Volvo Cars Moldova lansează o ofertă de service unică — pachetul special OIL SERVICE, conceput în conformitate cu standardele brandului și nevoile fiecărui proprietar Volvo. Indiferent de model, beneficiezi de îngrijire profesională, componente originale și siguranță deplină la fiecare drum.
Schimb de ulei Castrol EDGE Professional Se utilizează doar ulei complet sintetic recomandat de Volvo, care oferă protecție maximă motorului și o funcționare eficientă în orice condiții.
Schimb de filtre de ulei și aer originale Volvo Filtrele originale îndeplinesc cele mai înalte standarde în materie de filtrare, durabilitate și performanță.
Diagnoză vizuală a sistemului de suspensie și frânare Mecanicii Volvo vor verifica componentele esențiale ale automobilului tău pentru a te asigura că totul funcționează în parametri optimi.
Recomandări personalizate pentru întreținere După efectuarea lucrărilor, vei primi sfaturi utile din partea mecanicului care cunoaște istoricul mașinii tale și te poate ghida către următoarea programare ideală.
Prețuri OIL SERVICE:
Volvo XC40 – 3.500 lei
Volvo XC60 – 3.700 lei
Volvo XC90 – 3.700 lei
Alte modele Volvo – de la 3.050 lei
Serviciul este oferit exclusiv în cadrul centrului autorizat Volvo Cars Moldova. Pentru programări și detalii suplimentare: Tel.: +373 22 022 888 Mob.: +373 78 300 005
Adresa: bd. Cantemir 14 DAAC Hermes S.A.
Alege întreținerea originală — alege Volvo.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Compania estoniană kood/Moldova a lansat înscrierile pentruprimul Sprint de Selecție organizat în Moldova, un program gratuit de pregătire în IT. Programul se adresează oricui își dorește o carieră în domeniul tehnologiei, fie tineri la început de drum, fie adulți care vor să-și schimbe meseria, fără să fie nevoie de experiență anterioară în programare. Singurele condiții sunt ca persoana să aibă cel puțin 18 ani și să cunoască limba engleză la nivel de bază. Cursurile sunt gratuite, dar locurile sunt limitate.
Ce este „Sprintul” kood și cum funcționează?
Modelul kood este recunoscut la nivel global pentru lipsa cursurilor teoretice clasice și a profesorilor, procesul de selecție și învățare bazându-se pe sistemul peer-to-peer și pe rezolvarea de proiecte reale. Pentru a fi admiși în programul de studii, care durează între 10 și 12 luni în funcție de abilitățile fiecărui student, candidații trebuie să treacă întâi prin Sprintul de Selecție — trei săptămâni de studii intensive, full-time, cu prezență fizică, axate pe lucrul în echipă, dezvoltarea gândirii critice și rezolvarea de probleme complexe de logică și programare, candidații scriind cod chiar din prima zi, indiferent de experiența anterioară.
La finalul cursului, obiectivul kood este să ofere absolvenților capacitățile solicitate pe piața muncii, pentru a le crește șansele de a obține un loc de muncă bine plătit.
În Estonia, peste jumătate dintre studenții kood au un contract de angajare înainte de absolvire, școala fiind recunoscută pentru capacitatea de a-i dota pe absolvenți cu competențe relevante pentru piața muncii.
Primii 10 studenți au parcurs deja Sprintul într-o fază pilot a proiectului, deplasându-se în perioada 1-12 iunie 2026 la campusul kood din Jõhvi, Estonia. Succesul acestui pilot a demonstrat potențialul talentului local și a validat metodologia pentru lansarea de la Chișinău.
„Am apreciat provocările tehnice, dar cel mai mult m-au impresionat oamenii pe care i-am întâlnit și schimbul de experiență dintre participanți din diverse colțuri ale lumii”, a declarat Ion Lungu, participant la Sprintul pilot.
„Sprintul a fost intens, pe alocuri chiar complicat, dar și în același timp distractiv. Îți testează capacitățile de gândire și încurajează lucrul în echipă”, a declarat Igor Butnaru, alt participant la Sprintul pilot.
Școala kood a fost fondată în Estonia în 2021 de membri ai comunității tech, printre care Wise, Pipedrive și Bolt.
Fondatorii kood/Moldova sunt Dumitru Alaiba, fost ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării în perioada 2022-2025, și Cătălina Plinschi, fostă secretară de stat pe digitalizare în aceeași perioadă. Proiectul este lansat cu susținerea Uniunii Europene, prin programul PractNet Estonia.
Candidații interesați se pot înscrie online, primul pas constând într-un joc de logică și strategie care durează aproximativ o oră, fără a fi necesară cunoașterea vreunei linii de cod. Aplicațiile pot fi depuse pe platforma study.kood.md, iar data oficială de start a Sprintului din această toamnă urmează să fie anunțată.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Republica Moldova produce și exportă deja drone, iar livrările ale acestor echipamente au crescut de la 6 mii de dolari în 2023 la 630 de mii de dolari în 2025. Datele prezentate de economistul Veaceslav Ioniță arată că dronele au ajuns să reprezinte aproape jumătate din exporturile aeronautice ale țării. Potrivit expertului, dezvoltarea acestui sector se bazează pe experiența acumulată de industria locală, care a exportat componente și echipamente aeronautice în valoare de 86 de milioane de dolari de la independență încoace.
„Poate nu pare mult, dar gândiți-vă: vorbim despre o industrie despre care aproape niciodată nu discutăm. Totuși, în spatele ei stau ingineri, cercetători și întreprinderi care produc pentru industria aeronautică mondială și exportă în zeci de țări”, a declarat Ioniță.
Potrivit economistului, partea cea mai interesantă este că, dacă înainte Republica Moldova exporta aproape exclusiv componente pentru industria aviatică, astăzi exportă deja drone, iar ritmul de creștere a acestor exporturi este unul remarcabil.
„Dacă înainte exportam aproape exclusiv componente pentru industria aviatică, astăzi Republica Moldova exportă deja drone. În 2023 am exportat drone de doar 6 mii de dolari. În 2024 exporturile au crescut la 68 de mii de dolari. Iar în 2025 au ajuns la 630 de mii de dolari. Practic, trei ani la rând exporturile de drone au crescut de aproximativ 10 ori anual. Recunosc, mie îmi place acest ritm”, a declarat Ioniță.
Acesta a subliniat că, deși suma rămâne modestă în comparație cu piața globală a dronelor, ea demonstrează deja un lucru important, că Republica Moldova nu doar poate, ci deja produce și exportă drone, iar acestea au ajuns să reprezinte aproape jumătate din întregul export aeronautic al țării.
„Da, 630 de mii de dolari nu este încă o sumă mare. Dar este suficientă pentru a demonstra un lucru simplu: Republica Moldova nu doar poate produce drone. Republica Moldova deja produce și exportă drone. Mai mult, în 2025 dronele au reprezentat aproape jumătate din întregul export aeronautic al țării, iar cealaltă jumătate a fost formată din componente pentru industria aviatică”, a adăugat economistul.
Veaceslav Ioniță a conchis că Republica Moldova are deja o experiență solidă în acest domeniu, anunțând că va publica separat o analiză despre dimensiunea pieței globale a dronelor și rolul pe care țara îl poate juca în această industrie.
„De aceea, atunci când cineva vă întreabă dacă Republica Moldova poate produce drone, răspunsul este simplu: de peste 30 de ani Moldova produce și exportă componente pentru industria aeronautică. Iar astăzi produce și exportă deja și drone”, a declarat Ioniță.
***
Amintim că pe 7 iunie, președinta Maia Sandu declara că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național, precizând că Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare.
„Trebuie să începem să producem drone care să intercepteze și să doboare dronele. O să modificăm legea și o să încercăm să atragem investiții, în primul rând ca să facem aceste parteneriate public-private, dar poate reușim să atragem și niște investiții străine. Pentru că este nevoie să avem aceste drone interceptoare care combat dronele care vin tot mai des pe teritoriul țării noastre și creează pericole reale”, declara Sandu.
Șefa statului a precizat că Republica Moldova ar putea apela inclusiv la Ucraina, care a dezvoltat una dintre cele mai avansate industrii de drone pe fondul invaziei ruse. De la începutul invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, zeci de drone asociate atacurilor lansate de Federația Rusă au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre acestea au căzut sau au explodat pe teritoriul țării. Cel mai recent caz de încălcare a spațiului aerian național a avut loc pe 13 mai, când o dronă a traversat Republica Moldova de la nord la sud.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Un militar în termen a ajuns la spital după ce a fost rănit în regiunea abdomenului, astăzi, 16 iunie. Ministerul Apărării informează că incidentul a avut loc în timpul activităților de instruire, în urma unei împușcături produse accidental cu arma din dotare, de tip Glock 19, de către un alt militar.
Conform sursei citate, incidentul a avut loc în jurul orei 16:40, la Centrul de Instruire a Brigazii Infanterie Motorizată „Moldova”.
Victimei i-a fost acordat primul ajutor medical la fața locului. Ulterior, aceasta a fost transportată de urgență la spital. În prezent, militarul se află sub supravegherea medicilor.
Ministerul Apărării anunță că a inițiat o anchetă de serviciu pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii incidentului și cooperează cu structurile abilitate.
ACTUALIZARE 18:00: Inspectoratul General al Poliției anunță că oamenii legii, împreună cu alte instituții abilitate, desfășoară acțiuni pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs incidentul de la Centrul de Instruire din Bălți, unde un militar în termen a fost împușcat de un coleg.
ACTUALIZARE 19:30: Ministerul Apărării informează, cu referire la medici, că starea generală a militarului rănit la Bălți este satisfăcătoare: „este conștient, se află în afara oricărui pericol și este pregătit pentru o intervenție chirurgicală”.
Potrivit sursei, rudele soldatuluiau fost informate, iar conducerea unității este la legătură telefonică cu părinții.
***
Precizăm că incidentul are loc la mai puțin de o lună după tragedia produsă la o unitate militară din Cahul, unde un soldat prin contract, în vârstă de 20 de ani, ar fi folosit necorespunzător un pistol de tip Glock și ar fi împușcat un militar în termen de 18 ani. Acesta a supraviețuit și se află în afara oricărui pericol. În urma aceluiași incident, însă, un adolescent de 16 ani, venit în vizită la un militar din unitate, a decedat după ce a fost lovit de glonț.
Datele Ministerului Apărării, prezentate anterior la solicitarea NewsMaker, arată că, în perioada 2021–2026, 19 militari și-au pierdut viața în Republica Moldova. Decesele s-au produs atât în timpul serviciului, cât și în afara acestuia, cauzele fiind diverse: boli, accidente rutiere, decese subite, suicid și suicid cu arma din dotare. Detalii – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Denis Șova, consilierul municipal din partea „Partidul Nostru”, partid condus de Renato Usatîi, a prezentat imagini cu polițiști în interiorul Primăriei Chișinău, menționând că aceștia ar fi avut scopul de a stabili dacă ședința CMC a avut loc și la ce oră a început și s-a încheiat. Acesta a afirmat că aceasta ar fi fost „lămurirea” oferită de polițiști la o întrebare adresată de el. Pentru NM, Inspectoratul General al Poliției a declarat că polițiștii sunt prezenți constant la ședințele CMC și la alte evenimente publice din incinta Primăriei, având atribuții de asigurare a ordinii publice, și că acest lucru nu are nicio legătură cu verificarea, înregistrarea sau validarea desfășurării ședințelor.
„Astăzi, după ședința Consiliului Municipal Chişinău, a venit poliția. (…) Vin cu lămurirea că au indicația de sus ca să verifice dacă a fost ședința Consiliului, la ce oră a început și la ce oră s-a finalizat. Asta este preocuparea poliției la noi în Republica Moldova, să controleze ce fac consilierii: vin la muncă, nu vin la muncă, la ce oră pleacă și așa mai departe. La întrebarea pentru ce aveți nevoie de așa informații, au spus că avem indicația de sus ca să verificăm”, a spus consilierul municipal.
Mariana Beţivu, ofiţer de presă la Inspectoratul General al Poliției, a declarat pentru NewsMaker că „polițiștii sunt prezenți în mod constant la ședințele Consiliului Municipal Chișinău, precum și la alte evenimente publice desfășurate în incinta Primăriei, având atribuții de monitorizare a situației și de asigurare a ordinii și securității publice”.
„În contextul unor incidente neplăcute înregistrate la ședințele anterioare, această prezență este una obișnuită și preventivă, exercitată în cadrul atribuțiilor de serviciu. Menționăm că aceasta nu are nicio legătură cu verificarea, înregistrarea sau validarea desfășurării ședințelor”, a adăugat reprezentanta poliției.
Menționăm că, pe 16 iunie, consilierii municipali s-au întrunit în ședință. Potrivit Moldova 1, două proiecte funciare incluse pe ordinea de zi a ședinței CMC au întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi aprobate. Alte inițiative au fost respinse sau trimise la reexaminare. Ulterior, la mai puțin de o oră de la convocare, CMC a aprobat o pauză pentru consultări între fracțiuni, până pe 18 iunie.
Marea Britanie impune 70 de noi sancțiuni împotriva Rusiei. Pe lista neagră ajunge „flota fantomă” și o entitate legată de rețeaua A7 controlată de Șor
Marea Britanie a impus, pe 16 iunie, 70 de noi sancțiuni împotriva Rusiei, vizând flota fantomă care transportă petrol, lanțurile de aprovizionare militară și rețelele financiare folosite pentru ocolirea restricțiilor occidentale. Anunțul, făcut în cadrul Summitului G7 de la Évian-les-Bains, vine după recentele atacuri rusești asupra Ucrainei.Printre entitățile sancționate se numără o companie din Nigeria care sprijină schema de evitare a sancțiunilor a rețelei financiare A7, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor. De la începutul anului, Londra a sancționat aproape 500 de persoane, entități și nave în cadrul regimului său de sancțiuni împotriva Moscovei.
Sancțiunile vizează peste 20 de tancuri petroliere din flota fantomă rusă, folosind atribuții noi și consolidate introduse luna trecută, precum și asiguratori de nave și alte servicii de transport maritim suspectate de a facilita comerțul ilegal de petrol al lui Putin
„Aceste sancțiuni vizează navele, banii și actorii care susțin economia de război a Rusiei și, la rândul lor, amenință securitatea europeană. Lucrând împreună cu aliații noștri din G7, vom continua să creștem presiunea asupra lui Putin și a cercului său de colaboratori, până când mașina de război a Rusiei va fi stopată și pacea va reveni pe continentul nostru”, a declarat premierul britanic Keir Starmer.
Până în prezent, Marea Britanie a sancționat peste 600 de nave din flota fantomă și nave rusești de GNL. Sancțiunile din 2025 au limitat deja semnificativ capacitatea Rusiei de a comercializa petrol — terminalul Arctic LNG-2 a exportat doar 1,3 milioane de tone de GNL în 2025, în condițiile în care are o capacitate de export de peste 13,5 milioane de tone anual.
Noile măsuri vizează și o rețea a serviciului de informații militare rus (GRU), centrată pe compania-paravan Neptune Co Ltd, implicată în achiziționarea covertă de tehnologie occidentală pentru armata rusă. Acțiunile de astăzi vizează trei companii și 10 ofițeri GRU suspectați de procurarea tehnologiei militare de care Rusia are nevoie pentru a-și susține agresiunea în Ucraina.
Sancțiunile mai vizează furnizori din țări terțe de echipamente militare critice către Rusia, în China, Thailanda și Turcia, precum și mai multe organizații care ajută Rusia să transfere ilegal bani, eludând sancțiunile occidentale, inclusiv o entitate din Nigeria care sprijină schema de evitare a sancțiunilor a rețelei financiare ilicite A7, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor.
***
Amintim că oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, ajută Rusia să ocoleze sancțiunile occidentale prin compania A7, un holding creat împreună cu PromsvyazBank, bancă de stat aflată sub controlul direct al lui Vladimir Putin. O investigație RISE Moldova a scos la iveală un server ascuns care leagă mai multe platforme de transferuri financiare și criptomonede gestionate de Șor, prin care pot fi transferați bani din Federația Rusă către orice colț din lume, inclusiv la Chișinău, în orice valută și cu un comision minim.
Șor deține cetățenia Republicii Moldova, a Israelului și, de anul trecut, a Federației Ruse, unde a înființat cinci companii și continuă să facă afaceri cu guvernul rus, deși este dat în urmărire internațională și se află sub sancțiuni occidentale.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
