osnmedia.ru

Operațiunea de la Kursk: 13 persoane au fost rănite, potrivit Rusiei; Ce spune Zelenski despre ofensiva Ucrainei

Ministerul rus al Apărării a raportat pe 11 august că a doborât 35 de drone în cinci regiuni ale țării, relatează BBC News. Potrivit instituției, în noaptea de sâmbătă spre duminică, sistemele de apărare aeriană au distrus 4 rachete și 14 drone doar deasupra regiunii Kursk. Aici, resturile de rachetă ar fi căzut peste o clădire cu nouă etaje și au avut de suferit 13 persoane. Între timp, peste 76 de mii de persoane au fost evacuate din zonele de frontieră ale regiunii Kursk către teritorii sigure. Șeful unui district al regiunii a spus că situația din zonă este stabilă dar tensionată. De cealaltă parte, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a spus că șefia forțelor armate ucrainene l-a informat despre „transferul războiului pe teritoriul agresorului”.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, a comunicat Ministerul rus al Apărării, sistemele de apărare aeriană au distrus 4 rachete și 14 drone deasupra regiunii Kursk.

Șeful regiunii Kursk a declarat că resturile de rachetă au căzut peste o clădire cu nouă etaje și că au avut de suferit 13 persoane. Locuitorii casei au petrecut noaptea într-un centru de cazare temporară.

Potrivit Ministerului, alte patru regiuni ale Rusiei au fost de asemenea supuse unui atac masiv. 16 drone ar fi fost doborâte deasupra regiunii Voronej, 3 – peste regiunea Belgorod, câte o dronă – peste regiunile Breansk și Oriol. În regiunea Voronej, resturile de drone au deteriorat mai multe case private și mașini. Aproximativ 100 de persoane au rămas fără lumină. La Belgorod, dronele ar fi atacat două case.

Între timp, în seara zilei de 10 august, autoritățile ruse raportau că peste 76 de mii de persoane au fost evacuate din zonele de frontieră ale regiunii Kursk către teritorii sigure. Pe 11 august, șeful districtului Belovskii din regiunea Kursk a declarat că situația din zonă este stabilă dar tensionată. Potrivit acestuia, în zonă operează forțele armate ucrainene. El a spus că localnicii sunt evacuați și că autoritățile îi ajută pe cei care vor să părăsească temporar zona, punând la dispoziție autobuze. 

De cealaltă parte, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a comentat pentru prima dată public ofensiva forțelor armate ale țării în regiunea Kursk din Rusia, relatează DW. El a spus, în seara zilei de 10 august, că comandantul șef al forțelor armate ucrainene l-a informat despre „transferul războiului pe teritoriul agresorului”. Potrivit lui Zelenski, astfel de acțiuni dovedesc capacitatea Kievului de a „restabili dreptatea” și de a exercita presiunea necesară asupra Rusiei.

***

Pe 6 august 2024, armata Ucrainei a intrat pe teritoriul Rusiei, în apropierea orașului Sudja a regiunii Kursk. Până în seara zilei de 7 august, armata a capturat punctul de control „Sudja” de la granița regiunii ucrainene Sumî și regiunii rusești Kursk, a luat prizonieri mai mulți polițiști de frontieră și, totodată, sub controlul armatei a ajuns stația de măsurare a gazelor „Sudja”, prin care gazul rusesc este furnizat în Europa. În regiune a fost emisă stare de urgență. Detalii AICI. 

Consilierul președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, Mihail Podoleak, a publicat pe 8 august o declarație despre „distrugerea formelor obișnuite de viață” în Rusia, inclusiv în regiunile de graniță Kursk și Belgorod. Potrivit Meduza, a fost prima declarație a autorităților ucrainene în cazul acțiunilor militare din regiunea Kursk. În declarația sa, Podoleak nu a menționat în mod direct ofensiva armatei ucrainene. „Rusia a crezut că normele legale nu i se aplică și de aceea ea poate ataca ilegal teritoriile țărilor vecine. (…) Dar războiul este un război care are propriile reguli și în care agresorul culege întotdeauna recompensele corespunzătoare…”, a comunicat Podoleak. 

Pe 9 august, ziarul american The Washington Post a scris, cu referire la un consilier al președintelui Ucrainei, că militarii ucraineni implicați în operațiunea militară din regiunea Kursk, Federația Rusă, au capturat 100 km2 de teritoriu. Potrivit sursei ziarului, autoritățile de la Kiev intenționează să folosească teritoriul cucerit în timpul negocierilor cu Moscova privind invazia rusă din Ucraina. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PAS nu a înaintat candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei? Grosu: Nu putem nici să pretindem că am lua un scor bun

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, a declarat că PAS nu a înaintat un candidat la scrutinul electoral pentru funcția de bașcan al Găgăuziei pentru că nu ar reuși să obțină un rezultat bun. Oficialul susține că acest lucru ar fi legat de deciziile pe care formațiune de guvernământ le-a luat pentru a debloca organizarea alegerilor în autonomie. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 9 octombrie a emisiunii „Realitate te privește” de la RLive.

„Noi am analizat foarte atent. Nu cred că am putea nici să pretindem că am putea lua un scor bun acolo, pentru că a trebuit să ne asumăm niște decizii nepopulare, pe care, din păcate, politicienii din Găgăuzia nu și le-au asumat. Mă refer la deblocarea… În primul rând, faptul că ei au pus pe tavă Găgăuzia lui Șor și Kremlinului. Doi: au creat blocaje, prin care a expirat mandatul Adunării, n-au putut adopta deciziile cum să desfășoare alegerile. Și atunci a trebuit noi, de la centru, să intervenim și să ne asumăm această decizii. Din păcate, acolo există sportul ăsta de a pasa responsabilitatea și o competiție în care critică mai tare Chișinăul. Dar repet: noi ne-am asumat, am setat regulile și văd că se înscriu competitori în această campanie. Foarte bine! (…) Eu cred că acolo sunt suficienți candidați din care cetățenii noștri din Găgăuzia pot să aleagă”, a declarat Igor Grosu.

Întrebat dacă PAS ar putea susține „indirect” vreun candidat la funcția de bașcan, liderul formațiunii a spus: „Noi nu o să susținem pe nimeni, pentru că nu ar fi corect. Trebuie să ai candidatul tău. În plus, există prevederea aceasta care interzice să fie un candidat camuflat”.

Amintim că locuitorii din UTA Găgăuzia sunt așteptați la urne pe 15 noiembrie, după mai bine de un an de blocaj electoral. În aceeași zi, ei vor alege viitoarea componență a Adunării Populare a Găgăuziei și noul bașcan. Despre modul în care a fost soluționată criza electorală din Găgăuzia, rolul pe care îl va avea Chișinăul în organizarea alegerilor și semnificația acestora pentru Comrat, NewsMaker a scris – AICI.

Până acum, cinci candidați au fost înscriși în cursa electorală pentru funcția de bașcan:

  • Ivan Cîlcic (Partidul Popular Găgăuz);
  • Fiodor Gagauz (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova);
  • Alexandr Stoianoglo (candidat independent);
  • Corneliu Dudnic (candidat independent);
  • Petr Vlah (Partidul „NOI – Noua Opțiune Istorică).
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: