Pro TV

Părinții care pleacă peste hotare fără să asigure custodia copiilor vor fi sancționați. Proiect de lege

În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege cu privire la protecția drepturilor părintești și interesului superior al copilului. Documentul propune, între altele, acordarea posibilității instanțelor de a limita dreptul la comunicare al părinților abuzivi, impunerea unui termen maxim de 3-4 luni pentru soluționarea litigiilor privind drepturile părintești și sancționarea adulților care pleacă peste hotare fără a asigura custodia minorului. Inițiativa legislativă a fost prezentată de deputata PAS Angela Munteanu-Pojoga în cadrul unei conferințe de presă din 8 aprilie.

Proiectul de lege a fost elaborat de Comisia drepturile omului și relații interetnice din Parlament, în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Angela Munteanu-Pojoga a menționat că inițiativa legislativă a fost supusă consultările publice, la care au participat societatea civilă, Oficiul Avocatului Poporului și reprezentanți ai instituțiilor de stat implicate în protecția drepturilor copilului. Potrivit ei, aceasta însumează toate propunerile aduse în cadrul audierilor publice.

Inițiativa legislativă implică amendamente la o serie de acte normative fundamentale. Este vorba despre:

  • modificări la Codul Familiei:
    • oferirea instanței a posibilității de a limita dreptul de comunicare al părinților abuzivi;
    • stabilirea faptului că litigiile privind privind programul de întrevederi a copilului cu părintele separat vor fi soluționate de instanțele judecătorești;
    • clarificarea condițiilor în care un părinte poate fi restricționat la accesul la informații despre copil;
    • impunerea unui termen de maxim 3-4 luni pentru soluționarea litigiilor privind drepturile părintești;
    • extinderea obligației de întreținere părintească pentru copiii aflați în situații de risc până la finalizarea studiilor, dar fără depășirea vârstei de 25 de ani;
  • modificări la Codul de Procedură Civilă:
    • accelerarea cauzelor privind protecția minorilor;
    • introducerea unui mecanism preventiv pentru a împiedica deplasarea și reținerea ilicită a copiilor peste hotare;
  • modificări la Codul de Executare:
    • recunoașterea refuzului copilului de a participa la întâlniri cu părintele separat ca temei de suspendare a executării sentinței, dacă acest refuz este documentat legal;
  • modificări la Codul de Procedură Penală și Legea poliției:
    • permiterea intervenției rapide a poliției în cazurile de reținere forțată a copiilor de către terțe persoane, inclusiv fără mandat, dacă există un risc pentru copil;
  • modificări la Codul Contravențional:
    • creșterea amenzilor pentru părinții care nu-și îndeplinesc obligațiunile față de copii;
    • sancțiuni pentru părinții care pleacă peste hotare fără a asigura protecția copiilor prin custodie;
  • modificări la Legea privind ieșirea și intrarea în Republica Moldova:
    • simplificarea procesului de obținere a acordului pentru emigrarea minorilor în scopuri educaționale, stabilind termeni clari pentru soluționarea cererilor;
  • modificări la Legea privind combaterea violenței:
    • părinții agresori nu vor putea obține dreptul de vizitare a copilului, dacă acesta contravine interesului superior al minorului;
    • consolidarea protecției copiilor în situații de risc, prin atribuirea autorităților tutelare teritoriale competența de a interveni urgent în cazurile de pericol iminent pentru viața și sănătatea copilului, acolo unde autoritatea locală nu acționează.

Acest proiect nu este doar o necesitate legislativă, ci un angajament moral față de familiile noastre și față de copiii din întreaga țară. Este crucial să acționăm acum pentru a crea un sistem judiciar care să protejeze drepturile părintești, dar și interesele copiilor, care sunt segementele cele mai sensibile în societatea noastră”, a declarat Angela Munteanu-Pojoga.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: