rada.gov.ua

„Pace în schimbul suveranității este capitulare”. Igor Grosu și Ruslan Stefanciuk au discutat la Kiev

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și omologul său ucrainean, Ruslan Stefanciuk, au avut o întrevedere la Rada Supremă de la Kiev, pe 11 septembrie. Oficialii au discutat mai multe subiecte, printre care integrarea europeană, agresiunea rusă din Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei. Ruslan Stefanciuk a îndemnat țara noastră să se alăture tuturor măsurilor restrictive al UE față de Federația Rusă. 

Potrivit unui comunicat publicat de Rada Supremă, în cadrul discuțiilor, Ruslan Stefanciuk a remarcat nivelul înalt al cooperării interparlamentare dintre Ucraina și Republica Moldova, precum și munca activă a grupurilor de prietenie dintre cele două parlamente. Oficialul a mulțumit țării noastre pentru sprijinul politic și umanitar, precum și pentru găzduirea refugiaților ucraineni.

Părțile au mai discutat despre consecințele atacurilor ruse și terorizarea orașelor Ucrainei și a infrastructurii civile, care nu face decât să se intensifice. „Acest lucru confirmă o dată în plus că Rusia nu are nicio intenție de a-și abandona agresiunea”, a subliniat Ruslan Stefanciuk în timpul conversației, potrivit comunicatului.

În acest context, Ruslan Stefanciuk a remarcat că formula de pace a președintelui ucrainean, Vladimir Zelenski, este singura cale către o pace durabilă. „Pace în schimbul teritoriului este anexare, pace în schimbul suveranității este capitulare, pace în schimbul oamenilor este sclavie. Acesta este motivul pentru care a fost important să se organizeze Summitul Păcii în Elveția, care a fost primul pas în procesul de restabilire a unei păci juste”, a menționat el.

Președintele Radei Supreme a îndemnat Republica Moldova să se alinieze la toate sancțiunile împuse de UE împotriva Rusiei.

În timpul conversației, Igor Grosu și Ruslan Stefanciuk au acordat atenție considerabilă subiectului contracarării propagandei ruse.

Cei doi oficiali au abordat, de asemenea, subiectul integrării europene, menționând că Republica Moldova și Ucraina – țări candidate la aderarea la UE – sunt unite în această chestiune și se îndreaptă împreună aderare.

Precizăm că, pe 11 septembrie, Igor Grosu a întreprins o vizită de lucru la Kiev. Oficialul a participat la cea de-a patra ediție a summit-ului Platforma Crimeea, în cadrul căruia a susținut un discurs.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Indexul libertății presei 2026: Moldova a urcat de pe locul 35 pe 31. Ce poziții ocupă România și Ucraina

Republica Moldova a urcat cu patru poziții în Indexul mondial al libertății presei pentru anul 2026, publicat pe 30 aprilie de organizația Reporteri fără Frontiere. Astfel, dacă în 2025 țara noastră se afla pe locul 35, în 2026 a ajuns pe locul 31. Totodată, situația privind libertatea presei în Republica Moldova este catalogată drept „satisfăcătoare”.

Clasamentul este condus de Norvegia, urmată de Olanda, Estonia, Danemarca și Suedia.

România se află pe locul 49, iar Ucraina pe locul 55. În același clasament, Franța se află pe locul 25, Polonia pe locul 27, Italia pe locul 56, SUA pe locul 64, Rusia pe locul 172, China pe locul 178, Coreea de Nord pe locul 179. Ultima în clasament este Eritreea, care ocupă locul 180. Potrivit organizației Reporteri fără Frontiere, Statele Unite au coborât șapte poziții. Norvegia ocupă primul loc pentru al zecelea an consecutiv, în timp ce Eritreea se află pe ultimul loc pentru al treilea an la rând.

Conform organizației, pentru prima dată în istoria indexului realizat de aceasta, peste jumătate dintre țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificil” sau „foarte grav” în ceea ce privește libertatea presei. În 25 de ani, scorul mediu al celor 180 de țări și teritorii incluse în index nu a fost niciodată atât de scăzut, a precizat organizația. Organizația a mai precizat că, dintre cei cinci indicatori folosiți pentru evaluarea libertății presei – care determină mediile economic, juridic, de securitate, politic și social pentru jurnalism – indicatorul juridic a înregistrat cea mai accentuată scădere în acest an.

În ceea ce privește Republica Moldova, situația privind libertatea presei este catalogată drept „satisfăcătoare”. Țara noastră a obținut un scor de 74,77 de puncte din totalul de 100 de puncte și s-a poziționat pe locul 31. Organizația a mai menționat că peisajul media din Moldova este polarizat între tabere pro-ruse și pro-occidentale, însă controlul exercitat de oligarhi și lideri politici asupra pozițiilor editoriale a scăzut în ultimii ani.

Menționăm că situația privind libertatea presei în țările vecine, Ucraina și România, este catalogată drept „problematică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: