Andrei Mardari / NewsMaker

Parlamentul a instituit stare de urgență la nivel național din cauza crizei de gaz. Ce urmează?

În Republica Moldova a fost declarată stare de urgență la nivel național din cauza crizei provocate pe piața gazelor. Decizia a fost adoptată cu votul a 58 de deputați. Contra au votat 3, nu au votat – 6 deputați. Opoziția parlamentară a criticat guvernarea pentru felul cum gestionează situația. Iar fracțiunea Partidului „ȘOR” a anunțat că pregătește o moțiune de cenzură. În final, din cadrul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, 3 deputați au votat contra proiectului, unul – nu a votat. Cu privire la fracțiunea Partidului „ȘOR”, aceasta nu a participat la procedura de vot. 

În cadrul unor declarații în fața deputaților, premierul Natalia Gavrilița a spus că Guvernul consideră că există un risc real pentru securitatea țării, de aceea se vede obligat să intervină.

Potrivit prim-ministrei, ca urmare a adoptării de către Parlament a instituirii stării excepționale, pentru a evita riscurile sistării gazelor naturale, Guvernul propune amânarea achitării TVA și plata în avans de către Guvern a compensațiilor la factura de gaz.

În cadrul dezbaterilor din Parlament, deputata socialistă Ala Darovannaia a amintit premierului că solicită deja a doua oară Parlamentului instituirea stării. Parlamentara a mai spus că, specialiștii din domeniu declară că acest lucru ar prezenta un precedent periculos pentru țara noastră.

La rândul ei, Natalia Gavrilița a spus că va veni în fața Parlamentului „ori de câte ori va fi necesar”.

„Noi nu ne dorim instituirea stării de urgență. Noi am prefera să vedem Moldovagaz că își achită plățile. Înțelegem că aceasta criză a gazelor, cauzată de creșterea record în plan internațional, deja obosește lumea și cel mai grav e că bate la buzunar. Chiar dacă nu ne dorim să guvernăm prin declararea stărilor de urgență, vom veni în fața dumneavoastră ori de câte ori va fi necesar pentru a ne asigura că oamenii au toate serviciile necesare”, a spus Gavrilița.

Premierul a mai precizat că „starea de urgență va rezolva achitarea datoriilor”. „Astăzi vom lua decizia de a plăti anticipat din buget suma prevăzută pentru compensațiile pe care Guvernul le oferă cetățenilor. Acestea oricum trebuiau să meargă către Moldovagaz, dar trebuiau sa meargă pentru februarie și martie”, a comunicat prim-ministra.

Oleg Reidman, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), a spus că amânarea achitării TVA „nu este anularea”. În acest fel, parlamentarul a întrebat până când va avea loc amânarea și dacă este o soluție.

Gavrilița a spus, la rândul ei, că pentru TVA este vorba de aproximativ 125 milioane lei, pentru luna decembrie. „Noi amânăm aceasta până în martie, așa va fi propunerea. Evident că aceasta nu este suficient dar este una din măsuri”, a comunicat premierul.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Dan Perciun, a întrebat dacă premierul observă o conotație politică în procesul negocierilor cu Gazprom.

„Noi sperăm că este strict o relație comercială. Deși, chiar și într-o relație comercială, solicitarea de amânare de plată este acceptată. Sper foarte mult că nu există conotații politice în această decizie”, a accentuat Gavrilița.

Deputata BCS, Adela Răileanu, a spus că unele țări au reușit să negocieze prețuri mult mai avantajoase la gaz – „de ce președintele nu negociază direct cu privire la preț sau dumneavoastră?”, a întrebat parlamentara.

„Noi suntem deschiși să discutăm la cel mai înalt nivel. Eu am scris omologului meu, doamna președinte a avut conversații. Chiar ieri, o delegație a Ministerului de Externe a mers în Rusia. Nu este, nici într-un caz, un refuz din partea guvernului Republicii Moldova de a aborda aceste teme. Cât despre prețuri, putem da exemple de diferite țări și eu vă pot da exemple care au negociat mai rău. Aici ține de negocierile dintre țări”, a declarat Gavrilița.

Deputata fracțiunii Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, a spus că a primit mai multe solicitări de la oameni pentru ca aceștia să iasă în stradă. „La noi au parvenit mai multe solicitări ca lumea să poată ieși în stradă și noi să ne alăturăm acestor proteste pașnice. În cazul în care vor fi votate aceste propuneri, protestele o să fie acceptate?”, a întrebat Tauber.

„Este dreptul fiecăruia să protesteze în condițiile legii. Nu este menirea acestei hotărâri să oprească aceste exprimări de opinie”, a răspuns Gavrilița.

În final, Tauber a declarat că nu va vota instituirea stării de urgență și a solicitat demisia actualului Guvern.” Așa și nu am înțeles concret de ce dumneavoastră instituiți această stare. De aceasta, fracțiunea Partidului ȘOR nu va vota acest proiect și va îndemnăm din numele populației sa părăsiți Guvernul”, a declarat Tauber.

De menționat că, tot astăzi, fracțiunea Partidului „ȘOR” a anunțat, înainte de a începe sesiunea extraordinară a Parlamentului, că a pregătit proiectul moțiunii de cenzură asupra activității Guvernului Republicii Moldova. Printre argumentele moțiunii se regăsesc efectele crizei energetice. În cadrul ședinței, speakerul Igor Grosu a menționat că pe ordinea zilei se află doar un subiect și nu a acceptat alte proiecte.

Potrivit Nataliei Gavrilița, pe perioada stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri:

– dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de gaze naturale și a altor resurse energetice;

– adoptarea deciziilor necesare în scopul asigurării unor acțiuni rapide de asigurare cu gaze naturale, inclusiv prin derogare de la prevederile normative.

***

Amintim că, pe 18 ianuarie, compania Gazprom a trimis o scrisoare oficială către SA Moldovagaz, prin care a anunțat intenția de a sista livrarea de gaze naturale către R. Moldova în cazul neachitării integrale a consumului curent până la 20 ianuarie.

Companiei Moldovagaz îi lipsește suma de $25 mln pentru a achita integral avansul către Gazprom, întrucât, în luna ianuarie, prețul de achiziție a gazului pentru Moldova constituie $647, în timp ce consumatorii achită facturile la un preț de achiziție de $450.

Deputatul PAS Radu Marian a remarcat că atitudinea Gazpromului „s-a schimbat subit” față de Moldova. Acesta a menționat că, în perioada 2011-2015, Moldovagaz a acumulat peste $400 mln devieri negative (diferența dintre prețul de achiziție al gazului și tarifele plătite de cetățeni).

Iar Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a precizat că situația creată „nu este o consecință a inacțiunilor Guvernului, ci a relațiilor comerciale dintre Gazprom și Moldovagaz”. Acesta a mai remarcat că Moldovagaz nu a reușit să obțină de la Gazprom amânarea plăților și nici creditarea de la bănci.

„Acționarul majoritar al Moldovagaz nu a reușit să-și susțină propria companie, pentru a depăși această situație. Aceasta este clar o schimbare de atitudine față de anii precedenți, care nu ajută în niciun fel. Ne-am pomenit cu riscul real de sistare a livrărilor”, a mai spus vicepremierul.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat că livrarea gazului în Republica Moldova de către compania Gazprom este un subiect pur comercial, nicidecum politic.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: