Andrei Mardari / NewsMaker

Parlamentul a instituit stare de urgență la nivel național din cauza crizei de gaz. Ce urmează?

În Republica Moldova a fost declarată stare de urgență la nivel național din cauza crizei provocate pe piața gazelor. Decizia a fost adoptată cu votul a 58 de deputați. Contra au votat 3, nu au votat – 6 deputați. Opoziția parlamentară a criticat guvernarea pentru felul cum gestionează situația. Iar fracțiunea Partidului „ȘOR” a anunțat că pregătește o moțiune de cenzură. În final, din cadrul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, 3 deputați au votat contra proiectului, unul – nu a votat. Cu privire la fracțiunea Partidului „ȘOR”, aceasta nu a participat la procedura de vot. 

În cadrul unor declarații în fața deputaților, premierul Natalia Gavrilița a spus că Guvernul consideră că există un risc real pentru securitatea țării, de aceea se vede obligat să intervină.

Potrivit prim-ministrei, ca urmare a adoptării de către Parlament a instituirii stării excepționale, pentru a evita riscurile sistării gazelor naturale, Guvernul propune amânarea achitării TVA și plata în avans de către Guvern a compensațiilor la factura de gaz.

În cadrul dezbaterilor din Parlament, deputata socialistă Ala Darovannaia a amintit premierului că solicită deja a doua oară Parlamentului instituirea stării. Parlamentara a mai spus că, specialiștii din domeniu declară că acest lucru ar prezenta un precedent periculos pentru țara noastră.

La rândul ei, Natalia Gavrilița a spus că va veni în fața Parlamentului „ori de câte ori va fi necesar”.

„Noi nu ne dorim instituirea stării de urgență. Noi am prefera să vedem Moldovagaz că își achită plățile. Înțelegem că aceasta criză a gazelor, cauzată de creșterea record în plan internațional, deja obosește lumea și cel mai grav e că bate la buzunar. Chiar dacă nu ne dorim să guvernăm prin declararea stărilor de urgență, vom veni în fața dumneavoastră ori de câte ori va fi necesar pentru a ne asigura că oamenii au toate serviciile necesare”, a spus Gavrilița.

Premierul a mai precizat că „starea de urgență va rezolva achitarea datoriilor”. „Astăzi vom lua decizia de a plăti anticipat din buget suma prevăzută pentru compensațiile pe care Guvernul le oferă cetățenilor. Acestea oricum trebuiau să meargă către Moldovagaz, dar trebuiau sa meargă pentru februarie și martie”, a comunicat prim-ministra.

Oleg Reidman, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), a spus că amânarea achitării TVA „nu este anularea”. În acest fel, parlamentarul a întrebat până când va avea loc amânarea și dacă este o soluție.

Gavrilița a spus, la rândul ei, că pentru TVA este vorba de aproximativ 125 milioane lei, pentru luna decembrie. „Noi amânăm aceasta până în martie, așa va fi propunerea. Evident că aceasta nu este suficient dar este una din măsuri”, a comunicat premierul.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Dan Perciun, a întrebat dacă premierul observă o conotație politică în procesul negocierilor cu Gazprom.

„Noi sperăm că este strict o relație comercială. Deși, chiar și într-o relație comercială, solicitarea de amânare de plată este acceptată. Sper foarte mult că nu există conotații politice în această decizie”, a accentuat Gavrilița.

Deputata BCS, Adela Răileanu, a spus că unele țări au reușit să negocieze prețuri mult mai avantajoase la gaz – „de ce președintele nu negociază direct cu privire la preț sau dumneavoastră?”, a întrebat parlamentara.

„Noi suntem deschiși să discutăm la cel mai înalt nivel. Eu am scris omologului meu, doamna președinte a avut conversații. Chiar ieri, o delegație a Ministerului de Externe a mers în Rusia. Nu este, nici într-un caz, un refuz din partea guvernului Republicii Moldova de a aborda aceste teme. Cât despre prețuri, putem da exemple de diferite țări și eu vă pot da exemple care au negociat mai rău. Aici ține de negocierile dintre țări”, a declarat Gavrilița.

Deputata fracțiunii Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, a spus că a primit mai multe solicitări de la oameni pentru ca aceștia să iasă în stradă. „La noi au parvenit mai multe solicitări ca lumea să poată ieși în stradă și noi să ne alăturăm acestor proteste pașnice. În cazul în care vor fi votate aceste propuneri, protestele o să fie acceptate?”, a întrebat Tauber.

„Este dreptul fiecăruia să protesteze în condițiile legii. Nu este menirea acestei hotărâri să oprească aceste exprimări de opinie”, a răspuns Gavrilița.

În final, Tauber a declarat că nu va vota instituirea stării de urgență și a solicitat demisia actualului Guvern.” Așa și nu am înțeles concret de ce dumneavoastră instituiți această stare. De aceasta, fracțiunea Partidului ȘOR nu va vota acest proiect și va îndemnăm din numele populației sa părăsiți Guvernul”, a declarat Tauber.

De menționat că, tot astăzi, fracțiunea Partidului „ȘOR” a anunțat, înainte de a începe sesiunea extraordinară a Parlamentului, că a pregătit proiectul moțiunii de cenzură asupra activității Guvernului Republicii Moldova. Printre argumentele moțiunii se regăsesc efectele crizei energetice. În cadrul ședinței, speakerul Igor Grosu a menționat că pe ordinea zilei se află doar un subiect și nu a acceptat alte proiecte.

Potrivit Nataliei Gavrilița, pe perioada stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri:

– dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de gaze naturale și a altor resurse energetice;

– adoptarea deciziilor necesare în scopul asigurării unor acțiuni rapide de asigurare cu gaze naturale, inclusiv prin derogare de la prevederile normative.

***

Amintim că, pe 18 ianuarie, compania Gazprom a trimis o scrisoare oficială către SA Moldovagaz, prin care a anunțat intenția de a sista livrarea de gaze naturale către R. Moldova în cazul neachitării integrale a consumului curent până la 20 ianuarie.

Companiei Moldovagaz îi lipsește suma de $25 mln pentru a achita integral avansul către Gazprom, întrucât, în luna ianuarie, prețul de achiziție a gazului pentru Moldova constituie $647, în timp ce consumatorii achită facturile la un preț de achiziție de $450.

Deputatul PAS Radu Marian a remarcat că atitudinea Gazpromului „s-a schimbat subit” față de Moldova. Acesta a menționat că, în perioada 2011-2015, Moldovagaz a acumulat peste $400 mln devieri negative (diferența dintre prețul de achiziție al gazului și tarifele plătite de cetățeni).

Iar Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a precizat că situația creată „nu este o consecință a inacțiunilor Guvernului, ci a relațiilor comerciale dintre Gazprom și Moldovagaz”. Acesta a mai remarcat că Moldovagaz nu a reușit să obțină de la Gazprom amânarea plăților și nici creditarea de la bănci.

„Acționarul majoritar al Moldovagaz nu a reușit să-și susțină propria companie, pentru a depăși această situație. Aceasta este clar o schimbare de atitudine față de anii precedenți, care nu ajută în niciun fel. Ne-am pomenit cu riscul real de sistare a livrărilor”, a mai spus vicepremierul.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat că livrarea gazului în Republica Moldova de către compania Gazprom este un subiect pur comercial, nicidecum politic.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP Photo

SUA plănuiesc să cumpere Groenlanda? Presa: Trump analizează opțiuni pentru obținerea controlului asupra teritoriului

Administrația președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, intenționează să propună Copenhagăi o ofertă de cumpărare a Groenlandei – teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei. Informațiile au fost relatate pe 7 ianuarie de publicațiile The Wall Street Journal și The New York Times, care fac trimitere la sursele lor din conducerea SUA. Potrivit presei, Trump ia în considerare diferite opțiuni care ar permite Washingtonului să obțină controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare.

Potrivit The Wall Street Journal, la o recentă întâlnire cu ușile închise cu membri ai Camerei Reprezentanților, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că amenințările administrației Trump la adresa Groenlandei nu înseamnă o invazie militară. El a menționat că prin aceste declarații Casa Albă încearcă să constrângă Danemarca să vândă insula. Iar conform The New York Times, Trump le-a ordonat deja angajaților administrației sale să elaboreze un plan pentru achiziționarea Groenlandei.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat anterior planurile Washingtonului de a obține controlul asupra Groenlandei. Potrivit acesteia, Donald Trump a spus „clar” că obținerea controlului asupra teritoriului „este o prioritate de securitate națională a SUA și este vitală pentru descurajarea adversarilor în regiunea arctică”.

Președintele și echipa sa discută diferite opțiuni pentru atingerea acestui important obiectiv de politică externă și, desigur, utilizarea forțelor armate americane este o opțiune aflată la dispoziția comandantului suprem”, a declarat Leavitt, potrivit CNN.

Anterior, Politico a relatat că SUA intenționează să preia controlul asupra Groenlandei până la sfârșitul anului 2026. Publicația sublinia că administrația Trump pregătește un proiect de acord de asociere liberă, pe care președintele SUA intenționează să-l propună spre semnare autorităților din Groenlanda, ocolind Copenhaga. Documentul prevede că forțele armate americane vor obține libertate deplină de acțiune pe teritoriul insulei, în schimbul comerțului fără taxe vamale. După cum notează DW, astfel de acorduri au fost deja încheiate de SUA cu Statele Federate ale Microneziei, Republica Insulelor Marshall și Republica Palau — țări mici din Oceanul Pacific.

Autoritățile Danemarcei califică presiunile asupra Groenlandei drept inacceptabile și subliniază că regiunea arctică „dorește să-și determine singură viitorul”, fără intervenția altor țări. Pe 6 ianuarie, liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Marii Britanii și Danemarcei au emis o declarație comună de sprijin pentru Groenlanda. „Groenlanda aparține poporului său. Doar Danemarca și Groenlanda au dreptul să decidă asupra chestiunilor care privesc Danemarca și Groenlanda”, se arată în declarație.

Groenlanda, care are o populație de aproximativ 57 000 de locuitori, este un teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei. Deși beneficiază de un grad ridicat de autoguvernare, apărarea și politica externă rămân, în mare măsură, responsabilitatea Danemarcei.

Majoritatea groenlandezilor pledează pentru independenței față de statul danez, însă sondajele de opinie indică o opoziție covârșitoare față de o eventuală aderare la Statele Unite ale Americii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: