Pro TV

Părinții care pleacă peste hotare fără să asigure custodia copiilor vor fi sancționați. Proiect de lege

În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege cu privire la protecția drepturilor părintești și interesului superior al copilului. Documentul propune, între altele, acordarea posibilității instanțelor de a limita dreptul la comunicare al părinților abuzivi, impunerea unui termen maxim de 3-4 luni pentru soluționarea litigiilor privind drepturile părintești și sancționarea adulților care pleacă peste hotare fără a asigura custodia minorului. Inițiativa legislativă a fost prezentată de deputata PAS Angela Munteanu-Pojoga în cadrul unei conferințe de presă din 8 aprilie.

Proiectul de lege a fost elaborat de Comisia drepturile omului și relații interetnice din Parlament, în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Angela Munteanu-Pojoga a menționat că inițiativa legislativă a fost supusă consultările publice, la care au participat societatea civilă, Oficiul Avocatului Poporului și reprezentanți ai instituțiilor de stat implicate în protecția drepturilor copilului. Potrivit ei, aceasta însumează toate propunerile aduse în cadrul audierilor publice.

Inițiativa legislativă implică amendamente la o serie de acte normative fundamentale. Este vorba despre:

  • modificări la Codul Familiei:
    • oferirea instanței a posibilității de a limita dreptul de comunicare al părinților abuzivi;
    • stabilirea faptului că litigiile privind privind programul de întrevederi a copilului cu părintele separat vor fi soluționate de instanțele judecătorești;
    • clarificarea condițiilor în care un părinte poate fi restricționat la accesul la informații despre copil;
    • impunerea unui termen de maxim 3-4 luni pentru soluționarea litigiilor privind drepturile părintești;
    • extinderea obligației de întreținere părintească pentru copiii aflați în situații de risc până la finalizarea studiilor, dar fără depășirea vârstei de 25 de ani;
  • modificări la Codul de Procedură Civilă:
    • accelerarea cauzelor privind protecția minorilor;
    • introducerea unui mecanism preventiv pentru a împiedica deplasarea și reținerea ilicită a copiilor peste hotare;
  • modificări la Codul de Executare:
    • recunoașterea refuzului copilului de a participa la întâlniri cu părintele separat ca temei de suspendare a executării sentinței, dacă acest refuz este documentat legal;
  • modificări la Codul de Procedură Penală și Legea poliției:
    • permiterea intervenției rapide a poliției în cazurile de reținere forțată a copiilor de către terțe persoane, inclusiv fără mandat, dacă există un risc pentru copil;
  • modificări la Codul Contravențional:
    • creșterea amenzilor pentru părinții care nu-și îndeplinesc obligațiunile față de copii;
    • sancțiuni pentru părinții care pleacă peste hotare fără a asigura protecția copiilor prin custodie;
  • modificări la Legea privind ieșirea și intrarea în Republica Moldova:
    • simplificarea procesului de obținere a acordului pentru emigrarea minorilor în scopuri educaționale, stabilind termeni clari pentru soluționarea cererilor;
  • modificări la Legea privind combaterea violenței:
    • părinții agresori nu vor putea obține dreptul de vizitare a copilului, dacă acesta contravine interesului superior al minorului;
    • consolidarea protecției copiilor în situații de risc, prin atribuirea autorităților tutelare teritoriale competența de a interveni urgent în cazurile de pericol iminent pentru viața și sănătatea copilului, acolo unde autoritatea locală nu acționează.

Acest proiect nu este doar o necesitate legislativă, ci un angajament moral față de familiile noastre și față de copiii din întreaga țară. Este crucial să acționăm acum pentru a crea un sistem judiciar care să protejeze drepturile părintești, dar și interesele copiilor, care sunt segementele cele mai sensibile în societatea noastră”, a declarat Angela Munteanu-Pojoga.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Unde sunt cele mai mici salarii din Moldova? Trei raioane, cu lefuri de circa 11 mii de lei

Câștigul salarial mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 15 594 lei în anul 2025, în creștere cu 11,5% față de anul precedent. Asta arată datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). În termeni reali, după ajustarea cu inflația, salariul mediu a crescut cu 3,4%.

Potrivit BNS, salariul mediu lunar net a constituit 13 226 lei, cu 11,6% mai mult decât în 2024, iar costul mediu lunar al forței de muncă pentru un angajat a urcat la 19 356 lei, în creștere cu 11,4%.

Cele mai mari salarii medii au fost înregistrate în sectorul informațiilor și comunicațiilor, unde un angajat a câștigat, în medie, 39 378 lei pe lună, de 2,5 ori peste media națională. Acest sector este urmat de activitățile financiare și de asigurări, cu un salariu mediu de 27 681 lei, și de producția și furnizarea de energie electrică și termică, unde salariul mediu a fost de 23 954 lei.

La polul opus, cele mai mici salarii s-au înregistrat în agricultură, silvicultură și pescuit, unde câștigul salarial mediu a fost de 10 168 lei. Salarii apropiate au fost raportate și în domeniul cazării și alimentației publice – 10 288 lei, precum și în sectorul artelor, recreerii și agrementului – 11 405 lei.

Datele statistice arată că bărbații au câștigat, în medie, 16 975 de lei pe lună, cu 15,4% mai mult decât femeile, al căror salariu mediu a fost de 14 360 de lei. Cele mai mari diferențe salariale dintre femei și bărbați au fost înregistrate în domeniul informațiilor și comunicațiilor, precum și în activitățile financiare și de asigurări.

În profil teritorial, municipiul Chișinău a fost singura unitate administrativ-teritorială în care salariul mediu a depășit media națională. În capitală, salariul mediu lunar brut a ajuns la 18 707 lei, cu 20% peste media pe țară. Cele mai mici salarii au fost înregistrate în raioanele Briceni, unde salariul mediu a fost de 10 773 de lei, Nisporeni – 10 985 de lei și Rîșcani – 11 211 lei pe lună.

Totodată, numărul salariaților din Republica Moldova a continuat să crească. La sfârșitul anului 2025 erau înregistrați 763,2 mii de angajați, cu 22,3 mii mai mulți decât la finele anului precedent. Numărul mediu al salariaților a constituit 652,3 mii de persoane, în creștere cu 3,2% comparativ cu anul 2024.

Cele mai mari creșteri ale numărului de angajați au fost consemnate în construcții, în sectorul cazării și alimentației publice și în activitățile de servicii administrative și suport. În schimb, scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare, agricultură și în sectorul informațiilor și comunicațiilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: