kavkazweb.biz

Parlamentul ar putea majora vârsta de pensionare pentru judecători

Parlamentul ar putea majora vârsta de pensionare pentru judecători. Comisia juridică, numiri și imunități, care s-a convocat în ședință la distanță, a decis să propună plenului parlamentului aprobarea, în prima lectură, a unui proiect de modificare a Legii cu privire la statutul judecătorului.

Potrivit unui comunicat emis de legislativ, proiectul prevede majorarea graduală a vârstei de pensionare pentru judecători de la 50 de ani la 63 de ani, începând de anul viitor și până în anul 2028. Totodată, va fi majorată vechimea specială în muncă în funcția de judecător de la 12,5 ani la 20 de ani. Cuantumul pensiei, potrivit prevederilor proiectului, va fi egal cu 55% din ultimul salariu de funcție. Pentru fiecare an complet în funcția de judecător peste termenul de 20 de ani, cuantumul se va majora cu 3%. De asemenea, cuantumul pensiei nu va putea depăși 80% din ultimul salariu de funcție.

Autorii mai propun anularea dreptului judecătorului la indemnizație unică de concediere în mărime de 50% din produsul înmulțirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucrați în funcția de judecător.

Menționăm că inițiativa legislativă aparține deputaților Fracțiunii PAS, Blocul ACUM, Dan Perciun și Radu Marian.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stiri.md

Brățările electronice: Inspectoratul Național de Probațiune neagă că ar favoriza o companie

Inspectoratul Național de Probațiune a declarat că nu a favorizat nicio companie în cadrul procedurilor de achiziționare a echipamentelor de monitorizare electronică. Reacția vine după ce portalul Europa Liberă Moldova a publicat o investigație despre dependența statului de o singură firmă în cazul brățărilor electronice. Investigația a fost publicată în contextul tragediei de la Măgdăcești, unde un bărbat aflat sub monitorizare electronică și-a ucis soția, după care și-a luat viața.

„Inspectoratul Național de Probațiune nu a favorizat și nu favorizează nicio companie în cadrul procedurilor de achiziționare a echipamentelor de monitorizare electronică. Dimpotrivă, după ultima achiziție făcută în 2022 de fosta conducere INP, instituția a lansat în 2024, ulterior în 2025, mai multe proceduri de achiziții care nu s-au finalizat cu succes. Motivul era fie lipsa de participanți, având în vedere că nu sunt foarte multe companii care oferă asemenea echipamente, iar companiile mari nu ofertează pentru o cantitate atât de mică, fie că nu erau întrunite condițiile necesare”, a comunicat Inspectoratul pe 3 septembrie.

În continuare, Inspectoratul a oferit detalii despre achizițiile din perioada 2022-2026. În 2022 au fost cumpărate de la compania Infoexpress 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip biblok (brățară și stație), în valoare de 620 000 de lei, fără TVA. Potrivit instituției, până în 2026 nu au mai fost achiziționate astfel de echipamente, întrucât procedurile nu s-au finalizat cu succes. În 2024, acestea au fost anulate deoarece companiile nu au îndeplinit condițiile de calificare. În 2025, o procedură a fost anulată din cauza neîndeplinirii specificațiilor tehnice de către o companie, iar alte două nu au avut loc din lipsă de participanți.

Potrivit instituției, pe parcursul anului 2025 au fost depuse eforturi pentru atragerea companiilor străine la procedurile de achiziții publice. „Au fost transmise solicitări la peste 20 de companii, care au refuzat. De asemenea, au fost transmise solicitări către Ambasade, Consiliul Europei, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), UNICEF Moldova, în susținerea achiziționării sau donării a unui număr de echipamente de ME”, a declarat Inspectoratul.

Inspectoratul a declarat că, în 2026, au fost publicate două proceduri de achiziție, la ambele participând Infoexpres. Prima a fost anulată deoarece compania nu a întrunit condițiile, certificatul de conformitate fiind expirat, iar cea de-a doua s-a finalizat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip biblok (brățară și stație), în valoare de 1 612 000 de lei, fără TVA.

Instituția a mai spus că, în prezent, sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare, iar numărul persoanelor monitorizate este de 355, dintre care 192 sunt agresori familiali. „Diferența se referă la persoane fie aflați peste hotare, fie subiecți cu suspendare, fie deteriorate în momentul raportării cifrelor, care intră în reparație. Cifrele sunt în continuă schimbare”, a comunicat Inspectoratul.

***

Pe 2 septembrie, portalul Europa Liberă Moldova a publicat o investigație despre dependența statului de o singură firmă în cazul brățărilor electronice. Potrivit sursei citate, Infoexpres este de mai mulți ani unicul distribuitor al dispozitivelor electronice de supraveghere pentru Inspectoratul Național de Probațiune (INP) și tot ea repară dispozitivele defecte. Compania a câștigat ultimul contract cu INP, pe 10 iulie 2026, fiind singurul participant la licitație. Europa Liberă Moldova a scris că regulile de participare au fost restrictive, una dintre condiții fiind compatibilitatea dispozitivelor cu softul folosit de INP. În documentația tehnică nu existau referințe tehnice despre acest program, astfel încât alte firme să poată ști dacă dispozitivele sale sunt sau nu compatibile. Aplicația de monitorizare electronică a fost realizată chiar de Infoexpres, iar configurația acesteia este cunoscută doar de companie și de INP.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: