Andrei Mardari / NewsMaker

Parlamentul a instituit stare de urgență la nivel național din cauza crizei de gaz. Ce urmează?

În Republica Moldova a fost declarată stare de urgență la nivel național din cauza crizei provocate pe piața gazelor. Decizia a fost adoptată cu votul a 58 de deputați. Contra au votat 3, nu au votat – 6 deputați. Opoziția parlamentară a criticat guvernarea pentru felul cum gestionează situația. Iar fracțiunea Partidului „ȘOR” a anunțat că pregătește o moțiune de cenzură. În final, din cadrul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, 3 deputați au votat contra proiectului, unul – nu a votat. Cu privire la fracțiunea Partidului „ȘOR”, aceasta nu a participat la procedura de vot. 

În cadrul unor declarații în fața deputaților, premierul Natalia Gavrilița a spus că Guvernul consideră că există un risc real pentru securitatea țării, de aceea se vede obligat să intervină.

Potrivit prim-ministrei, ca urmare a adoptării de către Parlament a instituirii stării excepționale, pentru a evita riscurile sistării gazelor naturale, Guvernul propune amânarea achitării TVA și plata în avans de către Guvern a compensațiilor la factura de gaz.

În cadrul dezbaterilor din Parlament, deputata socialistă Ala Darovannaia a amintit premierului că solicită deja a doua oară Parlamentului instituirea stării. Parlamentara a mai spus că, specialiștii din domeniu declară că acest lucru ar prezenta un precedent periculos pentru țara noastră.

La rândul ei, Natalia Gavrilița a spus că va veni în fața Parlamentului „ori de câte ori va fi necesar”.

„Noi nu ne dorim instituirea stării de urgență. Noi am prefera să vedem Moldovagaz că își achită plățile. Înțelegem că aceasta criză a gazelor, cauzată de creșterea record în plan internațional, deja obosește lumea și cel mai grav e că bate la buzunar. Chiar dacă nu ne dorim să guvernăm prin declararea stărilor de urgență, vom veni în fața dumneavoastră ori de câte ori va fi necesar pentru a ne asigura că oamenii au toate serviciile necesare”, a spus Gavrilița.

Premierul a mai precizat că „starea de urgență va rezolva achitarea datoriilor”. „Astăzi vom lua decizia de a plăti anticipat din buget suma prevăzută pentru compensațiile pe care Guvernul le oferă cetățenilor. Acestea oricum trebuiau să meargă către Moldovagaz, dar trebuiau sa meargă pentru februarie și martie”, a comunicat prim-ministra.

Oleg Reidman, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), a spus că amânarea achitării TVA „nu este anularea”. În acest fel, parlamentarul a întrebat până când va avea loc amânarea și dacă este o soluție.

Gavrilița a spus, la rândul ei, că pentru TVA este vorba de aproximativ 125 milioane lei, pentru luna decembrie. „Noi amânăm aceasta până în martie, așa va fi propunerea. Evident că aceasta nu este suficient dar este una din măsuri”, a comunicat premierul.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Dan Perciun, a întrebat dacă premierul observă o conotație politică în procesul negocierilor cu Gazprom.

„Noi sperăm că este strict o relație comercială. Deși, chiar și într-o relație comercială, solicitarea de amânare de plată este acceptată. Sper foarte mult că nu există conotații politice în această decizie”, a accentuat Gavrilița.

Deputata BCS, Adela Răileanu, a spus că unele țări au reușit să negocieze prețuri mult mai avantajoase la gaz – „de ce președintele nu negociază direct cu privire la preț sau dumneavoastră?”, a întrebat parlamentara.

„Noi suntem deschiși să discutăm la cel mai înalt nivel. Eu am scris omologului meu, doamna președinte a avut conversații. Chiar ieri, o delegație a Ministerului de Externe a mers în Rusia. Nu este, nici într-un caz, un refuz din partea guvernului Republicii Moldova de a aborda aceste teme. Cât despre prețuri, putem da exemple de diferite țări și eu vă pot da exemple care au negociat mai rău. Aici ține de negocierile dintre țări”, a declarat Gavrilița.

Deputata fracțiunii Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, a spus că a primit mai multe solicitări de la oameni pentru ca aceștia să iasă în stradă. „La noi au parvenit mai multe solicitări ca lumea să poată ieși în stradă și noi să ne alăturăm acestor proteste pașnice. În cazul în care vor fi votate aceste propuneri, protestele o să fie acceptate?”, a întrebat Tauber.

„Este dreptul fiecăruia să protesteze în condițiile legii. Nu este menirea acestei hotărâri să oprească aceste exprimări de opinie”, a răspuns Gavrilița.

În final, Tauber a declarat că nu va vota instituirea stării de urgență și a solicitat demisia actualului Guvern.” Așa și nu am înțeles concret de ce dumneavoastră instituiți această stare. De aceasta, fracțiunea Partidului ȘOR nu va vota acest proiect și va îndemnăm din numele populației sa părăsiți Guvernul”, a declarat Tauber.

De menționat că, tot astăzi, fracțiunea Partidului „ȘOR” a anunțat, înainte de a începe sesiunea extraordinară a Parlamentului, că a pregătit proiectul moțiunii de cenzură asupra activității Guvernului Republicii Moldova. Printre argumentele moțiunii se regăsesc efectele crizei energetice. În cadrul ședinței, speakerul Igor Grosu a menționat că pe ordinea zilei se află doar un subiect și nu a acceptat alte proiecte.

Potrivit Nataliei Gavrilița, pe perioada stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri:

– dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de gaze naturale și a altor resurse energetice;

– adoptarea deciziilor necesare în scopul asigurării unor acțiuni rapide de asigurare cu gaze naturale, inclusiv prin derogare de la prevederile normative.

***

Amintim că, pe 18 ianuarie, compania Gazprom a trimis o scrisoare oficială către SA Moldovagaz, prin care a anunțat intenția de a sista livrarea de gaze naturale către R. Moldova în cazul neachitării integrale a consumului curent până la 20 ianuarie.

Companiei Moldovagaz îi lipsește suma de $25 mln pentru a achita integral avansul către Gazprom, întrucât, în luna ianuarie, prețul de achiziție a gazului pentru Moldova constituie $647, în timp ce consumatorii achită facturile la un preț de achiziție de $450.

Deputatul PAS Radu Marian a remarcat că atitudinea Gazpromului „s-a schimbat subit” față de Moldova. Acesta a menționat că, în perioada 2011-2015, Moldovagaz a acumulat peste $400 mln devieri negative (diferența dintre prețul de achiziție al gazului și tarifele plătite de cetățeni).

Iar Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a precizat că situația creată „nu este o consecință a inacțiunilor Guvernului, ci a relațiilor comerciale dintre Gazprom și Moldovagaz”. Acesta a mai remarcat că Moldovagaz nu a reușit să obțină de la Gazprom amânarea plăților și nici creditarea de la bănci.

„Acționarul majoritar al Moldovagaz nu a reușit să-și susțină propria companie, pentru a depăși această situație. Aceasta este clar o schimbare de atitudine față de anii precedenți, care nu ajută în niciun fel. Ne-am pomenit cu riscul real de sistare a livrărilor”, a mai spus vicepremierul.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat că livrarea gazului în Republica Moldova de către compania Gazprom este un subiect pur comercial, nicidecum politic.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: