Operațiunea „Yes NU EC” în Moldova. Concertul misterios al unei cântărețe ucrainene, care a declanșat controverse

Pe 20 octombrie, în Moldova vor avea loc alegeri care ar putea schimba viitorul țării. Cetățenii nu vor alege doar șeful statului, ci vor vota și la referendumul constituțional, care va decide calea țării spre aderarea la Uniunea Europeană.

De la invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, Moldova, la fel ca țara vecină, a făcut pași semnificativi spre integrarea în UE, obținând statutul de candidat și începând negocierile pentru aderarea deplină. Totuși, intervenția continuă a Moscovei amenință acest progres. Guvernul Moldovei a avertizat în repetate rânduri despre „un atac fără precedent” al Rusiei, folosind tactici hibride — de la campanii de dezinformare la spălarea banilor și corupție — cu scopul de a submina alegerile și aspirațiile europene ale țării.

În această analiză, DFRLab investighează o operațiune de influență menită să discrediteze puterea pro-europeană a Moldovei, acuzând-o de introducerea cenzurii înainte de referendumul privind aderarea la UE. Organizatorii operațiunii au folosit Ucraina ca paravan, implicând un artist ucrainean și utilizând pagini și conturi aparent ucrainene pe Facebook pentru a crea iluzia unei campanii desfășurate de Ucraina. Scopul campaniei, prezentată ca fiind din partea Ucrainei, a fost să discrediteze aspirațiile Moldovei și Ucrainei de a adera la UE.

Concert misterios

În septembrie 2024, în stațiile de autobuz din Chișinău au apărut afișe care promovau un concert al artistei ucrainene Anastasia Prikhodko. Posterele o înfățișau pe artistă și un mesaj enigmatic „NU EC Yes” în culorile galben și albastru. Mesajul, care nu are un sens clar nici în română, nici în ucraineană sau rusă, a stârnit suspiciuni.

Alegerea acestui titlu criptic a fost surprinzătoare, mai ales având în vedere că turneul curent al Anastasiei Prikhodko se numește „Любила” („Am iubit” – română), ceea ce a ridicat semne de întrebare legate de motivul pentru care concertul din Chișinău a fost promovat sub denumirea neobișnuită „Yes NU EC”.

Situația a escaladat pe 23 septembrie, când mai multe canale pro-ruse de pe Telegram au raportat că autoritățile moldovene ar fi anulat concertul și intenționau să îi interzică Anastasiei Prikhodko să intre în țară. Aceste canale au fost primele care au sugerat că titlul conținea un mesaj ascuns anti-UE, interpretând „NU EC” ca „NU UE” — cu „NU” însemnând „nu” în română, iar „EC” fiind o abreviere comună pentru Uniunea Europeană în ucraineană și rusă.

Canalele pro-ruse de pe Telegram au legat presupusa interdicție de poziția politică a Anastasiei Prikhodko. Deși cântăreața și-a exprimat sprijinul pentru forțele armate ale Ucrainei, ea a fost, de asemenea, critică față de aspirațiile Ucrainei de a adera la UE. Recent, Prikhodko a publicat un videoclip pe TikTok în care se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, alimentând și mai mult speculațiile legate de concert.

Totuși, declarațiile ulterioare ale echipei de relații publice a Anastasyei Prikhodko au contrazis aceste informații. „Autoritățile din Moldova nu au interzis concertul,” au clarificat pentru Point.md. „A fost decizia personală a Anastasiei. Concertul era programat pentru 6 octombrie la Chișinău, iar Anastasia se pregătea pentru el. Din păcate, în acest moment nu putem oferi detalii suplimentare. Vom face o declarație oficială în legătură cu acest subiect mai târziu.

Confuzia din jurul concertului și anularea sa bruscă ridică mai multe întrebări decât răspunsuri. DFRLab a început să investigheze dacă titlul criptic, implicarea canalelor pro-ruse și contextul geopolitic în jurul referendumului pentru aderarea Moldovei la UE ar putea sugera o rea-intenție sau un simplu eveniment cultural care nu a avut loc conform planului.

Gestionare defectuoasă sau manipulare premeditată?

DFRLab a descoperit detalii suspecte legate de concert, care a fost promovat printr-un eveniment pe Facebook intitulat „Anastasia Prikhodko la Chișinău.” Evenimentul era gestionat de o pagină de Facebook cu exact același nume, creată pe 11 septembrie 2024, în aceeași zi în care a fost anunțat evenimentul.

DFRLab a remarcat, de asemenea, o discrepanță legată de locația concertului. Postările publicate pe pagina de Facebook indicau locația ca fiind Club Skal, în timp ce în descrierea evenimentului, creată de aceeași pagină, locația era menționată ca Studio Night Club. Această inconsecvență este vizibilă și pe site-urile de vânzare a biletelor. De exemplu, pe AFISHA.md, concertul era listat la Studio Night Club, iar pe Mticket.md la Club Skal. După ce scandalul legat de concert a atras atenția publicului, ambele platforme au oprit vânzarea biletelor.

Deși evenimentul de pe Facebook a fost creat pentru a promova concertul, DFRLab nu a găsit nicio postare sponsorizată care să promoveze acest concert pe Facebook. Doar trei conturi au răspuns la invitația evenimentului. Majoritatea promovării a fost făcută în spațiul public, cu afișe amplasate în stațiile de transport public din Chișinău.

Pe 6 octombrie, după anularea concertului, pagina din spatele evenimentului a postat un mesaj pe Facebook sugerând că autoritățile au interzis concertul. Pagina a afirmat că singura explicație obținută informal „se referă la poziția publică a artistei privind procesele de integrare europeană ale Ucrainei, care ar putea influența referendumul privind aderarea la UE din Moldova.” Postarea despre presupusa „interzicere” a concertului a fost sponsorizată atât pe Facebook, cât și pe Instagram, însă secțiunea de “Transparență a paginii” de Facebook nu afișează reclama.

Confuzia din jurul concertului ridică tot mai multe întrebări cu privire la natura acestuia. Pe de o parte, concertul ar fi putut fi un eveniment autentic, dar prost gestionat, având în vedere discrepanțele legate de promovare și locație. Pe de altă parte, există suspiciuni că întregul eveniment ar fi fost planificat pentru a eșua, cu scopul de a crea o diversiune politică sau de a manipula opinia publică. Aceste întrebări evidențiază o posibilă manipulare premeditată, punând la îndoială adevăratul motiv din spatele anulării concertului.

Pagina de Facebook „Yes NU EC” promovează mesaje anti-UE în Moldova

DFRLab a descoperit și o pagină de Facebook intitulată „Yes NU EC,” care are același nume și identitate vizuală ca sloganul controversat asociat concertului. Introducerea paginii spune:“Молдова и Украина – путь в ЕС” (Moldova și Ucraina – drumul spre UE), iar secțiunea de detalii menționează că aderarea celor două țări la UE nu va fi rapidă. Pagina, creată în iulie 2022, a acumulat 87.000 de aprecieri și 116.000 de urmăritori. Deși pagina indică că are adresa în Moldova, secțiunea transparență a paginii arată că majoritatea administratorilor ar fi localizați în Ucraina, având în total șase administratori.

Până în iunie 2024, pagina a prezentat exclusiv conținut legat de Ucraina, constând în principal din videoclipuri reîncărcate de la bloggeri ucraineni. Însă, începând cu 16 august 2024, pagina a început să posteze despre Moldova, concentrându-se pe refugiații ucraineni din țară. Deși multe postări ofereau știri generale neutre, unele promovau sentimente anti-UE sau exprimau reticențe față de integrarea în UE. De exemplu, una din postări includea un videoclip cu Prikhodko, cu descrierea: „Anastasia Prikhodko este categoric împotriva aderării Ucrainei la UE. De fapt, calea europeană a fost impusă în politica ucraineană fără niciun dialog cu electoratul, lăsând mulți cetățeni ucraineni nemulțumiți. O greșeală similară trebuie evitată în Moldova, unde în luna octombrie a acestui an este programat un referendum pentru aderarea la UE.” Pagina a promovat, de asemenea, narațiuni pro-ruse împotriva referendumului, a țintit-o pe președinta Moldovei, Maia Sandu, și a difuzat conținut de divertisment produs de propagandiști pro-ruși, alimentând suspiciunea că platforma este folosită pentru a influența opinia publică din Moldova împotriva integrării în UE.

Pagina a abordat și alte subiecte din relațiile ruso-moldovenești. Pe 4 octombrie, a publicat o postare despre blocarea platformelor rusești Yandex și RUTUBE de către SIS, descriind această acțiune ca o „epurare a spațiului informațional” și afirmând că „este clar că vocile disidente nu vor fi tolerate.” De asemenea, au subliniat anularea „controversată” a concertului Prikhodko, considerând-o parte a unui efort mai amplu de control al mass-media și discursului public în Moldova.

Angajament fals și creșterea artificială a ratingului

Deși pagina de Facebook „Yes NU EC” are multe aprecieri și urmăritori, angajamentul este surprinzător de scăzut. O examinare mai atentă arată că majoritatea comentariilor și aprecierilor provin de la conturi care par a fi neautentice. De exemplu, la postarea care afirmă “„Cifre triste: în ultimii patru ani, 309.000 de cetățeni moldoveni au părăsit țara”, toate comentariile au fost făcute de profiluri false care pretindeau că sunt din Moldova, iar majoritatea și-au actualizat fotografia de profil pe 4-5 septembrie 2024, unele dintre ele folosind poze furate de pe profiluri reale de pe rețelele sociale. Acest lucru sugerează un posibil efort coordonat de a umfla angajamentul folosind conturi false.

Adăugând la suspiciuni, între 19 august și 3 septembrie 2024, pagina a înregistrat un aflux brusc de recenzii menite să-i crească artificial ratingul. Majoritatea acestor recenzii au fost făcute de profiluri aparent false, care pretindeau fie că sunt din Moldova, fie că sunt ucraineni interesați de știrile din Moldova, ceea ce sugerează un efort coordonat de manipulare a reputației și credibilității paginii.

De exemplu, un cont cu numele ucrainean Агнія Володимирова (Agnya Volodimirova), care pretindea că este din orașul ucrainean Lutsk, a lăsat o recenzie în care spunea: „Am rude în Moldova și mulți prieteni. Vizitez des și iubesc această țară primitoare!” Cu toate acestea, o căutare de imagini pe Yandex a relevat că fotografia de profil este găsită și pe site-ul rusesc de vânzări avito.ru și pe Vkontakte sub numele Юлия Пучкова (Yuliya Puchkova).

Alte conturi care au lăsat recenzii paginii Yes NU EC, precum Марта Минаева, Дарья Шведова, Dorian Grey, Оливия Генералова, Зоя Аверина, Алина Доценко, au fost create pe 26-27 august 2024. Multe dintre aceste conturi afișează în mod deschis steagurile Moldovei și Ucrainei în galeriile lor foto.

Începând cu 1 octombrie 2024, pagina Yes NU EC a început să ruleze promoții plătite pe Facebook, aparent cu scopul de a-și crește baza de urmăritori.

Concluzie

Deși DFRLab nu poate atribui definitiv campania Yes NU EC unui actor specific, tiparele observate sugerează o operațiune coordonată de influență. Implicarea indirectă a unei artiste ucrainene și activitatea inautentică pe pagina de Facebook Yes NU EC ridică suspiciuni că această campanie face parte dintr-un efort mai amplu de a submina aspirațiile europene ale Moldovei sub pretextul activității ucrainene. Unul dintre obiectivele principale ale acestei operațiuni pare să fie provocarea nemulțumirii în rândul cetățenilor moldoveni, prezentând guvernul ca intolerant față de opiniile disidente și implicat în cenzură. Frecvența și transparența cu care aceste conturi afișează legături cu Ucraina sugerează o încercare deliberată de a crea impresia că Ucraina se află în spatele acestei operațiuni, pătatând imaginea Ucrainei și alimentând neîncrederea în rândul populației din Moldova înainte de referendumul UE care urmează.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Angelica Frolov, director administrativ al Genderdoc-M, organizație care apără drepturile comunității LGBTQ+ în Republica Moldova, a devenit ținta boților pe rețelele de socializare. Un val de comentarii organizate, în care este atacată Frolov, se atestă inclusiv pe pagina de Facebook NewsMaker. Reprezentanta Genderdoc-M a îndemnat persoanele care sesizează astfel de cazuri să le raporteze.

Mi-au scris mai multe persoane că trolii au primit ordinul „fas” să mă atace pe mine. Prieteni, vă rog, dacă vedeți asta, raportați, nu-mi trimiteți mie print screenuri că nu am ce face cu ele. Sunt pagini false și nu poți decât să le raportezi”, a transmis Angelica Frolov.

Menționăm că un val de boți, care lasă mesaje în care este atacată reprezentanta Genderdoc-M, se înregistrează și în comentariile de pe pagina de Facebook a NewsMaker.

screenshot
screenshot
screenshot
screenshot

NM îndeamnă cititorii să raporteze aceste profile false. Redacția NM, la rândul său, încearcă să-și curețe pagina de boți, însă aceștia continuă să se strecoare.

***

Precizăm că atacul vine în ajunul festivalului comunității LGBTQ+ din țara noastră – Moldova Pride, care se va desfășura în perioada 9-15 iunie, la Chișinău. Programul prevede încheierea festivalului cu marșul Pride, pe care, în acest an, Consiliul Municipal Chișinău, la inițiativa primarului Ion Ceban, l-a interzis.

Juristul Promo-Lex, Florin Gîscă, a declarat pentru NM că nici, Primăria Chișinău, nici Consiliul Municipal Chișinău nu are autoritate legală de a interzice un marș. El a explicat că Constituția Republicii Moldova (art. 40) și Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 11) garantează dreptul fiecărei persoane de a se întruni pașnic. Astfel, statul are nu doar obligația de a respecta acest drept, ci și de a-l proteja și facilita. Iar potrivit Legii nr. 26 privind întrunirile, doar instanța de judecată este competentă să interzică o întrunire, și doar în condiții foarte stricte, clar prevăzute de lege: atunci când evenimentul urmărește incitarea la ură, discriminare, violență, război, subminează securitatea națională sau presupune săvârșirea unor infracțiuni.

Un nou raport analitic al Rand Corporation, întocmit la cererea Forțelor Aeriene ale SUA, este prezentată o prognoză privind evoluția unui posibil conflict militar între NATO și Federația Rusă. Potrivit concluziilor analiștilor, Alianța Nord-Atlantică va avea un avantaj decisiv în aer, ceea ce ar putea juca un rol-cheie în deznodământul unei confruntări ipotetice, relatează The Moscow Times.

Autorii studiului subliniază că un eventual conflict militar între NATO și Rusia ar fi substanțial diferit de războiul din Ucraina. „În primul rând — și, poate, cel mai important — superioritatea aeriană a NATO va perturba, cel mai probabil, stagnarea pozițională caracteristică actualelor operațiuni terestre din războiul ruso-ucrainean”, se arată în raport.

O atenție deosebită în document este acordată lecțiilor pe care Statele Unite ale Americii și aliații lor le-au învățat din războiul din Ucraina în ultimii trei ani. Printre acestea se numără rămânerea în urmă a țărilor NATO în utilizarea dronelor de mici dimensiuni și a tehnologiilor de război electronic, care au devenit decisive în confruntările dintre Rusia și Ucraina. În plus, experții subliniază vulnerabilitățile serioase ale Occidentului, legate de incapacitatea industriei de apărare a NATO de a produce suficiente muniții, mai ales în comparație cu capacitățile Rusiei. Totuși, în ciuda acestor dificultăți, Alianța Nord-Atlantică păstrează un avantaj semnificativ în ceea ce privește puterea de lovire, notează raportul Rand.

Conform scenariilor modelate de analiști, în cazul unui atac al Rusiei asupra unei țări membre NATO și al formulării unor pretenții teritoriale, ostilitățile vor escalada rapid într-o fază acută. Drept răspuns, SUA și forțele aliate vor lansa o contraofensivă pentru a reîntoarce teritoriile pierdute. În primele zile, Rusia va reuși, cel mai probabil, să lovească forțele NATO, însă ulterior, potrivit raportului, „Alianța își va stabili dominația în spațiul aerian deasupra Europei de Est”.

Neutralizarea sistemului rusesc de apărare antiaeriană, în opinia experților Rand, va deschide calea pentru activități intense de recunoaștere și lovituri de precizie. Avioanele NATO vor putea urmări deplasările inamicului, identifica punctele slabe și lansa atacuri masive asupra centrelor de comandă, huburilor logistice și unităților de luptă mobile. Toate acestea, consideră analiștii, vor permite NATO să preia inițiativa într-un interval scurt de timp.

Totodată, autorii raportului avertizează asupra riscului unei escaladări necontrolate. „Un conflict de o asemenea intensitate poate să degenereze într-un război nuclear, mai ales dacă forțele ruse vor suferi pierderi inacceptabile sau dacă acțiunile NATO vor fi percepute ca o amenințare la adresa integrității teritoriale a Federației Ruse”, se menționează în document.

În raport nu au fost analizate în mod intenționat scenarii care implică utilizarea armelor nucleare. Studiul se concentrează exclusiv pe dinamica unui război purtat cu mijloace convenționale. Rand Corporation precizează că simulările au fost realizate pe fondul îngrijorării tot mai mari în interiorul NATO cu privire la nivelul de pregătire al Alianței pentru un posibil conflict. Serviciile de informații ale Alianței au avertizat deja de mai multe ori că Kremlinul ar putea recurge la un atac militar asupra uneia dintre țările membre NATO în următorii cinci ani.

În încheiere, autorii subliniază că potențialul NATO de a desfășura operațiuni ofensive într-un conflict cu Rusia este semnificativ mai mare decât cel al ambelor părți implicate în actualul război din Ucraina. Acest lucru, potrivit analiștilor Rand, ar putea deveni un factor decisiv într-o eventuală confruntare.

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
Subiectele ediției:
— Deputații, despre plecarea lui Munteanu de la PG: presiuni politice sau lipsă de curaj
— Focuri de armă în zona de securitate? Ce spune Tiraspolul
— PSRM a cerut audierea ministrului Energiei. PAS s-a opus
— Șoferii care au făcut drifturi la Buiucani, sancționați
— Comisia de anchetă propusă de Stamate, respinsă de foștii săi colegi
— Marian îl provoacă pe Ceban la dezbateri, iar consiliera sa îi sare în apărare
— Deputații vor achita sau nu amenda pentru purtarea panglicii Sfântul Gheorghe?
— Grosu: Iv Ceban, la treabă!
— Percheziții la vama Leușeni: un angajat a fost reținut
— Machidon preia interimatul la PG. Sandu cere curaj și responsabilitate
— Justiția americană anulează tarife comerciale impuse, inclusiv Republicii Moldova
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Jocul video Pao Pao, dezvoltat de studioul ArtDock din Republica Moldova, a fost premiat la cea mai mare conferință scandinavă de profil, Nordic Game. Echipa ArtDock a fost felicitată pentru victorie în plenul Parlamentului, în cadrul ședinței plenare din 29 mai.

Pao Pao a câștigat premiul de la categoria People’s Choice Award la conferința Nordic Game, care are loc anual în Suedia.

Premiul People’s Choice este deosebit de prețios pentru noi, deoarece este acordat în urma unui vot deschis. Un număr impresionant de oameni au votat pentru Pao Pao — dintre zeci de nominalizați din întreaga lume — și aceasta este o onoare incredibilă pentru mica noastră echipă”, au declarat dezvoltatorii.

În semn de recunoaștere, echipa a fost invitată în Parlament. La începutul ședinței plenare din 29 mai, deputații i-au felicitat pe dezvoltatori pentru victorie și le-au urat succes în continuare.

Amintim că la aceiași ședință a legislativului a fost prezent și cineastul Oleg Condrea, care la fel a fost felicitat. Recent, tânărul a câștigat premiul pentru „Cel mai scenariu de scurtmetraj de mister” la festivalul internaționalul cu film Cannes 7th Art Awards, cu producția sa „Ecoul clopotelor care sună”.

Consiliul Audiovizualului (CA) a avertizat 11 posturi de televiziune, inclusiv postul public „Moldova 1”, pentru modul în care au reflectat cazul presupusei agresiuni în familie în care este vizat deputatul Vasile Bolea. Potrivit CA, toate posturile monitorizate au difuzat informații care încalcă dreptul minorului la viață privată. Pe lângă avertismentul public, ProTV a fost amendat cu 10 000 de lei, pentru că a difuzat imagini și detalii care ar putea duce la identificarea copilului aflat într-o situație vulnerabilă.

Decizia a fost luată în ședința din 28 mai, în urma prezentării rezultatelor unui control inițiat la sesizarea Avocatului Poporului pentru drepturile copilului. Verificările au vizat modul în care mass-media a relatat despre presupusele acte de violență domestică petrecute în locuința deputatului Bolea, în prezența copiilor.

Posturile vizate de control sunt: „Moldova 1”, „1 TV”, „Jurnal TV”, „N4”, „Next TV”, „Premiera TV”, „One TV”, „Star TV”, „PRO TV Chișinău”, „TV8” și „TVR Moldova”.

Potrivit art. 15 din Cod, furnizorii de servicii media au obligația să respecte principiul interesului superior al minorului. Minorul are dreptul la protecția imaginii și a vieții sale private. Dreptul minorului la respectarea vieții private și la propria imagine prevalează în fața necesității de informare, inclusiv în cazul minorului aflat în situații dificile.

Amintim că presupusul caz de violență în familie a fost raportat pe 25 aprilie. Poliția a intervenit la domiciliul deputatului Vasile Bolea, iar ulterior acesta a primit un ordin de restricție de urgență. În presă a fost publicat un videoclip din timpul intervenției, în care apar și copiii familiei.

Atât deputatul, cât și soția sa, au negat acuzațiile de agresiune. Vasile Bolea a declarat că întreaga situație face parte dintr-o „campanie de discreditare” care vizează familia sa.

În urma scandalului declanșat, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, a solicitat Inspectoratului General al Poliției să inițieze o anchetă privind scurgerea în presă a imaginilor video și a anunțat că va sesiza Consiliul Audiovizualului și Consiliul de Presă în legătură cu modul în care mass-media a gestionat acest subiect, în special din perspectiva protecției drepturilor minorilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: