Pro TV

Organizațiile de media condamnă comportamentul lui Alexandr Kalinin față de jurnalista Lorena Bogza

Organizațiile neguvernamentale de media condamnă comportamentul agresiv al președintelui Partidului Regiunilor din Moldova, Alexandr Kalinin, în raport cu jurnalista Lorena Bogza. O declarație în acest sens, semnată de reprezentanții a 9 instituții de presă, a fost publicată pe 30 iunie.

Reacția vie după ce, pe 28 iunie 2021, o reacție inadecvată a candidatului electoral a fost surprinsă în studioul dezbaterilor electorale Pro TV. Mai exact, drept răspuns la faptul că moderatoarea emisiunii nu i-a acordat întrebările în limba rusă, Alexandr Kalinin a lansat insulte și replici injurioase la adresa jurnalistei și candidaților invitați, aruncând cu o sticlă cu apă în panoul postului de televiziune. Microfonul concurentului electoral a fost deconectat de mai multe ori din cauza nerespectării condițiilor de desfășurare a dezbaterilor.

Organizațiile semnatare consideră acest comportament inadecvat drept inadmisibil, în special pentru un candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

„Reamintim tuturor concurenților electorali că Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale prevede că moderatorii emisiunilor de dezbateri electorale au obligația de a interveni, inclusiv prin închiderea microfonului, dacă invitații încalcă prevederile legislației în vigoare sau dacă nu se conformează solicitărilor moderatorului. Menționăm că statul garantează apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale a jurnalistului și sancționează orice formă de intimidare a jurnaliștilor. Totodată, reamintim că deteriorarea bunurilor instituțiilor mass-media este o faptă sancționabilă prin lege”, se arată în declarația comună a organizațiilor de media

Jurnaliștii au solicitat peședintelui Partidului Regiunilor din Moldova, Alexandr Kalinin, să exprime scuze publice în adresa moderatoarei Lorena Bogza și să adopte un limbaj și comportament decent.

„Solicităm tuturor politicienilor să adopte o conduită adecvată în raport cu jurnaliștii și să se abțină de la manifestarea oricăror forme de intoleranță în raport cu jurnaliștii și instituțiile mass-media. Reamintim că oricine, în cazul în care nu este de acord cu metodele de lucru ale jurnalistului sau cu materialele sale, se poate adresa Consiliului de Presă din Republica Moldova, care va examina plângerea și va da o apreciere comportamentului profesional și/sau calității muncii jurnalistului”, se mai arată în adresare.

Declarația a fost publicată de:

Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic
Asociația Media-Guard
Asociația Presei Electronice
Asociația Presei Independente
Centrul  „Acces-Info”
Centrul de Investigații Jurnalistice
Comitetul pentru Libertatea Presei
RISE Moldova

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu și Nicușor Dan, prezenți la deschiderea „Marii Dictări Naționale 2025”: „România și R. Moldova au nevoie una de cealaltă”

Președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan, au participat pe 31 august la deschiderea evenimentului „Marea Dictare Națională”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Cei doi șefi de stat au ținut discursuri și s-au adresat participanților. Maia Sandu a vorbit despre importanța limbii române, subliniind că aceasta este „busola identității” cetățenilor țării noastre. La rândul său, Nicușor Dan a remarcat că este limba română una dintre legăturile dintre România și Republica Moldova și și-a exprimat deschiderea pentru a construi și alte conexiuni între cele două maluri ale Prutului. El a spus că cele două țări „au nevoie una de cealaltă”.

În mesajul său, Maia Sandu a subliniat că limba română nu trebuie celebrată doar o dată pe an, ci trebuie cinstită zilnic – prin a vorbi corect, a scrie îngrijit și a folosi bogăția vocabularului ei.

Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și profesorii care au luptat pentru ea – dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a construi știința, cultura și arta de mâine. Cuvântul este o putere mare. El nu este un dat. Au fost vremuri când, doar pentru că rosteai numele limbii române, riscai să fii batjocorit sau prigonit. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să apărăm și să prețuim acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare”, a spus ea.

Șefa statului a mai menționat că româna nu este doar limbă oficială a UE, ci se răspândește pe tot continentul european și dincolo de el. „Nu mai este ceva neobișnuit să o auzim pe străzile din Roma, Paris sau Londra, în piețele din Berlin și Madrid, dar și peste Ocean – în Statele Unite, Canada ori chiar în îndepărtata Australie. Este un motiv de bucurie și mândrie deopotrivă. Oriunde mergem, limba română rămâne busola identității noastre și legătura vie cu rădăcinile”, a adăugat aceasta.

La rândul său, Nicușor Dan a mărturisit că a considerat mereu româna „un dat” – fiind limba în care a vorbit și studiat, însă și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile Republicii Moldova pentru a o păstra.

Dvs., în opinia mea, ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pe care ați dat-o în timp, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă și această identitate. Și acum, din nou, sunteți, în opinia mea, un exemplu pentru Europa și pentru lumea întreagă pentru modul în care încercați să apărați democrația în fața acelorași presiuni care vin din aceiași parte și dovediți prin asta că sunteți mai europeni decât europenii și că locul dvs. este în Uniunea Europeană”, a spus liderul de la București.

Totodată, el a vorbit și despre legăturile dintre cele două maluri ale Prutului – una dintre care este limba comună.

Limba română, dincolo de a fi o identitate, este o responsabilitate pentru fiecare dintre noi. România și R. Moldova sunt țări care au valori comune și care au nevoie una de cealaltă. Și este responsabilitatea noastră să ne ajutăm unii pe ceilalți, astfel încât aceste două țări să aibă un viitor luminos în lumea pe care o construim noi toți. Din partea României, din partea mea personal – toată prietenia și toată deschiderea pentru a construi aceste legături”, a precizat președintele Dan.

La „Marea Dictare Națională”, care se află la a treia ediție și se desfășoară tradițional de Ziua Limbii Române, au participat peste 2 000 de oameni. Anul trecut, evenimentul a adunat peste 1 800 de participanți.

Amintim că Republica Moldova marchează anual Ziua Limbii la data de 31 august. Aceasta este celebrată de 36 de ani, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.

România a declarat data de 31 august Ziua Limbii Române în anul 2011.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: