Tudor Mardei | NewsMaker

„O simt”. Grosu, sigur pe relația „privilegiată” Chișinău-București, indiferent de cine va conduce România (VIDEO)

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, consideră că, „indiferent de ce politicieni ajung să fie aleși de cetățenii României, relația dintre Chișinău și București va rămâne oricum una privilegiată”. Totuși, întrebat cum ar putea arăta relația dintre Chișinău și București în cazul în care George Simion ar ajunge președinte, Grosu a declarat că „de obicei, noi, basarabenii și românii, suntem pasionați de scenarii apocaliptice”. „Haideți totuși să credem în ceva frumos și bun”, a adăugat Grosu. În ceea ce privește dosarul lui Simion și pericolul pe care l-ar reprezenta pentru securitatea națională, Grosu a spus că primește periodic informații și că „acolo scrie «restricționat»/«secret»”.

Igor Grosu a fost întrebat de jurnaliști ce se va întâmpla dacă George Simion va câștiga alegerile din România și cum va influența relația dintre Chișinău și București.

„Indiferent de ce politicieni ajung să fie aleși de către cetățenii României, relația dintre Chișinău și București oricum va fi una privilegiată. Asta eu o simt, în asta eu cred. Știți cum, am văzut politicieni care în campanie spun una, după care ceva se transformă în viața lor. Eu zic să nu sărim înainte. Campania încă este înainte”, a comunicat Grosu pe 8 mai.

În legătură cu solicitarea lui George Simion de a-i fi ridicată interdicția de a intra pe teritoriul Republicii Moldova și cu examinarea cererii sale de către o instanță din Chișinău, Grosu a spus: „Este separarea puterilor în stat. Înțeleg că sunt în proces de judecată, se judecă, le dorim succes. (….) Toate argumentele se expun în instanță”.

Solicitat repetat să comunice cum ar putea fi relația dintre Chișinău și București în scenariul în care Simion ar ajunge președinte, Grosu a răspuns: „Eu vreau să fiu mai optimist. (…) De obicei, noi, basarabenii și românii suntem pasionați de scenarii apocaliptice. Haideți totuși să credem în ceva frumos și bun. Instanța să se pronunțe. Toți cei care au dovezi – instituții, persoane fizice – să meargă în instanță, să le prezinte. Pentru că dacă o să spun eu acum ce cred despre… o să influențez instanța și nu vreau”.

Întrebat de jurnaliști dacă a primit informații de la Serviciul de Informații și Securitate privind pericolul pe care l-ar reprezenta Simion sau dacă are cunoștință despre acest subiect, Grosu a răspuns: „Eu vă recomand să-i întrebați direct. Eu primesc periodic informații și acolo scrie „restricționat”/”secret”. Din moment ce va fi scos ceva de pe aceste hârtii, vă comunic”.

***

Liderul AUR, George Simion, a obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România – 40,96%. Pe locul al II-lea s-a clasat primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, cu 20,99% din voturi. Al doilea tur de scrutin prezidențial în România este programat pentru data de 18 mai.

Pe 19 mai, a doua zi după turul doi de scrutin prezidențial în România, o instanță de la Chișinău va examina solicitarea lui George Simion privind ridicarea interdicției de a intra pe teritoriul Republicii Moldova.

George Simion a fost expulzat din Republica Moldova pe 1 octombrie 2018 și declarat persona non grata pentru 5 ani. Potrivit TV8, interdicția a fost pusă după ce pe 27 august 2018, unui grup de cetățeni români, participanți la Marșul Unirii, nu i s-a permis trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova. Motivul inițial a fost comportamentul provocator al unor persoane, refuzul de a se conforma procedurilor legale și o serie de amenințări în discuțiile cu reprezentanții Poliției de Frontieră. Autoritățile din România au negat afirmațiile, declarând că tinerii au avut un comportament adecvat. 

În februarie 2024, Inspectoratul General pentru Migrație a anunțat că Simion a fost interzis în Republica Moldova pentru încă 5 ani. Tot în luna februarie, premierul de la Chișinău Dorin Recean a spus că George Simion participă la un efort de destabilizare în Republica Moldova. De cealaltă parte, George Simion crede că este interzis în Republica Moldova pentru activitatea sa unionistă. George Simion are interdicție și în Ucraina.

Pe 6 mai, Simion a declarat că, în cazul în care va deveni președinte, „este în interesul Ucrainei și al Republicii Moldova” ca șeful statului român să viziteze aceste țări și „să aibă relații bune”. „Intenționez prima vizită să o fac la Chișinău, ba chiar înțeleg că am termen de judecată în prima zi de după al doilea tur”, a menționat el, exprimându-și speranța că „lucrurile se vor normaliza”. 

Cu o zi înainte, pe 5 mai, deputatul PAS Lilian Carp a declarat că decizia de a menține sau a ridica interdicția impusă lui Simion trebuie să se bazeze strict pe informațiile deținute de SIS. Întrebat dacă Simion va putea vizita Republica Moldova, dacă va fi ales președinte al României, Carp a precizat în platoul TVR Moldova: „Depinde ce probe deține SIS. Indiferent ce funcție are o persoană, dacă reprezintă un risc la securitatea Republicii Moldova, se va lua o decizie”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei/NewsMaker

UE prelungește sancțiunile pentru ingerințele Rusiei în străinătate. Cetățeni ai R. Moldova, pe listă (DOC)

Uniunea Europeană a prelungit cu un an, până la 9 octombrie 2026, sancțiunile împotriva persoanelor implicate în acțiuni de destabilizare ale Federației Ruse în afara țării. Consiliul UE precizează că decizia a fost luată după ce Moscova a continuat activitățile hibride, cum ar fi manipularea informațiilor și amestecul în afacerile interne ale statelor membre ale UE și ale partenerilor săi.

În total, sancțiunile se aplică în prezent pentru 47 de persoane și 15 entități. Printre acestea se numără cinci cetățeni ai Republicii Moldova. Este vorba despre Dmitri Buimistru – prezentator și blogger din Chișinău, implicat în campanii media pro-Kremlin și asociat rețelei MD24, afiliată fugarului Ilan Șor; Anatolii Prizenko – om de afaceri din Moldova, acuzat de implicare în operațiuni de destabilizare la Paris, inclusiv în incidentul cu stelele lui David.

De asemenea, pe listă se regăsește Veaceslav Valico – politician acuzat de colaborare cu Prizenko, activ în campanii de dezinformare și destabilizare în Moldova, Ucraina și Franța; Ivan Neculiti – asociat al companiei PQ Hosting, implicat în atacuri cibernetice pro-ruse și Iurie Neculiti – fratele acestuia, asociat firmei Stark Industries Solutions, folosită pentru operațiuni de manipulare online.

Potrivit deciziei UE din 3 octombrie, persoanele și entitățile incluse pe listă se vor alege cu activele înghețate, iar cetățenilor și entităților din UE li se interzice să pună fonduri, active financiare sau resurse economice la dispoziția lor. Persoanelor fizice li se aplică și o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.

***

Amintim că, în 8 octombrie 2024, Consiliul UE a adoptat un cadru de măsuri restrictive ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei. Regimul de sancțiuni vizează persoanele și entitățile implicate în acțiuni și politici ale guvernului Federației Ruse care subminează valorile fundamentale, securitatea, stabilitatea, independența și integritatea UE și a statelor sale membre. Regimul de sancțiuni îi vizează, de asemenea, pe cei responsabili de activități hibride împotriva țărilor terțe și a organizațiilor internaționale.

În mai 2025, UE a extins domeniul de aplicare al cadrului de măsuri restrictive pentru a putea viza activele corporale legate de activitățile destabilizatoare ale Rusiei și finanțatorii acestor activități destabilizatoare și pentru a permite suspendarea licențelor de difuzare ale canalelor mass-media ruse implicate în dezinformare.

Într-o declarație emisă în iulie 2025 în numele UE, Înaltul Reprezentant a condamnat campaniile hibride persistente desfășurate de Rusia împotriva UE, a statelor sale membre și a partenerilor săi. Înaltul Reprezentat a subliniat că, în ultimii ani, UE a observat o practică deliberată și sistematică de comportamente răuvoitoare atribuite Rusiei, ca de pildă atacuri cibernetice, acte de sabotaj, perturbarea infrastructurii critice, atacuri fizice, activități de manipulare a informațiilor și de ingerință, precum și alte acțiuni disimulate sau coercitive. Aceste activități s-au intensificat și mai mult de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei și este foarte probabil să persiste în viitorul apropiat.

UE precizează că va recurge în continuare, împreună cu statele membre, la „întreaga gamă de instrumente de care dispun pentru a se proteja de astfel de comportamente răuvoitoare, a le preîntâmpina, a le descuraja și a reacționa la acestea”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: