Colaj NM

„O retragere de onoare – cea mai bună opțiune”: schimb de replici între candidați PAS și „Împreună” la parlamentare

Candidatul PAS la parlamentare, Marcel Spatari, a declarat că, dacă blocul „Împreună” nu va obține 7% la alegeri, „o mare parte a voturilor pe care le va acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin” și și-a exprimat speranța că liderii blocului „vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”. Candidatul blocului „Împreună”, Sergiu Tofilat, a respins afirmația, precizând că o eventuală retragere „nu va aduce voturi în plus” PAS-ului. Fostul membru al blocului și candidat PAS, Dinu Plîngău, a subliniat că „partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc” și a susținut dreptul fiecărui politician de a participa în alegeri, „în pofida mizei atât de mari”.

Schimbul între Spatari și Tofilat

Schimbul de replici dintre Spatari și Tofilat a avut loc pe o rețea de socializare, după ce primul a comentat participarea blocului „Împreună” la alegerile parlamentare.

„Eu am o părere bună despre blocul Împreună și sunt sigur că majoritatea candidaților acestui bloc înțeleg că, în cazul în care nu vor lua 7% la alegeri, o mare parte a voturilor pe care le vor acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin. Știu că nu este o realitate convenabilă blocului Împreună, dar este realitatea realist reală. Și am totuși speranța că politicienii integri din acest bloc înțeleg această realitate și vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”, a scris Spatari.

Sergiu Tofilat nu a fost de acord cu afirmațiile lui Spatari: „Concluzie greșită. Nici eu, nici familia mea nu vom vota cu PAS. Și oameni dezamăgiți sunt foarte mulți, peste 30%. Ce propuneți, să stăm acasă? Cine are de câștigat din asta, nu cumva partidele pro-ruse? Vom oferi o opțiune de vot pentru cei dezamăgiți, încetați vă rog cu sperietorile, asta e contra-productiv, doar înrăiți și divizați oamenii”.

„Mesajul “decizia corectă” în contextul postării dă clar de înțeles că vreți să ne retragem. Hai totuși să fim sinceri și să nu manipulăm. Ca să fie clar: putem să ne retragem de 100 ori pe zi, asta deloc nu va aduce voturi în plus pentru voi”, a adăugat Tofilat.

În replică, Spatari a spus că mesajul său a fost „absolut evident, bineînțeles”. „Eu personal consider că o retragere de onoare cu anunțarea publică a susținerii pentru PAS și asumarea rolului de opoziție extra-parlamentară este cea mai bună opțiune pentru continuarea procesului de integrare europeană. Dar nu sunt în poziția de a vă îndemna să faceți acest lucru, doar îmi exprim părerea. În același timp, în calitate de lider al blocului Împreună, sunt sigur că cunoașteți mai bine opțiunile oamenilor din bloc și fezabilitatea acestui lucru”, a menționat Spatari.

Apelul lui Plîngău

Dinu Plîngău a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare, că susține „dreptul fiecărui cetățean/politician de a participa în alegeri, în pofida mizei atât de mari”. „În același timp, consider că partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc. În viziunea mea, loc de unitate există și după alegeri. Toți politicienii știu că alegătorii vor unitate și de asta speculează pe acest mesaj. Din păcate, adevărul este că rânza liderilor, pe alocuri aroganța, împiedică realizarea acestei unități”, a scris Plîngău.

Totodată, Plîngău a menționat că „cei care sunt cu adevărat cu viziuni pro-UE trebuie să nu se atace reciproc”: „Băieți, aveți alte mesaje de campanie mult mai atractive pentru electoratul pro-UE decât să-mi spălați oasele mie, PAS-ului sau deciziei Platformei DA de a nu participa în alegeri”.

În contextul schimbului de replici, precizăm că, zilele trecute, liderul Partidul Schimbării, Ștefan Gligor — formațiune membră a blocului Împreună — a explicat „de ce blocul „Împreună” nu a făcut echipă comună cu PAS”. El a spus că „a existat o inițiativă de a face front comun” pentru a „nu dispersa votul pro-european”, însă „aceste negocieri au fost sabotate de către PAS”. Potrivit lui Gligor, la propunerea blocului de a face front comun, „oferta PAS” de a le oferi „două, maximum trei locuri pe lista electorală” a fost „umilitoare”, ceea ce a dus, „în loc de coalizarea forțelor pro-europene, la dezbinare”. Amintim că, anterior, PAS și-a justificat acțiunile prin dorința de a consolida electoratul proeuropean, pentru a nu permite venirea la putere a partidelor orientate spre cooperarea cu Rusia. 

NewsMaker a analizat AICI ce are de câștigat PAS și DA din această reconfigurare, ce soartă are opoziția proeuropeană și în ce măsură ar putea candidații independenți să complice calculele electorale ale PAS.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. În buletinul de vot vor figura 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

Blocul „Împreună” este format din Partidul Schimbării – prezent pe buletine și la scrutinul din 2021, dar fără a accede în legislativ – și Partidul Verde Ecologist, care a fost reprezentat o singură dată în Parlament, în 1998. Cele două partide au înaintat o listă de 60 de candidați, mulți dintre ei cu experiență politică anterioară. Lista Blocului „Împreună” la alegerile parlamentare este deschisă de Sergiu Tofilat – vicepreședintele Partidului Schimbării.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Asigurarea Transnistriei cu gaze după 30 iunie, incertă. Chiveri: modelul de aprovizionare actual nu este unul sustenabil

Modelul actual de aprovizionare cu gaze a regiunii transnistrene nu este unul „sustenabil” și mai devreme sau mai târziu va trebui înlocuit cu unul „transparent”. Declarația a fost făcută de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, în ediția din 27 aprilie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova. Oficialul a reamintit că în prezent asigurarea cu gaze a regiunii are loc prin intermediul unei companii ungare, iar odată cu schimbarea puterii de la Budapesta, acest lucru pune situația sub semnul întrebării.

„Trebuie să înțelegem că situația geopolitică s-a schimbat foarte mult în ultima perioadă, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și rezultatele alegerilor din Ungaria. De ce spun Ungaria? Fiindcă compania care asigură cu gaze regiunea este o companie din Ungaria. Care va fi în poziția sau vor continua să utilizeze același model — da sau nu — este la moment greu de spus. Dar modelul care este astăzi evident nu este unul sustenabil și mai devreme sau mai târziu va trebui să revenim la un model transparent care, evident, ar putea să aducă la creșterea prețurilor la energie”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a adăugat că tocmai această perspectivă a creșterii prețurilor a stat la baza discuțiilor privind Fondul de convergență, care ar putea fi folosit ca instrument de susținere a păturilor vulnerabile din regiune la momentul scumpirii energiei.

„Revenind la Fondul de convergență, am gândit acest subiect, am discutat acest subiect, ar putea să fie și un element de susținere pentru păturile vulnerabile la momentul creșterii prețurilor în regiune”, a mai spus oficialul.

Precizăm că aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene este asigurată de Moldovagaz până pe 30 iunie 2026, în baza unei decizii a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, iar după această dată mecanismul actual de livrare rămâne incert. Autoritățile de la Chișinău analizează mai multe scenarii, a anunțat anterior vicepremierul Chiveri.

***

Reamintim, regiunea transnistreană se află de trei luni în stare de urgență economică. Măsura fiind instituită pentru prima dată, în acest an, pe 18 decembrie. Chișinăul a avertizat în repetate rânduri anterior că regimul de la Tiraspol riscă să prelungească aceste stări de urgență dacă nu acceptă ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană, în condițiile stabilite de comun cu Bruxellesul. Autoritățile constituționale susțin că actuala schemă de livrare a gazelor către stânga Nistrului nu este sustenabilă.

Mai multe despre criza energetică din regiunea transnistreană și cum s-a ajuns aici, citiți AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: