Debbie Hill/UPI

„O rușine istorică”. Netanyahu îl acuză de „antisemetism” pe procurorul-șef al Curții de la Haga

Premierul Israelului Benjamin Netanyahu a numit acuzațiile procurorului-șef al Curții Penale Internaționale de la Haga „absurde” și „false” și s-a arătat nemulțumit de încercarea de a pune liderii Israelului la același nivel cu „organizația teroristă genocidă” Hamas, relatează BBC News. Totodată, Netanyahu l-a acuzat pe Khan de „antisemitism”. Iar un reprezentant al Hamas a spus că cererea procurorului „echivalează victima cu călăul”.

„Domnul Khan, abuzând de puterile sale, transformă Curtea Penală Internațională într-o farsă. Toarnă cu nesimțire kerosen pe focul antisemitismului, izbucnit în întreaga lume”, a menționat Netanyahu. 

Premierul a menționat că militanții Hamas și aliații lor au ucis cu brutalitate sute de israelieni în timpul atacului lor din 7 octombrie în timp ce Israelul, potrivit lui Netanyahu, doar se apăra „respectând pe deplin dreptul internațional”.

„Domnul Khan creează un precedent periculos, care subminează dreptul oricărei democrații de a se apăra împotriva organizațiilor teroriste și a agresorilor”, a adăugat Netanyahu. 

Iar Ministerul israelian de Externe a numit cererea lui Khan pentru mandate „o rușine istorică”.

Israelienii au fost susținuți de președintele american Joe Biden. El a spus luni că Israelul și Hamas nu pot fi comparate și că Statele Unite nu consideră acțiunile Israelului în Gaza drept genocid.

Un reprezentant al Hamas a spus că cererea procurorului „echivalează victima cu călăul”.

***

Pe 20 mai curent, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale de la Haga Karim Khan a cerut mandate de arest pentru mai mulți oficiali Israelieni și reprezentanți ai organizației teroriste palestiniene Hamas, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității pentru atacurile din 7 octombrie 2023 asupra Israelului și războiul care a urmat în Gaza. Printre persoanele vizate de mandatele de arest se numără premierul Israelului Benjamin Netanyahu, ministrul israelian al Apărării Yoav Gallant, inclusiv liderul Hamas Yahya Sinwar, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri – liderul Brigăzilor Al Qassem, mai cunoscut sub numele de Mohammed Deif, și Ismail Haniyeh – liderul politic al Hamas. Un grup de judecători ai Curții Penale Internaționale va analiza acum cererea lui Khan.

Khan a declarat că acuzațiile împotriva lui Sinwar, Haniyeh și al-Masri includ „exterminare, crimă, luare de ostatici, viol și agresiune sexuală în detenție”. Acuzațiile împotriva lui Netanyahu și a lui Gallant includ „provocarea exterminării, provocarea foametei ca metodă de război, inclusiv refuzul furnizării de ajutoare umanitare, țintirea deliberată a civililor în timpul conflictului”. Detalii AICI.

Israelul și Statele Unite nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale. Cu toate acestea, Curții Penale Internaționale pretinde că are jurisdicție asupra Gaza, Ierusalimului de Est și Cisiordaniei, după ce liderii palestinieni au acceptat în mod oficial să fie legați de principiile fondatoare ale Curții în 2015.

Precizăm, pe 7 octombrie 2023, militanți Hamas au pătruns în Israel, unde au ucis civili și au răpit oameni, pe care i-au dus în Fâșia Gaza – teritoriu pe care-l controlează. Deja pe 8 octombrie 2023, în Israel a fost declarată stare de război, iar ulterior armata țării a început să atace Gaza. Potrivit oficialilor israelieni, atacurile din Gaza au drept scop eliberarea ostaticilor și eliminarea organizației teroriste.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BBC

Negocieri fără „marea înțelegere”. Principalul despre întâlnirea Trump–Putin în Alaska

Președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, s-au întâlnit pe 15 august în statul american Alaska. Mult anticipata întrevedere dintre cei doi șefi de stat, la care principalul subiect de discuție a fost încetarea invaziei ruse din Ucraina, s-a încheiat fără vreun acord.

Summit-ul Trump-Putin s-a desfășurat la baza militară Elmendorf-Richardson din orașul Anchorage, Alaska. Evenimentul a marcat prima întâlnire personală între Donald Trump și Vladimir Putin din 2019. Totodată, aceasta a fost prima întrevedere a lui Putin cu un președinte american de la începutul invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei și prima vizită în SUA din 2015.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că negocierile dintre părți vor dura „6-7 ore” cu puțin timp înainte ca acestea să înceapă. În realitate, însă, au durat aproape 3 ore. De asemenea, inițial se presupunea că președinții vor avea o discuție de unii singuri, dar cu puțin timp înainte de începere formatul a fost schimbat. Astfel, la negocieri, alături de Trump au participat secretarul de stat Marco Rubio și trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, iar alături de Putin – ministrul de Externe, Serghei Lavrov, și consilierul prezidențial Iuri Ușakov.

După discuții, Donald Trump și Vladimir Putin au susținut o scurtă conferință de presă. Președintele SUA a declarat că întâlnirea a fost productivă, însă a subliniat că nu s-a ajuns la o „înțelegere”. La rândul său, liderul de la Kremlin a menționat de mai multe ori în discursul său de la conferința de presă că, în timpul negocierilor, părțile au ajuns la „acorduri”.

Putin a vorbit opt minute la conferință, în timp ce Trump mai puțin de patru. De asemenea, cei doi șefi de stat nu au răspuns la întrebările jurnaliștilor prezenți.

După declarațiile pentru presă, summitul a luat sfârșit.

Inițial, programul summit-ului era preconizat să fie mai lung. După discuțiile președinților, ar fi trebuit să aibă loc un prânz în format extins (câte cinci persoane din partea Rusiei și SUA), însă acesta a fost anulat.

Imediat după conferința de presă, președintele rus a mers să depună flori la mormintele piloților sovietici înmormântați la baza Elmendorf-Richardson și s-a întâlnit cu Arhiepiscopul de Sitka și Alaska, Alexei. La scurt timp după aceasta, avionul său a decolat înapoi spre Rusia.

După discuțiile cu Putin, Trump a oferit un interviu pentru canalul Fox News. În cadrul acestuia, liderul de la Casa Albă a declarat că nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei, deși, în ajunul summit-ului din Alaska, a spus că o va face, dacă nu vor fi întreprinși pași spre încheierea războiului din Ucraina.

Datorită a ceea ce s-a întâmplat astăzi, cred că nu trebuie să mă gândesc la asta acum„, a spus Trump. „Poate că va trebui să mă gândesc la asta peste două săptămâni sau peste trei săptămâni sau ceva de genul acesta, dar nu trebuie să ne gândim la asta chiar acum”, a adăugat el.

De asemenea, Casa Albă a anunțat că, în timp ce zbura înapoi spre Washington, Donald Trump a avut o discuție telefonică lungă cu Vladimir Zelenski. Ulterior, a vorbit și cu alți lideri europeni.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: