Parlamentul Republicii Moldova

Parlamentul a confirmat în funcție șase membri ai CEC. Cine sunt aceștia? UPDATE

Parlamentul a aprobat, în cadrul ședinței din 16 septembrie, proiectul de hotărâre privind desemnarea a cinci membri ai Comisiei Electorale Centrale (CEC). Este vorba despre: Alexandr Berlinschii, Angelica Caraman, Sergiu Gurduza, Ludmila Lupașco și Alexandru Musteața. Toate cele cinci candidaturi au fost înaintate de fracțiunea parlamentară Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și au fost votate de majoritatea deputaților prezenți. 

UPDATE (14:38) Confirmarea componenței nominale a șase membri ai CEC a fost adoptată de majoritatea Parlamentară. Este vorba despre cinci membri desemnați de Parlament și un membru desemnat de președintele țării. Ulterior, aceștia au depus jurământul în fața deputaților, asumându-și să respecte Constituția, să apere interesele cetățenilor, să-ți îndeplinească corect și onest atribuțiile și să nu facă declarații politice pe durata mandatului de membru al CEC.

După procedura de vot, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și-a exprimat încrederea că, odată cu schimbarea membrilor Comisiei Electorale Centrale, activitatea instituției va fi reformată.

„Am ținut, prin toate discuțiile noastre, să fie, în calitate de membri ai CEC, oameni care au fost în sistemul electoral, care au dovedit că țin la reguli corecte de joc”, a menționat speakerul.

Candidatura propusă de fracțiunea parlamentară a Partidului Politic „ȘOR” nu a întrunit numărul necesar de voturi. Totodată, candidaturile înaintate de fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vasile Postolache, Vitalie Miron și Lilian Enciu, nu au fost discutate, întrucât persoanele vizate nu au participat la ședință.

Anterior, președinta țării Maia Sandu l-a desemnat pe expertul Promo-LEX Pavel Postica la funcția de membru al CEC.

Comisia Electorală Centrală are nouă membri – opt desemnați de Parlament și unul de președintele țării. Potrivit art. 19 din Codul Electoral, în calitate de membri ai Comisiei Electorale Centrale pot fi propuse persoane care dețin cetățenia Republicii Moldova, au o reputație ireproșabilă și aptitudini pentru exercitarea activităților electorale și nu au interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică. Membrii CEC sunt inamovibili şi nu pot fi membri ai partidelor şi ai altor organizaţii social-politice.

Mandatul componenței CEC a expirat în luna iunie a acestui an, însă a fost prelungit cu 90 de zile, din cauza perioadei electorale a alegerilor parlamentare anticipate, care au avut loc la 11 iulie anul curent.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: