Andrei Mardari / NewsMaker

Participarea la proteste în Moldova: ce ai voie și ce riști. MAI a lansat un ghid

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a lansat „Ghidul protestatarului” în Republica Moldova, un material informativ care explică drepturile celor care participă la proteste, ce acțiuni sunt interzise și ce sancțiuni riscă în cazul încălcării legii. Potrivit MAI, ghidul va fi distribuit cetățenilor pentru a-i ajuta să evite situațiile de risc.

„Ministerul Afacerilor Interne pune la dispoziția cetățenilor „Ghidul protestatarului”, un material informativ prin care oamenii pot cunoaște riscurile la care se expun, precum și drepturile pe care le au atunci când aleg să participe la proteste. Materialul conține informații clare despre obligațiile participanților și consecințele în cazul nerespectării legii. (…) „Ghidul protestatarului” va fi distribuit de către angajații sistemului afacerilor interne, astfel încât fiecare persoană să fie informată și să evite situațiile de risc”, au comunicat reprezentanții MAI.

Ce prevede Ghidul protestatarului în Republica Moldova 

Drepturile tale – ai voie să: 

  • Te exprimi liber și pașnic;
  • Porți pancarte, drapele, simboluri;
  • Scandezi și participi la acțiuni non-violente;
  • Te deplasezi pe traseul aprobat;
  • Fii protejat de poliție;
  • Filmezi și fotografiezi protestul. 

Nu ai voie să:

  • Agresezi persoane/forțele de ordine;
  • Distrugi bunuri publice ori private;
  • Porți arme, obiecte periculoase, alcool sau droguri;
  • Blochezi drumuri sau instituții vitale;
  • Instigi la ură, violență sau ilegalități;
  • Ignori somațiile poliției;
  • Să pretinzi, să accepți sau să primești bani/avantaje pentru participare la protest.

Dacă încalci regulile riști:

  • Amendă pentru tulburarea ordinii publice;
  • Evacuare sau reținere de către poliție;
  • Dosar penal pentru violențe, distrugeri, huliganism;
  • Obligarea organizatorilor să plătească daunele.

Cetățenii care dau curs chemărilor pentru participarea la acțiuni de dezordini în masă intră sub incidența Codului penal și riscă pedepse cu închisoarea de la 3 la 7 ani, se menționează în Ghidul protestatarului. Chemarea oamenilor să nu respecte cerințele legitime ale autorităților prin violență, să provoace dezordine în masă sau să agreseze persoane se pedepsesc cu amendă de la 27 500 la 42 500 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani, se mai precizează în Ghidul protestatarului.

mai.gov.md

Consecințele participării la protest contra cost

Pentru pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor de bani/avantaje pentru participare la protest: 

  • Persoanele fizice – amendă de la 5000 până la 7500 de lei;
  • Persoanele cu funcție de răspundere – amendă de la 15 000 până la 25 000 lei, cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 la 6 luni.

Pentru promisiune, oferirea sau darea mijloacelor financiare care nu i se cuvin în scopul determinării unei persoane de a participa la întruniri organizate:

  • Persoanele fizice – amendă de la 25 000 până la 50 000 lei;
  • Persoanele cu funcție de răspundere – amendă de la 50 000 până la 75 000 lei, cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 la 6 luni. 

„Atenție: Persoana care a primit sau a acceptat bani ori alte avantaje pentru a participa la un protest este eliberată de răspundere contravențională dacă s-a autodenunțat și/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârșirii faptei de promitere, oferire sau darea de mijloace financiare în scopul determinării unei persoane de a participa la întruniri organizate”, se arată în ghidul MAI.

Partidele politice cărora le-a fost limitată activitatea sau au fost dizolvate de instanța de judecată nu au fost să desfășoare întruniri, proteste, a mai precizat MAI în Ghidul protestatarului.

mai.gov.md

Amintim că, în luna august curent, politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a anunțat că va organiza proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată, începând cu 16 august. El a promis „salarii” de 3 mii de dolari pe lună tuturor celor care vor protesta în corturi.

Inspectoratul General al Poliției a avertizat cetățenii să nu participe la protestele organizate de Ilan Șor. Oamenii legii au precizat că manifestațiile nu sunt autorizate și sunt ilegale, iar locațiile anunțate de politicianul condamnat sunt destinate altor activități. Nerespectarea interdicției se sancționează cu amenzi de câte 7.500 de lei pe zi pentru fiecare participant, a comunicat poliția. 

Cu toate acestea, în dimineața de 16 august, mai mulți manifestanți și-au instalat corturi pe peronul Gării Feroviare. Oamenii legii, prezenți la fața locului, le-au dezinstalat.

Ulterior, în jurul orei 14:30, câteva zeci de persoane s-au adunat din nou în fața Gării Feroviare pentru protestul anunțat de Șor. Polițiștii prezenți la fața locului i-au avertizat că manifestația nu este autorizată și le-au cerut să se disperseze, însă protestatarii au continuat să vină. Către ora 21:00, corturile pe care manifestanții lui Șor încercaseră să le instaleze în scuarul Gării – unde planificau să protesteze „pe o perioadă nedeterminată”, contra-plată – au fost ridicate de oamenii legii.

Aproape 70 de persoane care au participat la protestul din 16 august, de la Gara Feroviară din Chișinău, au fost conduse la inspectorat, dintre care una era anunțată în căutare.

***

Precizăm că partidul condus de Ilan Șor, care îi purta numele, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023. În continuare, patru partide politice, afiliate lui Ilan Șor, riscă să fie dizolvate. Este vorba despre Partidul „Renaștere”, Partidul „Șansă”, Partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidul „Victorie”. Acestea sunt vizate de o cerere depusă pe 11 august de Ministerul Justiției la Curtea de Apel Centru. Autoritățile au solicitat ca cele patru formațiuni politice să fie recunoscute ca succesoare ale ex-Partidului „Șor” – declarat neconstituțional – și, prin urmare, să fie dizolvate.

Curtea de Apel Centru a decis, pe 19 august, ca cele patru partide afiliate lui Șor să aibă activitatea limitată. Restricția va rămâne în vigoare până la pronunțarea hotărârii în dosarul inițiat de Ministerul Justiției, care solicită constatarea acestor formațiuni drept succesoare ale Partidului Politic „Șor” și dizolvarea lor. Potrivit legislației, pe perioada limitării activității, partidului politic îi este interzisă participarea, individual sau în comun, la alegeri și referendumuri, precum și organizarea întrunirilor, mitingurilor, demonstrațiilor, pichetărilor și altor acțiuni publice.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stiripesurse.md

Cu experiență în dezvoltarea imobiliară: cine este Joseph Burkhalter, nominalizat ambasador al SUA în Moldova

Joseph Mark Burkhalter, nominalizat pentru funcția de ambasador al Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, are o carieră în domeniul dezvoltării imobiliare. Totodată, acesta are o experiență în serviciul public. Informațiile se regăsesc pe site-ul Casei Albe, unde este menționat că Burkhalter a mai fost nominalizat, în 2020, pentru funcția de ambasador al SUA, atunci în Norvegia.

La nominalizarea din 2020, Casa Albă menționa că Joseph Mark Burkhalter era consilier senior în cadrul departamentului de politici publice și reglementări al companiei Dentons US LLP. Totodată, preciza că acesta avea un rol important în inițiativele Dentons din domeniul afacerilor publice și al dezvoltării economice în Regatul Unit.

Sursa citată mai nota că Burkhalter a reprezentat timp de 18 ani suburbiile din nordul comitatului Fulton, din zona metropolitană Atlanta, în Adunarea Generală a statului Georgia. Ales pentru prima dată în legislativul statului la vârsta de 31 de ani, Burkhalter a avut un rol important în elaborarea și promovarea unor acte legislative menite să stimuleze dezvoltarea economică, creșterea mediului de afaceri și îmbunătățirea calității vieții în zona metropolitană Atlanta, menționa Casa Albă. În cadrul legislativului, Burkhalter a ocupat funcțiile de Speaker al Camerei Reprezentanților și Speaker Pro Tempore.

În paralel cu activitatea sa în serviciul public, Burkhalter și-a construit o carieră de succes în domeniul dezvoltării imobiliare, mai nota Casa Albă. Acesta a făcut parte din consiliile de administrație ale Camerei de Comerț North Fulton și ale Districtului pentru Îmbunătățirea Comunității North Fulton din Alpharetta, statul Georgia. De asemenea, timp de aproape un deceniu, a fost membru al Consiliului de Dezvoltare al programului Universității Georgia de la Oxford.

Burkhalter a absolvit Universitatea din Georgia, obținând o diplomă de licență cu dublă specializare în limba germană și limbile slave, precum și în studii globale și științe politice. El vorbește fluent limba germană și are cunoștințe avansate în mai multe alte limbi străine.

***

Amintim că funcția de ambasador al SUA în Republica Moldova a rămas vacantă din 2024. Anterior, a mai existat o nominalizare: administrația Biden a nominalizat-o pe Kelly Adams-Smith pentru postul de ambasador în Republica Moldova în martie 2024. Ea era diplomat de carieră, cu experiență în Rusia, Estonia, Bulgaria, Praga, Londra și la Misiunea SUA pe lângă UE. Totuși, ea nu a ajuns la Chișinău; potrivit Moldpres, nominalizarea a fost trimisă Senatului, a avut audiere în mai 2024, dar a fost returnată președintelui deoarece Senatul nu a luat o decizie.

Constituția SUA prevede că președintele nominalizează ambasadorii, dar numirea are loc „cu avizul și consimțământul Senatului”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: