Scandalul provocat de decizia de a închide clasa a X-a a liceului din satul Văsieni a readus în prim plan vechile probleme ale sistemului de învățământ. NM a discutat cu ministrul Educației, Dan Perciun, pentru a afla de ce apar astfel de situații, unde vor fi deschise școli noi și unde vor fi comasate liceele și gimnaziile, cât timp va face față sistemul nostru de învățământ unui deficit catastrofal de profesori și cum pot supraviețui universitățile din Moldova.
„Singura soluție este deschiderea unor școli noi, moderne”
Conflictul care a izbucnit recent din cauza deciziei de a închide clasa a X-a a liceului din satul Văsieni, raionul Ialoveni, a fost aplanat și nu s-a ajuns la o grevă a profesorilor: consiliul raional și-a asumat cheltuielile pentru această clasă. Dar astfel de situații sunt posibile și în alte localități. Cum le va rezolva ministerul și cum va interacționa în acest sens cu direcțiile raionale?
Ne propunem de anul viitor să schimbăm metodologia de deschidere a claselor a zecea. Situații precum cea de la Văsieni apar în fiecare an. Deciziile de deschidere a claselor a zecea liceale se iau destul de târziu, așa că părinții au puțin timp să se reorganizeze dacă se decide să fie închisă o clasă. Ar fi bine ca părinții să știe la începutul lunii iulie dacă clasa a zecea va fi păstrată de instituție sau va fi închisă.
Metodologia existentă este corectă în principiu. Poate că vom analiza doar câteva puncte. Acum în Moldova sunt 135 de licee cu câte o clasă de a zecea. Acest lucru nu este întotdeauna rațional, deoarece adesea se întâmplă așa că două școli dintr-un centru raional au fiecare câte o clasă de a zecea. De ce să nu luăm în considerare posibilitatea de a le comasa: este mai bine pentru copii, pentru că există o competiție, și pentru profesori. Astfel putem evita o situație în care, de exemplu, din cauza lipsei de angajați, un profesor predă matematică și chimie. În așa cazuri merită să ne gândim la calitatea studiilor.
De asemenea, intenționăm să schimbăm formula de finanțare a școlilor. Acum școlile sunt finanțate din bugetul de stat și din bugetele locale, în funcție de numărul de elevi. Ne dorim, însă ca finanțarea să se facă în funcție de respectarea de către școli a regulilor și a regulamentelor stabilite de Ministerul Educației. Iar dacă vreo instituție de învățământ nu respectă metodologia elaborată de minister, consiliul raional va fi pedepsit financiar: va trebui să acopere cheltuielile școlare doar din bugetul local.
Tudor Mardei/NewsMaker
Dacă vorbim despre numărul de elevi în școli, este un dezechilibru evident: școlile raionale și cele rurale se confruntă adesea cu un deficit de elevi, dar în Chișinău sunt și câte 40 de copii într-o clasă. Ce putem face cu această situație? Și cum să atragem absolvenții Universității Pedagogice în școlile rurale?
Chișinăul se confruntă cu o problemă care nu este tipică pentru niciun raion a republicii: în Capitală observăm o creștere a numărului de elevi și clase supraaglomerate. Singura soluție pe termen lung este deschiderea unor școli noi. Dar aceasta este deja de competența Direcției municipale Educație, a consiliului municipal și a primarului, deoarece situația actuală are legătură directă cu planificarea urbană și zonarea.
În Capitală se construiesc ansambluri rezidențiale uriașe, fără infrastructură socială în jur. Este important ca autoritățile municipale să realizeze acest lucru și să nu elibereze autorizații de construcție dacă nu există infrastructura necesară, deoarece acest lucru va supraîncărca în cele din urmă sistemul educațional existent din Capitală. Iar în afara Chișinăului este cu totul altă situație: este deficit de elevi.
Dacă e să vorbim despre profesori tineri, atunci nu cred că un tânăr din Chișinău va merge să muncească într-o școală rurală cu 30-40 de elevi. Trebuie să fim realiști: este puțin probabil ca tinerii să meargă într-un sat cu 500 de locuitori și 25 de elevi, deoarece tinerii au altfel de așteptări și aspirații. Ce putem face în această situație? Să dotăm o școală model în raioane și să o transformăm într-un loc atractiv pentru elevi, părinți și tineri specialiști.
Ca, de exemplu, în satul Cojusna, raionul Strășeni, nu este atât de departe de Chișinău. Am fost acolo recent. Școala din sat a fost renovată și dotată cu echipament modern în cadrul unui proiect al Băncii Mondiale. În această școală sunt profesori tineri, care sunt gata să facă o oră până la școală, pentru că există o atmosferă diferită, condiții de muncă diferite, echipă și sprijin. Să vii și să lucrezi într-o școală modernă este o chestiune complet diferită decât să lucrezi într-o școală în care lipsesc cele mai elementare lucrurile necesare în secolul 21. În opinia mea, pentru a atrage tinerii specialiști, este necesar să se investească în astfel de școli model (cel puțin una în raion), să fie majorat maximal numărul de copii care o va frecventa și să fie create condiții pentru atragerea tinerilor specialiști cel puțin la nivel de raion.
„În școlile cu predare în limba bulgară este mai multă limbă rusă decât bulgară”
Intenționează ministerul să schimbe abordarea în ceea ce privește instruirea minorităților naționale?
Discutăm acum cu reprezentanții școlilor în care învață exponenți ai minorităților naționale pentru a stabili direcțiile ulterioare. Dacă vorbim despre o strategie, este important pentru noi să oferim posibilitatea de a studia cât mai multe discipline în limbile materne ale minorităților, și nu doar în limba rusă. Este necesar să promovăm multilingvismul, inclusiv prin studierea disciplinelor în limbile materne (ucraineană, bulgară, găgăuză, de exemplu) și în paralel în limba română. Este clar că trebuie să majorăm numărul de ore de limba română: fie să adăugăm mai multe ore pentru obiectul deja existent, fie să predăm alte discipline în limba română. Programul de stat pentru studierea limbii române a arătat că există interes pentru cunoașterea acesteia. Cred că ar trebui să mergem în această direcție: să oferim oportunitatea de a studia limba română prin acest program tinerilor din școli și nu doar populației adulte.
Acum situația este următoarea: chiar și în școlile pentru etnicii bulgari, de exemplu, este mai multă limbă rusă decât bulgară. La ucraineni, problema învățării limbii ruse este acum una foarte acută. Cred că vom vorbi despre aceasta cu reprezentanții fiecărei minorități în parte pentru a înțelege viziunea lor, inclusiv în contextul evenimentelor de după 24 februarie.
Tudor Mardei/NewsMaker
În Moldova, în școlile cu predare în limba rusă se învață disciplina „Istoria, cultura și tradițiile poporului rus”, deși în aceste clase învață, de obicei, și reprezentanți ai altor minorități etnice. Care este soluția pentru o astfel de situație?
Am scutit copiii refugiaților din Ucraina de această disciplină; din motive evidente, aceștia nu sunt obligați să studieze „istoria, cultura și tradițiile poporului rus”, chiar dacă merg la o școală cu predare în limba rusă.
În plus, sperăm să găsim în cadrul ministerului resursele necesare pentru a parcurge curriculumul acestei discipline și a altor discipline din școlile cu predare în limba rusă. Vrem să ne asigurăm că ceea ce se predă în aceste școli corespunde cu ceea ce se studiază în școlile cu predare în limba română. Obiectul „Istoria, cultura și tradițiile poporului rus” nu are nici măcar un curriculum aprobat pentru clasele a 5-a – a 9-a. Aceasta înseamnă că nu avem o claritate cu privire la ceea ce se întâmplă la aceste lecții și nu există nicio garanție că pentru aceste lecții nu se folosesc materiale furnizate de Federația Rusă. Aceasta, printre altele, duce la aceea că cetățenii Moldovei trăiesc uneori în realități paralele.
„Pentru a supraviețui, universitățile trebuie să atragă studenți străini”
Putem vorbi deja despre unele rezultate ale reformei inițiate de minister în învățământul superior și fuziunii universităților?
Rezultatele vor putea fi observate într-o perspectivă de termen mediu și lung. Dar, dacă vorbim despre Universitatea Agrară, atunci putem deja spune că corupția care era acolo a dispărut, pentru că Universitatea Tehnică are altfel de standarde (Universitatea Agrară a devenit parte a Universității Tehnice – NM). În primele luni de la fuziune, studenții Universității Agrare au fost nevoiți să se obișnuiască cu o nouă realitate în care nu puteau da mită pentru a obține o notă bună. Din acest punct de vedere, preluarea Universității Agrare a fost o decizie bună.
În paralel cu reformarea structurii universităților, implementăm un proiect al Băncii Mondiale, care prevede investiții în universități în valoare de 800 de milioane de lei. Proiectul nu se mișcă atât de repede pe cât ne-am dori, dar am organizat deja primele licitații, dotăm laboratoarele și sperăm să finalizăm proiectul până în 2025. Acum selectăm căminele pe care le vom renova anul viitor. Pentru asta au fost deja alocate 80 de milioane de lei.
Totodată, am aprobat o nouă metodologie de finanțare a universităților bazată pe evaluarea calității educației și a integrității. De asemenea, ne concentrăm pe creșterea atractivității universităților noastre pentru studenții străini. Aceasta este o soluție foarte pragmatică și de viitor, mai ales în situația în care numărul studenților moldoveni este în scădere și posibil va continua să scadă.
Tudor Mardei/NewsMaker
Pentru a supraviețui, universitățile trebuie să atragă studenți din străinătate. Avem personal instruit, specialități atractive, iar pentru unele regiuni ale lumii suntem foarte competitivi. Este necesar să asigurăm predarea în limba engleză și condiții minime de trai. Pe de altă parte, aceasta înseamnă și noi oportunități pentru studenții moldoveni. De exemplu, posibilitatea de a studia ingineria în limba engleză ne ajută să atragem atât studenți străini, cât și din Moldova.
Pentru a evalua integritatea universităților, vom efectua un sondaj. Vom publica rezultatele acestuia și vom realiza un rating al universităților. În așa mod vrem ca universitățile să întreprindă măsuri pentru eradicarea acestei practici.
În 2024, ne propunem să majorăm semnificativ salariile profesorilor universitari. Acum salariile în unele universități sunt mai mici decât cele din învățământul general. Ne-am pomenit într-o situație în care s-au investit bani în învățământul general, dar învățământul superior s-a confruntat cu o lipsă acută de bani în ultimii 15 ani. Situația este următoarea: sunt absolvenți de liceu buni la nivel regional, dar există studii superioare absolut necompetitive. Rezultă că pregătim absolvenți buni, care ulterior sunt admiși în universități din străinătate. Construcția este lipsită de logică. Trebuie să oferim acasă educație de calitate și să păstrăm acești absolvenți în care au investit profesorii, părinții și statul.
Urmărim acum așa o tendință: crește numărul absolvenților de liceu care optează pentru universitățile din Republica Moldova și rămân acasă. Potrivit celor mai recente date, numărul acestora este de aproximativ 75%. Această tendință, desigur, ne bucură, dar vrem să aflăm motivul: este aceasta influențată de pandemie sau de alți factori. Sperăm că acesta este rezultatul investițiilor în învățământul superior, a deschiderii de noi specialități, de exemplu, game design și animație, și creșterii calității educației.
„Avem nevoie de schimbări profunde, în caz contrar nu există nicio perspectivă”
Nu sunteți nou la minister, dar anterior ași condus un departament, iar acum întregul sistem de învățământ, un sistem destul de conservator. Cât de pregătit, credeți că este acesta pentru schimbare?
Acum există o cerere din partea sistemului pentru modificări: atât de la părinți, cât și de la profesori. Nu poate continua tot așa, pentru că în acest caz, la un moment dat sistemul se poate prăbuși. Suntem acum destul de aproape de punctul fără întoarcere.
Investițiile enorme făcute acum în sistem ar trebui să ajute la soluționarea problemelor cronice, în special cea a deficitului de cadre didactice. Deficitul este foarte mare, nici nu voi enunța cifrele – sunt înfricoșătoare. Dacă vorbim despre consolidarea sistemului de învățământ, iar acesta este întotdeauna un subiect exploatat politic și unul dureros, atunci acum la nivelul profesorilor și a direcțiilor raionale de învățământ există mai multă înțelegere decât în 2014. Oamenii înțeleg că școlile cu câteva zeci de copii nu pot funcționa și nu pot asigura studii de calitate. Sistemul în sine simte deja că acest lucru este imposibil, că trebuie de schimbat ceva. Cred că, comparativ cu acum zece ani, există mai multă înțelegere că sunt necesare schimbări profunde, oamenii au mai înțeles gravitatea situației. Trebuie să schimbăm ceva, chiar dacă este dureros, altfel nu avem perspective.
Tudor Mardei/NewsMaker
Există un alt punct dureros – colectările de bani în școli. Ce soluții are în acest sens ministerul?
Acesta este un subiect complicat. Există premise culturale și structurale pentru aceste colectări și acest lucru nu poate fi schimbat peste noapte. Avem nevoie de un fel de perioadă de tranziție. În Europa, practica donațiilor școlare este complet legală. În Moldova, însă se pune presiune pe copii, pe părinți.
Colegii mei [de la PAS], deputați, au înregistrat un proiect de lege conform căruia comitetelor părintești și altor organizații non-profit li se va interzice să colecteze bani în instituțiile de învățământ. De asemenea, se propune oferirea posibilității cetățenilor de a transfera 2% din impozitul lor anual către școli, ca în cazul ONG-urilor.
În plus, ar trebui să înăsprim sancțiunile pentru cei care folosesc sisteme alternative de colectare a banilor. Orice formă de colectare: prin intermediul copilului, directorului, profesorului – se va pedepsi aspru atât disciplinar, cât și administrativ, până la concediere. Nu este o soluție perfectă, dar este cea mai bună. Dar trebuie să înțelegem că fenomenul taxelor neformale va dispărea atunci când vor crește alocațiile pentru educație. O parte dintre acești bani neformali sunt direcționați către salarii pentru a menține personalul în școli. Cunoaștem astfel de cazuri.
Cât despre majorarea salariilor profesorilor, întrebarea nu este dacă va fi o majorare, ci cât de mare va fi. Vom publica cifre exacte la mijlocul lunii noiembrie, când vom avea prognoze macroeconomice pentru 2024. Suntem conștienți de așteptările profesorilor și ale sindicatelor, dar trebuie să gestionăm corect banii pe care îi avem. În grădinițe, de exemplu, formula de finanțare nu a mai fost modificată de ani de zile, aceasta depinde de nivelul inflației. Sunt cazuri când o grădiniță, care are cu 200-300 de copii mai mulți decât cea din vecinătate, primește cu câteva milioane de lei mai puțin.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
