Autoritățile constituționale susțin că măsura urmărește integrarea treptată a companiilor din stânga Nistrului în sistemul fiscal și vamal național și promit că banii colectați vor fi folosiți pentru locuitorii regiunii.

În prima etapă, începând cu 1 septembrie 2026, TVA și accizele vor fi aplicate pentru mai multe categorii de mărfuri, între care băuturile alcoolice, produsele din tutun și cu nicotină, parfumurile, articolele pirotehnice, blănurile, bijuteriile și pietrele prețioase, precum și anumite mijloace de transport.

Premierul Vasile Tofan a declarat, în ședința Guvernului, că măsura are drept scop integrarea agenților economici din regiunea transnistreană în sistemul fiscal al Republicii Moldova și va fi implementată treptat.

„Este o măsură importantă cu scopul de a încadra agenții economici din stânga Nistrului în spațiul nostru fiscal și vom face acest lucru etapizat. Mesajul nostru către cetățenii noștri din regiunea transnistreană este că prin această măsură justă, banii colectați vor fi alocați tot pentru cetățenii care locuiesc în regiune, așa încât ei să aibă mai multă susținere, acces mai mare la servicii de sănătate, asistență socială, pensii”, a declarat Tofan.

Premierul a cerut totodată băncilor, Băncii Naționale și Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor să faciliteze deschiderea conturilor bancare pentru agenții economici din regiune, astfel încât aceștia să poată achita taxele.

Pentru alte categorii de mărfuri, inclusiv unele materii prime și produse petroliere, noul regim va fi aplicat de la 1 ianuarie 2027. În cazul gazelor naturale, energiei electrice, aparatelor telefonice și computerelor, prevederile vor intra în vigoare de la 1 aprilie 2027.

Lista mărfurile pentru care firmele din Transnistria vor achita taxe poate fi consultată – AICI.

Potrivit Guvernului, aplicarea etapizată ar urma să ofere companiilor timp pentru adaptare și să reducă impactul asupra prețurilor și consumatorilor. Obiectivul autorităților este ca, până în 2030, regimul fiscal general să fie aplicat integral mărfurilor importate de agenții economici din regiunea transnistreană, în aceleași condiții ca pentru companiile din restul țării.

Tiraspolul acuză Chișinăul de „racket politic”

Așa-numitul „minister de externe” de la Tiraspol califică introducerea TVA și a accizelor drept o nouă etapă a „blocadei economice” și acuză, din nou, autoritățile de la Chișinău, de „escaladare”.

Administrația nerecunoscută respinge, totodată, declarațiile autorităților constituționale potrivit cărora banii colectați vor fi utilizați pentru locuitorii din stânga Nistrului, pe care le califică drept „teze propagandistice mincinoase”.

„Noua etapă a colectărilor de la Transnistria reprezintă un act de racket politic, îndreptat spre completarea bugetului deficitar al Republicii Moldova din contul mijloacelor străine. Persoanele care iau asemenea decizii trebuie să conștientizeze răspunderea personală, ținând cont de faptul că în dreptul internațional nu există niciun temei legitim care să permită ruinarea poporului transnistrean. Subliniem că vina pentru consecințele acestui pas agresiv, care provoacă o creștere bruscă a tensiunilor la scară regională, revine în totalitate părții moldovenești”, mai transmite pretinsul MAE de la Tiraspol în comunicatul emis pe 26 august.

NM a solicitat o reacție de la Biroul politici de reintegrare, însă până în momentul publicării știrii nu am primit un răspuns.

***

În Republica Moldova, importul de mărfuri este supus mai multor tipuri de taxe, inclusiv taxe vamale, TVA și accize. Până acum, antreprenorii din regiunea transnistreană nu achitau aceste taxe în bugetul de stat al Republicii Moldova. În 2024, autoritățile de la Chișinău au modificat Codul Vamal și au obligat agenții economici din regiune să plătească taxele vamale în bugetul național.

La sfârșitul lunii aprilie, Chișinăul a votat un proiect care prevede anularea facilităților fiscale pentru Transnistria. În schimb, autoritățile constituționale au anunțat că vor să îmbunătățească viața locuitorilor din regiune prin intermediul Fondului de Convergență, în care vor fi direcționate taxele colectate din regiunea transnistreană. La Tiraspol, inițiativa a fost criticată. Autoritățile de facto au acuzat repetat Chișinăul că încearcă să împovăreze malul stâng cu „taxe abuzive” și avertizeză asupra riscului prăbușirii economiei transnistrene.

NewsMaker a analizat cum va influența introducerea noilor taxe economia și populația din Transnistria – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: