Asigurarea medicală obligatorie acoperă un spectru larg de servicii medicale, de la asistența medicală urgentă prespitalicească până la intervenții costisitoare, care valorează chiar și sute de mii de lei.
Ina, o tânără de 20 de ani, a fost implicată într-un grav accident rutier la începutul lunii septembrie. În urma diverselor traumatisme, a suferit trei intervenții chirurgicale la Spitalul din Hâncești.
Ulterior, a fost transportată la Institutul de Medicină Urgentă din capitală, unde a avut șapte operații și mai urmează încă trei. Datorită faptului că este asigurată, toate cheltuielile pentru tratament, investigaţii, consultaţii, medicamente și spitalizare au fost acoperite din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală.
„Eram în stare gravă când am venit. Mă bucur că mă ajută doctorii. La sfârșitul lunii noiembrie voi fi externată. Dacă nu aș avea poliță, ar trebui să plătesc 100 de mii de lei”, spune Ina.
Compania Națională de Asigurări în Medicină alocă anual circa 7 miliarde de lei pentru asistența medicală spitalicească oferită populației.
Susţinerea sectorului de sănătate este posibilă datorită cetăţenilor care achită conştiincios prima de asigurare obligatorie de asistență medicală. Fiecare dintre noi contribuie la acumularea fondurilor de asigurare medicală oligatorie, din care sunt achitate serviciile medicale, salariile lucrătorilor medicali, dezvoltarea şi modernizarea prestatorilor de servicii medicale.
Sprijinul Chișinăului pentru Kiev „depășește cuvintele”. Buzu, la Strasbourg, despre „cea mai importantă reformă” a Moldovei și „justiția” pentru Ucraina
Democrația locală și guvernanța bună sunt esențiale pentru reziliența democratică, iar Republica Moldova rămâne un sprijin ferm pentru Ucraina. Declarația a fost făcută de Alexei Buzu, Secretar General al Guvernului Republicii Moldova, pe 1 aprilie, în cadrul celei de-a 50-a sesiuni a Congresului Consiliului Europei. El a subliniat că protejarea drepturilor sociale și implicarea tinerilor în procesul decizional sunt vitale pentru stabilitatea și securitatea democratică. De asemenea, Buzu a invitat președinta Congresului, Gunn Marit Helgesen (Norvegia, EPP/CCE), la sesiunea Comitetului Miniștrilor ce va avea loc la Chișinău în mai 2026, pentru a consolida cooperarea și dialogul constructiv între Moldova și Consiliul Europei.
„Experiența Consiliului Europei în domeniul autonomiei locale ne-a inspirat să demarăm ceea ce consider cea mai importantă reformă a noastră — reconstrucția administrației publice locale”, a spus Buzu.
Pe lângă aspectele de guvernare, sesiunea a evidențiat și rolul esențial al tineretului în procesele politice. Potrivit lui Buzu, participarea tinerilor la luarea deciziilor trebuie să devină „o practică standard, nu o excepție”, pentru a garanta investiții durabile în democrație.
Secretarul General și-a reafirmat angajamentul ferm al Moldovei de a sprijini Ucraina, subliniind că acest sprijin „depășește cuvintele”. El a amintit că Comisia Internațională de Compensații pentru Ucraina, creată împreună cu Consiliul Europei și Olanda, va asigura „mecanisme de justiție și compensare”.
Republica Moldova deține președinția Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei pentru perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.
În ianuarie 2026, Buzu a anunțat că Guvernul a lansat oficial reforma administrativ-teritorială, care se va desfășura în patru etape, prima fiind consultările publice. La acestea au fost invitați primarii, reprezentanții autorităților raionale și locale, experți, societatea civilă și cetățenii.
În prezent, Moldova este împărțită în 35 de unități teritoriale: 32 de raioane, două municipii autonome (Chișinău și Bălți) și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. Deși există mai multe municipii, doar Chișinău și Bălți funcționează ca unități administrative independente; celelalte fac parte din raioane.
Pe 15 martie 2025, Guvernul a aprobat Strategia de reformare a administrației publice, care propune două opțiuni pentru reorganizarea teritorială a țării: împărțirea în cinci regiuni sau în zece circumscripții.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — Dodon a pledat, la Moscova, pentru anticipate. PAS: Act de trădare — Aproximativ 130 de fermieri au depus cereri pentru rambursarea TVA — Expert: Prețul motorinei crește mai rapid ca niciodată în Moldova — Starea de alertă de mediu pe Nistru nu va fi prelungită — Noi exemplare la Zoo: pui de lemuri și canguri cuceresc vizitatorii — Noi intervenții: în căminul nr. 15 al UTM va fi efectuată dezinsecția camerelor — Crater în centrul Chișinăului. Trotuar surpat după o avarie la rețeaua de canalizare — Avocatele Violeta Gașițoi și Gabriela Kornacker preau cazul Ludmilei Vartic — Reparația liniei Isaccea–Vulcănești ar putea costa între 500.000 și două milioane de lei — Sandu a recitat o poezie în limba română în Parlamentul Letoniei — Compensațiile „Prima Casă” puse pe pauză: bugetul pentru 2026, epuizat — Locatarii unui bloc din Chișinău, somați să elibereze terenul de joacă: este spațiu privat Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Președinta Maia Sandu a susținut miercuri un discurs în Parlamentul Letoniei, la Riga, în cadrul unei vizite oficiale menite să consolideze sprijinul Letoniei pentru aderarea Moldovei la UE. Ea a trasat o paralelă istorică între cele două țări, unite de rezistența comună față de ocupația sovietică impusă prin Pactul Ribbentrop–Molotov din 1939. Sandu a descris interferența rusă în alegerile moldovenești drept un „laborator” pe care Moscova îl va folosi împotriva altor democrații europene. Președinta a argumentat că aderarea Moldovei la UE nu este o chestiune națională, ci o necesitate strategică pentru întreaga Europă. Discursul s-a încheiat cu un apel direct către deputații letoni să-și folosească vocea la Bruxelles în favoarea integrării Moldovei la UE.
„Împărtășesc aceste lucruri pentru că Moldova a fost un laborator — și pentru că Rusia va învăța din eșecurile sale și își va calibra strategia pentru următoarea țintă. Forma concretă va fi diferită. Logica de bază nu. Doamnelor și domnilor, Astfel ajung la faptul că aderarea Moldovei la UE nu este doar despre Moldova. Moldova are 1.200 de kilometri de frontieră cu Ucraina. Ucraina rămâne scutul nostru. În fiecare zi în care Ucraina rezistă, Moldova rezistă. Suveranitatea ucraineană nu este separată de suveranitatea Moldovei, ci o asigură. Moldova nu va uita acest lucru”, a tranmis șefa statului.
Tot în plenul legislativului leton, Președinta Sandu s-a referit la provocările actuale la adresa democrației și la importanța Uniunii Europene ca ancoră pentru pacea, libertatea și siguranța țării noastre. Șefa statului a accentuat însă că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este doar un obiectiv național, ci o decizie cu impact pentru întreaga regiune:
,,Locul Moldovei este în Uniunea Europeană. Nu este un act de generozitate, ci un act de coerență strategică. Sprijinirea aderării noastre și apărarea propriei dumneavoastră democrații sunt, în esență, același act de rezistență” , a adăugat oficiala.
În finalul discursului, Sandu s-a adresat direct deputaților letoni, chemându-i să folosească vocea Letoniei la Bruxelles:
„Sprijinirea aderării noastre și apărarea propriei dumneavoastră democrații sunt, în esență, același act de rezistență. Aproape am ajuns. Ajutați-ne să încheiem călătoria”, a încheiat Maia Sandu.
Menționăm că Maia Sandu se află astăzi într-o vizită oficială la Riga, Letonia. Președinta a avut întrevederi cu omologul său, Edgars Rinkēvičs, prim-ministra Evika Siliņa și cu conducerea Parlamentului leton.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Deși criminalitatea este în scădere în Republica Moldova, ponderea infracțiunilor grave și deosebit de grave este în creștere, la fel ca și numărul sentințelor pronunțate de instanțe. NewsMaker explică cum au evoluat tendințele criminalității în Moldova în anul 2025.
Criminalitatea în scădere, sentințele în creștere
În ultimii ani, numărul infracțiunilor în Republica Moldova este în scădere. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2025 au fost înregistrate 23,1 mii de infracțiuni – cu 6% mai puține decât în 2024 și cu 14,9% mai puține decât în 2021. Rata criminalității a fost de 97 de infracțiuni la 10 mii de locuitori, față de 103 în anul 2024.
În același timp, numărul persoanelor condamnate în prima instanță a crescut cu 8,4% față de 2024, ajungând la 11,8 mii. Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor, în 2025 în închisori se aflau 6,3 mii de persoane, dintre care 1,4 mii (22,4%) erau în arest preventiv sau aveau hotărâri nedefinitive, iar 4,9 mii (77,6%) – sentințe definitive. Din totalul deținuților, 5,3% erau femei, iar 94,7% – bărbați.
Mai multe detalii despre situația din sistemul judecătoresc al Moldovei pot fi găsite în rapoartele statistice ale Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești. Potrivit acestora, în 2025, judecătorii din prima instanță au pronunțat 11,3 mii de sentințe împotriva persoanelor fizice în cauze penale. Majoritatea covârșitoare a sentințelor sunt de condamnare (puțin peste 90%). În celelalte cazuri este vorba despre sentințe de achitare sau încetarea procesului judiciar. Dacă comparăm cu anii precedenți, în 2025 numărul total al sentințelor de toate tipurile a crescut cu 12,71%, iar în 2024 – cu 16,38%.
Cele mai frecvente infracțiuni în Moldova
În mod tradițional, instanțele pronunță cele mai multe sentințe pentru conducerea în stare de ebrietate (3,1 mii). La mare distanță, pe locul doi, se află sentințele pentru huliganism (1 mie), iar pe locul trei – pentru furt (1 mie). Urmează sentințele pentru violență în familie (711), pentru circulația ilegală a drogurilor și a substanțelor etnobotanice (562), precum și pentru falsificarea, deținerea sau comercializarea documentelor, ștampilelor sau formularelor false (409).
Potrivit datelor BNS, în 2025, 843 de persoane au avut de suferit în urma infracțiunilor înregistrate legate de violența în familie, iar ponderea femeilor în rândul victimelor a constituit 69,4%.
În domeniul economic, cele mai multe infracțiuni sunt legate de contrabandă – 63 de sentințe, dintre care 57 de condamnare. Neexecutarea măsurilor de protecție a victimei violenței în familie, stabilite prin ordin de protecție, se încadrează în categoria infracțiunilor cu cea mai mare pondere a sentințelor de condamnare. În 2025, instanțele au pronunțat sentințe de condamnare pentru 179 de agresori domestici care au încălcat ordinele de protecție și au achitat doar un singur inculpat.
Pentru corupere activă, instanțele de primă instanță au condamnat 218 din 244 de inculpați, iar pentru corupere pasivă – 45 din 85. Sentințe de condamnare pentru trafic de influență au fost pronunțate în cazul a 110 din 122 de inculpați învinuiți în baza acestui articol.
Printre alte infracțiuni: traficul de persoane – 16 sentințe de condamnare, răpirea unei persoane – 31, lipsirea ilegală de libertate – 15, implicarea minorilor în activități infracționale – 11.
Datele BNS indică o creștere a numărului de infracțiuni grave și deosebit de grave în ultimii ani. Acestea reprezintă aproape un sfert din totalul infracțiunilor. Această tendință este confirmată și de datele privind sentințele pronunțate de instanțele de primă instanță. Dacă în 2025 numărul omorurilor intenționate a crescut nesemnificativ (cu 0,9%), atunci în 2024 acesta a crescut cu 24,72%. Numărul sentințelor pentru vătămări intenționate grave a crescut anul trecut cu 24,73%, iar pentru violuri – cu 23,88%.
Este important de menționat că creșterea numărului de sentințe în cauze penale nu este întotdeauna legată de creșterea numărului de infracțiuni. Între comiterea unei infracțiuni și pronunțarea unei sentințe pot trece ani și chiar decenii.
Problema criminalității este recunoscută și de Guvern. Din acest motiv, în 2025, Cabinetul de miniștri a aprobat Programul Național de combatere a criminalității pentru anii 2026–2030. Accentul este pus de autorități pe identificarea și eliminarea rețelelor criminale cu risc ridicat. Pentru aceasta, Guvernul propune îmbunătățirea cooperării cu Europol și Frontex, precum și implementarea unor instrumente analitice moderne.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Produsele autohtone vor deveni mai vizibile în magazinele din Republica Moldova, în contextul lansării inițiativei „De la noi”, destinată sprijinirii micilor producători. Anunțul a fost făcut pe 1 aprilie, de membrul Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei, Dumitru Alaiba. Proiectul prevede amenajarea unor rafturi speciale în supermarketuri, dedicate produselor locale, poziționate astfel încât să atragă atenția consumatorilor. Inițiativa este deja testată în 15 locații din Chișinău, cu participarea a 10 producători.
„ De ce De La Noi? Pentru că atunci când mergi la piață și întrebi de roșii, mere sau căpșune, apare firesc întrebarea: „Da-s de la noi?” Așa s-a născut și numele. Misiunea noastră este simplă: să ajutăm cât mai mulți mici producători să vândă mai ușor, să crească mai repede și să ajungă la mai mulți cumpărători. Vrem să le luăm o parte din povara care nu ține direct de producție: negocieri, promovare, livrări, logistică, acces la finanțare”, a explicat Alaiba.
Fostul ministru al Economiei a îndemnat consumatorii să caute aceste rafturi în magazine și să opteze pentru produse locale, subliniind că fiecare achiziție contribuie la dezvoltarea afacerilor din comunități.
„Iar dacă acest mesaj e văzut de vreun producător care ar fi gata de acest salt, vă îndemnăm să ne dați un email la adresa de pe pagina web. La moment capacitățile curente permit să lucrăm doar cu produse alimentare neperisabile. Dar asta e deocamdată!”, a încheiat el.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
