Facebook/Vlad Plahotniuc

PA acuză Curtea de Apel de tergiversare finalizării dosarului „Frauda Bancară” în privința lui Vladimir Plahotniuc

Procuratura Anticorupție susține că la Curtea de Apel Chișinău continuă aceleași metode de tergiversare a examinării demersului privind finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului Vladimir Plahotniuc în orașul denumit generic „Frauda Bancară”. 

„Contrar poziției Procuraturii Anticorupție privind examinare a cauzei cu celeritate, în ședință de judectă fixată pentru 06 martie 2023, referitor la examinarea recursului împotriva încheierii din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana prin care a fost autorizată finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului Plahotniuc Vladimir, a fost suspendat examinarea recursului până la 04 aprilie 2023, ora 11:00, din motivul admiterii cererii apărării privind ridicarea excepției de neconstituționalitate asupra art. 305/1 alin. (4) din Codul de procedură penală”, informează Procuratura Anticorupție.

Anterior, pe 16 noiembrie Procuratura Anticorupție a declarat că se înregistrează tendințe de tergiversare a examinării demersului privind finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului Vladimir Plahotniuc în dosarul denumit generic „Frauda Bancară”.

La 22 august 2022, Procuratura a înaintat un demers judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a solicitat acordul pentru finalizarea urmăririi penale, în lipsa învinuitului Vladimir Plahotniuc.

Pe acest caz, a fost sesizată Curtea Constituțională printr-o cerere a avocaților, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a noilor prevederi introduse recent în Codul de procedură penală, care permit finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului, iar la 29 septembrie 2022 Curtea a declarată inadmisibilă sesizarea nominalizată.

În consecință, procurorii declară că au avut loc 6 ședințe de judecată, unde au fost înaintate, de către partea apărării, noi cereri de ridicarea a excepției de neconstituționalitate, cereri de recuzare, cereri de strămutare a cauzei, ori cereri de amânare a ședințelor de judecată, iar procurorii au pledat constant pentru respingerea cererilor respective.

„Ultima ședință de judecată a fost amânată din motivul neprezentării avocatului, astfel, a fost solicitată desemnarea unui avocat din oficiu, pentru a putea continua examinarea demersului în ședința fixată la 17 noiembrie 2022, ora 15:30”, comunică procurorii.

***

Amintim că Vladimir Plahotniuc este vizat în dosarul „frauda bancară”. Pe 7 septembrie 2022, Procuratura Anticorupție a anunțat că a demarat procedura de finalizare a urmăririi penale în lipsa fostului lider al PDM. În cadrul acestui episod pentru care s-a solicitat acordul în vederea finalizării urmăririi penale, Vladimir Plahotniuc a fost pus sub acuzare pentru crearea și conducerea unei „organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor”.

Potrivit procurorilor, episodul incriminat acestuia are ca referință perioada anilor 2013-2015, atunci când Plahotniuc a primit în conturi, prin intermediul companiilor rezidente fondate de Ilan Șor prin persoane interpuse, mijloace financiare de peste 39 milioane dolari și 3,5 milioane de euro, care aveau ca origine, credite bancare obținute fraudulos de la BC „Unibank” SA, BC „Banca Socială” SA și BC „Banca de Economii” SA.

În cadrul cauzei penale a fost aplicat sechestru pe bunuri a cărui beneficiar efectiv este Vladimir Plahotniuc în valoare de peste un miliard de lei.

În data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin.

La doar două zile după ce SUA a anunțat sancțiuni împotriva fostului președinte al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, acesta anunță că revine în politică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: