facebook / Dodon Igor

„Partea transnistreană tratează neserios pericolul pandemiei COVID-19”. Biroul politici pentru reintegrare cere convocarea de urgență în ședință în format 5+2

Biroul politici pentru reintegrare cere convocarea în ședință în format 5+2. Anunțul a fost făcut de către reprezentanta politică din partea Chișinăului pentru reglementarea conflictului transnistrean, Cristina Lesnic. Într-un briefing din 10 aprilie, aceasta a declarat că autoritățile din stânga Nistrului ar bloca accesul la informație și libera circulație.

„Din data instituirii stării de urgență, aproximativ 95 de medici și personal medical au sesizat că nu se pot deplasa la domiciliu și la serviciu din cauza carantinei impuse de partea transnistreană. Ar putea fi un număr mult mai mare de persoane care nu se pot deplasa. Această problemă este extrem de alarmantă deoarece nu cunoaștem nici situația reală din teren și nici anvergura asistenței medicale oferite. Ba mai mult, s-ar putea să avem și pierderi de vieți omenești”, a explicat Cristina Lesnic.

Vicepremierul a precizat că s-au depus eforturi pentru a convoca grupul de lucru pentru ocrotirea sănătății, care era planificat pentru 9 aprilie, însă Tiraspolul „nu a onorat invitația”.

„Regret faptul că partea transnistreană tratează cu ignoranță și într-un mod neserios pericolul pandemiei COVID-19 și efectele acestei pandemii pentru Republica Moldova”, a mai spus Cristina Lesnic.

„După multiple eforturi pe care le-a făcut biroul politici pentru reintegrare, eu personal și Chișinăul, pentru depășirea unei situații de urgență provocate de pandemia Covid-19, lipsa informațiilor reale din regiunea transnistreană, dar și blocarea acțiunii de salvare a vieții și sănătății omenești, am constatat că unica soluție este convocarea formatului 5+2”, a declarat viceprim-ministra pentru reintegrare, Cristina Lesnic.

Lesnic precizat că astăzi a expediat scrisori tuturor responsabililor din formatul 5+2, prin care a solicitat să fie convocată în regim de urgență ședința pe subiectul Covid-19.

„Așa numita autoizolare a structurilor din stânga Nistrului nu se încadrează în legitimitatea de misiune a drepturilor omului. Am sesizat OMS, organizațiile internaționale, partenerii externi ai Republicii Moldova, dar si Avocatul poporului”, a spus viceprim-ministrul.

Potrivit Cristinei Lesnic, cei 320 mii de cetățeni moldoveni care locuiesc în stânga Nistrului dețin asigurare medicală, iar autoizolarea impusă de către partea transnistreană îngrădește accesul acestora la medicamente compensate, extrem de vitale pe timp de pandemie.

În prezent sunt înregistrate 78 de cazuri confirmate de Covid-19 în regiunea transnistreană, dintre care 74 sunt cu transmitere locală.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

ALDE, admis în cursa pentru parlamentare, în ciuda problemelor privind validarea conducerii. Spătaru: „Un partid curat începe cu liste curate”

În ciuda problemelor de organizare internă, anunțate anterior de lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, formațiunea se regăsește pe lista celor 25 de partide admise oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Pe 9 iulie, Spătaru avertiza că ALDE riscă să fie exclus din cursă din cauza dificultăților privind validarea conducerii, întrucât listele nominale trebuiau transmise către CEC până la data de 14 iulie.

Pe 15 iulie, după ce CEC a prezentat lista partidelor care pot participa la alegeri, Arina Spătaru a făcut o postare în care a subliniat dificultățile prin care a trecut formațiunea în procesul de reorganizare:

„Când am preluat conducerea partidului, am găsit un ALDE amorțit, cu structuri formale, liste pline cu nume fără chip, fără contabilitate corectă , cu contracte ne anulate la timp – un partid folosit în trecut ca instrument personal, nu ca forță democratică vie”, a declarat fosta deputată.

Lidera ALDE spune că a lansat o reformă internă, prin care a verificat câți membri activi are formațiunea în realitate și câte organizații teritoriale funcționează efectiv.

„Am înțeles că, după deconspirarea publică a planurilor lui Șor, mulți lideri falși vor dispărea. Unii nu vor înțelege ce a fost cu investigația sub acoperire, alții vor fugi pentru că au luat bani din plic. În astfel de circumstanțe să pun lucrurile în ordine, să dau sens implicării politice șiși să redau oamenilor încrederea că aici fiecare membru contează cu adevărat a fost o provocare pentru mine”, a mai afirmat Spătaru.

Amintim că pe 9 iulie, Arina Spătaru, lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), anunța public că formațiunea riscă să nu fie admisă în cursa electorală din cauza neîntrunirii cvorumului necesar pentru aprobarea noii conduceri – mai exact, a componenței Consiliului Politic Național.

Potrivit cerințelor legale, toate partidele care doresc să participe la alegerile parlamentare trebuie să prezinte Agenției Servicii Publice, până la începutul perioadei electorale, lista completă și nominală a membrilor organelor de conducere. În lipsa acestor date, Comisia Electorală Centrală poate refuza admiterea în alegeri.

Spătaru a lansat atunci un apel urgent către membrii partidului să se mobilizeze, atrăgând atenția că miza este dreptul legitim de participare în alegeri: „Dacă nu ne mobilizăm imediat, ALDE riscă să piardă dreptul de a participa la alegeri fără drept de contestație”.

Pe 14 iulie, CEC a publicat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie, în baza informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice (ASP). Potrivit CEC, 25 de formațiuni politice întrunesc condițiile legale necesare pentru a intra în cursa electorală. Printre acestea se numără și Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, precum și Partidul „Moldova Mare”, fondat de fosta procuroare Victoria Furtună. Pe de altă parte, partidele „Șansă” și „Renaștere”, membre ale blocului „Victorie”, afiliat fugarului Ilan Șor, nu se regăsesc pe lista publicată de CEC.

Totodată, în lista partidelor eligibile se numără și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), lidera căruia, Arina Spătaru, a lucrat sub acoperire în anchetarea unui dosar penal împotriva lui Ilan Șor, condamnat la ani grei de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: