Perioada electorală din Moldova abia a început, dar le-a oferit deja alegătorilor două evoluții politice importante. Partidul de guvernământ PAS a inclus în lista sa electorală doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”. În paralel, fondatorul „DA”, Andrei Năstase, și fosta membră PAS, Olesea Stamate, au anunțat că vor candida independent la alegerile parlamentare. NewsMaker a analizat ce are de câștigat PAS și DA din această reconfigurare, ce soartă are opoziția proeuropeană și în ce măsură ar putea candidații independenți să complice calculele electorale ale PAS.
Cum PAS a exclus Platforma „DA” din alegeri
La sfârșitul săptămânii trecute, liderul partidului de guvernământ PAS, Igor Grosu, a declarat că formațiunea pe care o conduce a purtat negocieri cu Blocul „Împreună” în vederea formării unei coaliții în viitorul parlament. Potrivit unuia dintre liderii Blocului, președintele Partidului „Schimbării”, Ștefan Gligor, PAS a propus reprezentanților Blocului trei locuri în lista sa electorală.
Dintre partidele componente ale blocului, doar Platforma „Demnitate și Adevăr” și-a exprimat disponibilitatea de a participa la alegeri pe listele PAS. Informația a fost confirmată de liderul DA, Dinu Plîngău, care a precizat că discuțiile durează de mai bine de o lună, iar obiectivul principal este prevenirea „revenirii la putere a forțelor pro-ruse”. Ulterior, Platforma „DA” a anunțat că nu va participa în alegeri cu o listă proprie: doi dintre reprezentanții săi, Dinu Plîngău și Stela Macari, vor candida pe listele PAS.
După acest anunț, Blocul „Împreună” a exclus Partidul „DA” din componența sa și a acuzat PAS de „distrugerea flancului politic proeuropean”. Astfel, în Blocul „Împreună” au rămas doar Partidul „Schimbării” și Partidul „Verde Ecologist”.
PAS și-a justificat acțiunile prin dorința de a consolida electoratul proeuropean, pentru a nu permite venirea la putere a partidelor orientate spre cooperarea cu Rusia. Reprezentanții formațiunii au precizat că nu este vorba despre formarea unui bloc electoral. Dinu Plîngău și Stela Macari, incluși pe lista de candidați a PAS, vor părăsi oficial Platforma „DA”.
Politologul Ion Tăbârță consideră că beneficiul unei asemenea decizii pentru Platforma „DA” nu este evident, deoarece accederea reprezentanților săi în parlament nu este garantată, iar partidul, în același timp, renunță complet la participarea în alegeri. Potrivit lui, pentru ca Plîngău și Macari, aflați pe locurile 42 și 47 din listă, să intre în parlament, PAS ar trebui să obțină aproape o majoritate a voturilor.
„Majoritatea comentatorilor politici consideră un astfel de rezultat puțin probabil. Este evident că PAS încearcă astfel să elimine concurenții de pe flancul politic de dreapta. Ei vor să plaseze electoratul proeuropean în fața unei alegeri fără alternativă: există doar PAS și atât”, consideră el.
Ce problemă încearcă să rezolve PAS
Este important de menționat că PAS, partidul aflat la guvernare, domină în prezent flancul proeuropean. Celelalte formațiuni care susțin integrarea europeană nu beneficiază de o susținere semnificativă în rândul alegătorilor și, potrivit sondajelor, au șanse minime de a accede în viitorul Parlament. Tocmai acest lucru reprezintă principala provocare pentru PAS. Dacă Blocul „Împreună” ar fi avut șanse reale să depășească pragul electoral de 7%, nu ar mai fi fost nevoie de o înțelegere specială — o coaliție ar fi putut fi formată ulterior, după alegeri.
Conform unui sondaj realizat recent de compania sociologică Ateș Research, PAS ar fi votat de 27,4% dintre respondenți, Partidul Socialiștilor (PSRM) – de 10,4%, Blocul „Alternativa” – 6,6%, Blocul „Victorie” – 6,2%, iar Partidul „Nostru” – 5,4%. Celelalte partide nu ating nici măcar 3%, inclusiv Blocul „Împreună”, care este susținut de doar 2,2% dintre participanți.
Dacă luăm în considerare doar respondenții deciși, PAS ar acumula 39,31% din voturi. Acest rezultat ar putea să nu fie suficient pentru a obține majoritatea mandatelor în viitorul parlament și pentru a forma singură guvernul. Trebuie făcute totuși două precizări: sondajele nu includ voturile diasporei și ale locuitorilor din regiunea transnistreană, iar sociologii atrag atenția că alegătorii indeciși sunt mai înclinați să voteze cu partidele de opoziție.
Sistemul electoral din Republica Moldova este astfel conceput încât voturile acordate partidelor care nu trec pragul electoral sunt redistribuite proporțional între partidele care intră în parlament. Cu alte cuvinte, dacă Blocul „Împreună” ar obține, să presupunem, 4% din voturi, acestea ar fi împărțite între PAS, PSRM, Blocul „Alternativa”, Partidul „Nostru” și Blocul „Victorie” (în cazul în care acesta va reuși să conteste sau să evite refuzul CEC de a-i înregistra la parlamentare). Într-un astfel de scenariu, voturile alegătorilor proeuropeni ar putea ajunge inclusiv la partide pro-ruse sau la politicieni sceptici față de integrarea europeană a Republicii Moldova.
Totuși, Ion Tăbârță se îndoiește că întregul electorat al Platformei „DA” (2–3%) va vota cu PAS. „Cel mai probabil, acest electorat se va dispersa și este posibil să susțină Blocul „Împreună” sau alt partid. O parte dintre acești alegători l-ar putea sprijini pe Andrei Năstase, care deja a anunțat că va candida independent”, a declarat politologul.
Ce se va întâmpla cu opoziția proeuropeană
Liderii Blocului „Împreună” au anunțat pe 21 iulie că, în pofida deciziei foștilor colegi, intenționează să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Totuși, după excluderea Platformei „DA” din bloc, șansele acestuia de a accede în parlament au devenit și mai mici.
„Din păcate, nici liderii PAS, nici Dinu Plîngău, nici alți reprezentanți ai Platformei „DA” nu au dat dovadă de maturitatea necesară pentru a înțelege că interesele de partid înguste – cum ar fi dorința de a merge în această campanie electorală sub culoarea galbenă și alături de cei care s-au uzat în procesul de guvernare din ultimii patru ani – nu ar trebui să primeze”, a declarat Gligor.
Între timp, fostul președinte al Platformei „DA”, Andrei Năstase, a anunțat că intenționează să candideze la parlamentare în calitate de candidat independent, contând pe voturile celor dezamăgiți de partidele existente. În afară de el, și fosta membră PAS, deputata Olesea Stamate, a declarat că va participa la alegeri tot ca independentă.
Tăbârță consideră că Năstase are puține șanse să atragă voturi de la PAS, deoarece și-a pierdut în mare parte electoratul pe care îl avea Platforma „DA”. În schimb, apariția Olesei Stamate este, în opinia analistului, un fenomen mai interesant, deoarece inițial se aștepta ca ea să participe pe listele vreunui partid. „Poate nu a primit oferte sau poate nu i-au convenit. Cel mai probabil, doamna Stamate se gândește la viitorul ei politic, iar această campanie poate deveni pentru ea un punct de lansare. Ea va încerca să-și creeze o imagine politică independentă”, crede expertul.
Totodată, el presupune că, în primul rând, Stamate va încerca să scape de eticheta care i-a fost pusă de foștii colegi de partid după scandalul privind amnistia. În plus, în opinia lui Tăbârță, Stamate ar putea acumula un anumit capital politic și electoral, pentru ca în viitor să încerce să-și creeze propriul partid sau să preia conducerea unuia deja existent.
Directorul companiei sociologice iData, Mihai Bologan, a scris pe canalul său de Telegram că Năstase și Stamate vor face același lucru pe care l-ar fi făcut Blocul „Împreună” sau Platforma „DA” dacă ar fi participat la alegeri: vor lupta cu PAS pentru voturile din flancul de dreapta. „Personal nu cred că vreun candidat independent va ajunge vreodată în parlament, având în vedere pragul de 2%, care este de neatins pentru marea majoritate a partidelor”, a declarat el.
În istoria Republicii Moldova nu a existat niciun caz în care un candidat independent să fi intrat în parlament în condițiile sistemului electoral proporțional. Cel mai aproape de acest obiectiv a fost Oleg Brega, care în 2014 a obținut 0,88% sau 14 mii de voturi. Judecând după rezultatele alegerilor parlamentare precedente, pentru a ajunge în legislativ, un candidat independent trebuie să obțină aproximativ 30 de mii de voturi.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
