Ministerul Afacerilor Externe al României (MAE) consideră declarațiile premierului Ion Chicu în adresa lui Siegfried Mureșan drept „complet inacceptabile și își exprimă dezacordul puternic față de conținutul acestora”. Un mesaj în acest sens a fost postat de către Ambasada României la Chișinău.
„Declarațiile prim-ministrului Ion Chicu sunt cu atât mai inadecvate cu cât, în contextul actual al pandemiei de COVID-19, România a oferit, în mod dezinteresat, un sprijin substanțial Republicii Moldova, demonstrând solidaritate și fiind astfel alături, în mod concret, de cetățenii Republicii Moldova într-un moment foarte dificil”, se anunță în declarația Ministerului de Externe.
Mai mult, „MAE apreciază că aceste declarații denotă o profundă lipsă de respect la adresa României și a relației bilaterale privilegiate de parteneriat strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova”.
Totodată, instituția notează că „bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova nu poate fi asigurată prin declarații publice care denotă un limbaj rudimentar, ci numai prin eforturi în direcția construirii unui stat de drept solid și cu instituții democratice”.
Aceste aspecte au fost aduse la cunoștința ambasadorului Republicii Moldova la București. De asemenea, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut o discuție telefonică pe aceeași temă cu omologul său de la Chișinău.
Amintim că astăzi, 22 mai, după ce europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat că „guvernul Republicii Moldova eșuează în gestionarea crizei COVID-19 fiindcă a eșuat și în implementarea reformelor”, premierul Ion Chicu a venit cu o reacție pe Facebook. „Stau și mă uit eu la băiețașii ăștea români oploșiți prin structurile europene, care vin cu „patronajul” peste noi. Ratați, nimic în viață și în țară realizat, numai de „adus mingi” buni. Ce-ai făcut june în țara ta, că geme de cea mai mare corupție din Europa?”, a scris Chicu.
Comisia Electorală Centrală constată o creștere a participării femeilor la alegeri. Potrivit unei analize comparative a scrutinelor parlamentare din 2021 și 2025, prezentate pe 23 februarie, ponderea femeilor în rândul alegătorilor a crescut de la 53,48% în 2021 la 54,33% în 2025. Datele mai arată că, deși femeile reprezintă majoritatea alegătorilor și domină structurile de administrare electorală – cu 71,51% în consiliile electorale de circumscripție și peste 80% în birourile secțiilor de votare în 2025 – prezența lor în competiția politică rămâne mai redusă.
Dacă în 2021, în componența Comisia Electorală Centrală, formată din nouă membri, nu se regăsea nicio femeie, în 2025 alegerile au fost organizate de o autoritate alcătuită din patru bărbați și cinci femei, inclusiv președinta Angelica Caraman.
Potrivit comunicatului CEC, femeile continuă să domine structurile de administrare a alegerilor. În consiliile electorale de circumscripție, ponderea acestora a crescut de la 64,39% în 2021 la 71,51% în 2025.
În cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, femeile reprezintă peste 80% din totalul funcționarilor electorali, comparativ cu 78% în 2021.
Autoritatea mai informează că numărul funcționarilor electorali instruiți s-a dublat aproape în ultimii patru ani – de la 6.064 persoane în 2021 la 12.043 în 2025. Femeile au constituit aproximativ 83% din totalul persoanelor instruite în ambii ani, fapt care, potrivit CEC, indică o consolidare a capacităților instituționale și o profesionalizare a procesului electoral.
În același timp, participarea alegătorilor din diaspora a înregistrat o evoluție pozitivă. Creșterea este asociată cu introducerea unor mecanisme suplimentare, inclusiv votul prin corespondență, care a facilitat implicarea cetățenilor aflați peste hotare în procesul electoral.
Participarea femeilor la alegeri
La alegerile parlamentare din 2021 au fost înregistrați 1.617 concurenți electorali, dintre care 712 au fost femei, ceea ce reprezintă 44% din total. În scrutinul din 2025 s-au înscris 599 de femei, ponderea acestora fiind de 43,9% din numărul total al candidaților, în ușoară scădere față de 2021.
Datele arată că, deși femeile au constituit majoritatea alegătorilor în ambele scrutine – cu o pondere de peste 53% – reprezentarea lor în rândul candidaților a rămas sub pragul de 50%.
„În ansamblu, analiza comparativă a alegerilor parlamentare din 2021 și 2025 evidențiază progrese în ceea ce privește participarea la vot și consolidarea procesului electoral, însă scoate în evidență și necesitatea unor eforturi continue pentru asigurarea unei reprezentări echilibrate de gen în viața politică”, a mai comunicat instituția.
Analiza a fost realizată cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.
Legea electorală prevede o cotă minimă de 40% pentru fiecare sex pe listele de candidați, cu poziționare echilibrată, astfel încât la fiecare zece poziții să fie incluși cel puțin patru candidați din fiecare sex.
În prezent, în Parlamentul Republicii Moldova sunt 40 de deputate, ceea ce constituie 39,6% din totalul mandatelor – aceeași pondere ca și după alegerile din 2021.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
