dw.com

UPDATE Oficial: România nu a primit doze din lotul de vaccinuri AstraZeneca „cu probleme”

Coordonatorul campaniei de vaccinare din România, Valeriu Gheorghiță, a anunțat că România nu a primit doze din lotul de vaccin AstraZeneca, folosit în alte țări și suspectat că a determinat la persoane vaccinate apariția unor cheaguri de sânge.

UPDATE (22:19)

Autoritățile din România au decis suspendarea vaccinării cu lotul AstraZeneca ABV 2856, oprit de la utilizare în Italia. Precizează că au fost deja utilizate 77.049 de doze din acest lot. Vaccinarea cu AstraZeneca va continua însă cu doze din alte loturi.

Știrea inițială

„Este vorba de un lot de vaccin de la AstraZeneca asupra căruia există această suspiciune că ar fi potențial legat de apariția unor cazuri de persoane vaccinate care au dezvoltat într-o perioadă de zece zile de la vaccinare fenomene trombotice, apariția unor cheaguri de sânge. Agenția Europeană a Medicamentului a analizat aceste cazuri și a stabilit la acest moment că nu ar fi un indiciu în ceea ce privește relația de cauzalitate”, a declarat Valeriu Gheorghiță, la Antena3, preluat de Digi24.

Între timp, 9 țări au decis suspendarea vaccinării cu AstraZeneca, ca măsură de prevenție, după ce au fost raportate mai multe efecte secundare severe. Primul stat care a luat această hotărâre a fost Austria, care a suspendat utilizarea lotului de vaccin COVID-19, ABV5300, în urma decesului unei persoane.

Lotul ABV5300 al vaccinului AstraZeneca a fost livrat în 17 țări din UE

Lotul ABV5300 a fost livrat în 17 țări din UE și cuprinde 1 milion de doze de vaccin. Unele țări din UE au suspendat ulterior acest lot ca măsură de precauție, în timp ce în prezent se desfășoară o anchetă completă, potrivit unei informări a Agenției Europene a Medicamentului (EMA).

Statele care au primit vaccinuri din lotul „cu probleme” sunt: Austria, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Islanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia. Lotul de vaccinuri retras de Italia este diferit de cel semnalat anterior de Austria.

***

Reprezentanții Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) au venit cu o reacție. Specialiștii în imunizare și autoritățile responsabile de gestionarea campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 în Republica Moldova, dau asigurări că urmăresc derularea campaniei de vaccinare și analizează minuțios fiecare eveniment advers post-imunizare.

Până în prezent, în țara noastră, au ajuns circa 21 de mii de doze de vaccin produs de AstraZeneca, donate de guvernul României și 14 400 doze, livrate prin platforma COVAX.

Potrivit MSMPS, până la sfârșitul lunii, ar urma să ajungă încă 21 de mii de doze de vaccin AstraZeneca și peste 24 de mii de doze de vaccin produs de compania Pfizer. Iar la sfârșitul lunii aprilie sunt așteptate încă 72 de mii de doze AstraZeneca.

În Republica Moldova  au fost administrate 9341 doze de vaccin AstraZeneca și au fost înregistrate 303 reacții adverse ușoare, care nu prezintă niciun pericol pentru viața și sănătatea celor vaccinați.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: