Colaj NM

„O retragere de onoare – cea mai bună opțiune”: schimb de replici între candidați PAS și „Împreună” la parlamentare

Candidatul PAS la parlamentare, Marcel Spatari, a declarat că, dacă blocul „Împreună” nu va obține 7% la alegeri, „o mare parte a voturilor pe care le va acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin” și și-a exprimat speranța că liderii blocului „vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”. Candidatul blocului „Împreună”, Sergiu Tofilat, a respins afirmația, precizând că o eventuală retragere „nu va aduce voturi în plus” PAS-ului. Fostul membru al blocului și candidat PAS, Dinu Plîngău, a subliniat că „partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc” și a susținut dreptul fiecărui politician de a participa în alegeri, „în pofida mizei atât de mari”.

Schimbul între Spatari și Tofilat

Schimbul de replici dintre Spatari și Tofilat a avut loc pe o rețea de socializare, după ce primul a comentat participarea blocului „Împreună” la alegerile parlamentare.

„Eu am o părere bună despre blocul Împreună și sunt sigur că majoritatea candidaților acestui bloc înțeleg că, în cazul în care nu vor lua 7% la alegeri, o mare parte a voturilor pe care le vor acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin. Știu că nu este o realitate convenabilă blocului Împreună, dar este realitatea realist reală. Și am totuși speranța că politicienii integri din acest bloc înțeleg această realitate și vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”, a scris Spatari.

Sergiu Tofilat nu a fost de acord cu afirmațiile lui Spatari: „Concluzie greșită. Nici eu, nici familia mea nu vom vota cu PAS. Și oameni dezamăgiți sunt foarte mulți, peste 30%. Ce propuneți, să stăm acasă? Cine are de câștigat din asta, nu cumva partidele pro-ruse? Vom oferi o opțiune de vot pentru cei dezamăgiți, încetați vă rog cu sperietorile, asta e contra-productiv, doar înrăiți și divizați oamenii”.

„Mesajul “decizia corectă” în contextul postării dă clar de înțeles că vreți să ne retragem. Hai totuși să fim sinceri și să nu manipulăm. Ca să fie clar: putem să ne retragem de 100 ori pe zi, asta deloc nu va aduce voturi în plus pentru voi”, a adăugat Tofilat.

În replică, Spatari a spus că mesajul său a fost „absolut evident, bineînțeles”. „Eu personal consider că o retragere de onoare cu anunțarea publică a susținerii pentru PAS și asumarea rolului de opoziție extra-parlamentară este cea mai bună opțiune pentru continuarea procesului de integrare europeană. Dar nu sunt în poziția de a vă îndemna să faceți acest lucru, doar îmi exprim părerea. În același timp, în calitate de lider al blocului Împreună, sunt sigur că cunoașteți mai bine opțiunile oamenilor din bloc și fezabilitatea acestui lucru”, a menționat Spatari.

Apelul lui Plîngău

Dinu Plîngău a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare, că susține „dreptul fiecărui cetățean/politician de a participa în alegeri, în pofida mizei atât de mari”. „În același timp, consider că partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc. În viziunea mea, loc de unitate există și după alegeri. Toți politicienii știu că alegătorii vor unitate și de asta speculează pe acest mesaj. Din păcate, adevărul este că rânza liderilor, pe alocuri aroganța, împiedică realizarea acestei unități”, a scris Plîngău.

Totodată, Plîngău a menționat că „cei care sunt cu adevărat cu viziuni pro-UE trebuie să nu se atace reciproc”: „Băieți, aveți alte mesaje de campanie mult mai atractive pentru electoratul pro-UE decât să-mi spălați oasele mie, PAS-ului sau deciziei Platformei DA de a nu participa în alegeri”.

În contextul schimbului de replici, precizăm că, zilele trecute, liderul Partidul Schimbării, Ștefan Gligor — formațiune membră a blocului Împreună — a explicat „de ce blocul „Împreună” nu a făcut echipă comună cu PAS”. El a spus că „a existat o inițiativă de a face front comun” pentru a „nu dispersa votul pro-european”, însă „aceste negocieri au fost sabotate de către PAS”. Potrivit lui Gligor, la propunerea blocului de a face front comun, „oferta PAS” de a le oferi „două, maximum trei locuri pe lista electorală” a fost „umilitoare”, ceea ce a dus, „în loc de coalizarea forțelor pro-europene, la dezbinare”. Amintim că, anterior, PAS și-a justificat acțiunile prin dorința de a consolida electoratul proeuropean, pentru a nu permite venirea la putere a partidelor orientate spre cooperarea cu Rusia. 

NewsMaker a analizat AICI ce are de câștigat PAS și DA din această reconfigurare, ce soartă are opoziția proeuropeană și în ce măsură ar putea candidații independenți să complice calculele electorale ale PAS.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. În buletinul de vot vor figura 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

Blocul „Împreună” este format din Partidul Schimbării – prezent pe buletine și la scrutinul din 2021, dar fără a accede în legislativ – și Partidul Verde Ecologist, care a fost reprezentat o singură dată în Parlament, în 1998. Cele două partide au înaintat o listă de 60 de candidați, mulți dintre ei cu experiență politică anterioară. Lista Blocului „Împreună” la alegerile parlamentare este deschisă de Sergiu Tofilat – vicepreședintele Partidului Schimbării.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

„O exagerare”. Reacția ministrului Apărării la informațiile despre „mobilizarea” Rusiei în Transnistria

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a calificat drept „o exagerare” informațiile apărute în presa ucraineană, potrivit cărora Rusia desfășoară activități de mobilizare în regiunea transnistreană. Oficialul moldovean a declarat că în regiune au loc permanent „tot felul de activități”, doar pentru a arăta că „ei sunt acolo” și pentru a menține „acest spirit de tensiune”. Nosatîi a numit activitățile „inutile”, adăugând că „utilitatea acestora este demult depășită”. Declarațiile au fost făcute în ediția din 11 decembrie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Nosatîi a fost întrebat ce știe Chișinăul despre subiectul relatat pe surse de presa ucraineană și dacă există o mobilizare în regiunea transnistreană. „Voi porni de la aceea că existența în sine a acestui teritoriu necontrolat, prezența ilegală a Federației Ruse, a forțelor acesteia pe teritoriul nostru, este o posibilitate de manipulare pe acest subiect de discuție. Aceea că instituțiile statului nu sunt prezente acolo, nu monitorizează, nu urmăresc toate activitățile, dau posibilitatea de a veni cu așa declarații. Ce ține de activități de mobilizare sau cum a fost spus, că deja se primesc armele și așa mai departe, este o exagerare. Nu este așa. Aceea că se desfășoară activități în regiune este corect și permanent au desfășurat tot felul de activități”, a declarat ministrul Apărării.

Întrebat despre ce activități este vorba, Nosatîi a răspuns: „Instruiri militare, trageri de zi și de noapte. În ultima perioadă s-au intensificat. Chiar și astăzi, la posturile de menținere a păcii au insinuat și au desfășurat niște verificări, antrenamente, după mine – inutile. Doar pentru a arăta că ei sunt acolo și a menține acest spirit de tensiune. Cred că aceasta este baza de discuție și apariția acestor noutăți care doar aduc o tensiune în societate și o îngrijorare. Cred că acesta este scopul lor, de a trimite semnal că ei sunt acolo, că ei fac ceva, dar utilitatea acestora este demult depășită”.

La întrebarea dacă Chișinăul comunică cu Kievul în legătură cu regiunea transnistreană și exercițiile desfășurate acolo, Nosatîi a răspuns că „toate serviciile au legătură cu vecinii, cum cu românii așa și cu partea ucraineană”. „Nu doar din domeniul de securitate. (…) E clar că prezența Transnistriei prezintă un pericol sau o amenințare pentru Ucraina, care impune să aibă niște forțe la hotar. (…) În loc să-i folosească pe front, ei trebuie să urmărească cu ce se ocupă aceștia, care au scop de a sustrage atenția și a menține aceste forțe”, a mai spus ministrul.

În contextul informațiilor comunicate de publicația ucraineană, ministrul a fost întrebat ce căi ar putea avea Rusia pentru a-și extinde prezența în regiunea transnistreană. „Este evident că nu este posibil aceasta, să se extindă acum. (…) Structurile statului își fac lucrul bine pentru a nu admite persoanele indezirabile pentru a intra pe teritoriul nostru și a merge ulterior în Transnistria. Așa că este imposibil să-și mărească numărul. Tot ce este posibil să o facă este doar din rândul celor care sunt în regiunea transnistreană, care sunt în posesia pașapoartelor rusești, care cândva au avut o tangență cu serviciile militare rusești și, respectiv, poate să servească acel bazin de recrutare pentru completarea funcțiilor vacante, fiindcă le au foarte multe. Au probleme cu personalul”, a spus oficialul moldovean.

Actualizare: Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus în timpul unor declarații pentru jurnaliști că „situația este sub control” și că „instituțiile noastre monitorizează foarte atent toate mișcările și evoluțiile de pe malul stâng”. „La moment, noi nu vedem motive de îngrijorare. (…) Oricând, evident, trebuie să fim vigilenți”, a declarat Grosu, pe 12 decembrie.

Pe 10 decembrie, publicația ucraineană Ukrinform a scris, citând o sursă din Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, că Rusia își intensifică „măsurile de mobilizare” în regiunea transnistreană. Potrivit Ukrinform, rezerviștii sunt convocați în formațiunile militare, armamentul este scos din depozite, totodată sunt desfășurate producția de drone și centrele de instruire pentru operatorii de drone. Scopul măsurilor este consolidarea prezenței ruse în Transnistria pentru destabilizarea situației din Moldova și crearea unui punct de tensiune la granița cu regiunile sudice ale Ucrainei, a menționat publicația. Potrivit Ukrinform, în aceste condiții, riscul pătrunderii grupurilor de sabotaj pe teritoriul Ucrainei crește. Publicația a mai scris că, pentru a-și pune în aplicare intențiile, Moscova trimite în Transnistria agenți ai serviciilor speciale.

Vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că nu deține astfel de informații și că nu au fost observate asemenea acțiuni în stânga Nistrului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: