TV8

Tragedia de la Măgdăcești. Cine este vinovat și de ce sistemul a eșuat?

Sistemul de protecție a victimelor violenței domestice din Republica Moldova a suferit un eșec fatal. În satul Măgdăcești, un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis. Femeia a fost ucisă în pofida faptului că beneficia de două ordonanțe de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare. NewsMaker explică de ce, potrivit poliției și inspectoratului de probațiune, sistemul de protecție nu a funcționat și cum acest eșec instituțional ar putea afecta alte victime ale violenței domestice.

Cronologia tragediei

Prima ordonanță de protecție, prin care agresorului din Măgdăcești i se interzicea să se apropie de soția sa, a fost emisă de Judecătoria Criuleni încă pe 16 iulie. Totuși, pe 3 august, bărbatul a încălcat ordonanța, telefonându-i victimei, iar pe 24 august, femeia a solicitat o nouă măsură de protecție. La acel moment, bărbatul nu fusese încă obligat să poarte o brățară electronică, prin intermediul căreia puteau fi monitorizate deplasările sale. Potrivit legii, purtarea brățării electronice este doar una dintre măsurile prevăzute pentru protejarea victimelor violenței domestice.

A doua ordonanță de protecție a fost emisă de instanță pe 25 august. De această dată, măsurile de protecție le-au vizat și pe cele trei fiice ale cuplului, în vârstă de 20, 15 și 7 ani. Totodată, instanța l-a obligat pe bărbat să poarte o brățară electronică, pentru a putea fi monitorizată respectarea măsurilor impuse. Presa a relatat, de asemenea, că femeia depusese cererea de divorț pe 4 august.

Omorul a avut loc în dimineața zilei de 31 august. Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei și declarațiilor primarului satului Măgdăcești, Liuba Cojocaru, bărbatul a folosit o armă de foc confecționată artizanal, pe care o deținea ilegal.

Când oamenii legii au ajuns la locul crimei, în dimineața zilei de 31 august, au constatat că bărbatul nu mai purta brățara electronică, iar dispozitivul nu a fost găsit. Se presupune că agresorul a reușit să se debaraseze de dispozitivul de monitorizare înainte de a comite atacul.

Brățara electronică nu a funcționat

Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat, în contextul tragediei, că brățara electronică ar fi putut avea o defecțiune tehnică sau un defect de fabricație. „Monitorizarea brățărilor este efectuată de angajații Inspectoratului de Probațiune. În cazul pierderii semnalului GPS sau al apropierii de victimă la o distanță mai mică decât cea permisă, aceștia sunt obligați să informeze poliția. În acest caz, acest lucru nu s-a întâmplat. În consecință, cel mai apropiat echipaj de poliție nu a ajuns la fața locului”, a declarat ministra.

Totodată, ministra a dezmințit informația potrivit căreia fiica de 15 ani, care a găsit victima, ar fi sunat de mai multe ori la 112. „La Serviciul 112, în legătură cu acest caz, a fost recepționat un singur apel, pe 31 august, la ora 09:16. La 09:17, apelul a fost redirecționat către Inspectoratul de Poliție Criuleni. Alte apeluri în legătură cu acest caz nu au fost recepționate”, a precizat ministra.

Indiferent de motivul pentru care semnalul brățării a dispărut, protocoalele de securitate prevăd o intervenție imediată. Într-o astfel de situație, persoana care poartă brățara trebuie contactată de urgență, iar un echipaj de poliție trebuie trimis pentru a verifica locul în care se află aceasta. Și, cel mai important, persoana protejată trebuie avertizată imediat despre un posibil pericol.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că bărbatului i-a fost aplicată brățara electronică pe 25 august, la ora 16:50, la Biroul de Probațiune Criuleni. La scurt timp însă, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare, deși cartela SIM continua să transmită date, dar fără informații privind localizarea. Contactat telefonic de inspectori, bărbatul le-a spus că se află la Orhei. La ora 20:34, acesta a sunat la Direcția de monitorizare electronică și a anunțat că pleacă din Republica Moldova pentru 4–5 zile. Ulterior, semnalul GPS a dispărut definitiv.

În perioada 25–30 august, bărbatul s-a aflat în străinătate. Poliția de Frontieră a confirmat că acesta a lipsit din țară în această perioadă. Bărbatul se ocupa cu aducerea automobilelor în Republica Moldova, astfel că deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa, iar ordonanța de protecție nu îi interzicea să părăsească țara. Pe 28 august, acesta a răspuns la apelul inspectorului de probațiune și a comunicat că se află în Germania.

La revenirea în Moldova, sistemul nu l-a detectat din cauza pierderii semnalului. În dimineața zilei de 31 august, inspectorul a încercat de mai multe ori să îl contacteze telefonic pe bărbat, știind că perioada călătoriei sale expirase, însă acesta nu a răspuns.

Reacția autorităților

Procuratura Generală a pornit un dosar penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor celor întâmplate. În paralel, Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat o anchetă internă pentru a stabili dacă angajații instituției au respectat procedurile de monitorizare electronică și cum au gestionat eventualele semnale de risc. O investigație separată este desfășurată, de asemenea, de Inspectoratul de Probațiune, procuratură și poliția din Criuleni.

În ziua următoare tragediei, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a inițiat propria investigație în legătură cu uciderea femeii de 42 de ani din satul Măgdăcești. În urma acesteia, Ombudsmanul intenționează să ofere o evaluare juridică acțiunilor autorităților în contextul obligațiilor internaționale ale Moldovei. În special, să verifice dacă statul și-a îndeplinit obligațiile privind protejarea dreptului fundamental la viață, garantat de articolul 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. În plus, situația va fi analizată din perspectiva respectării standardelor Convenției de la Istanbul, care obligă autoritățile să prevină actele de violență domestică și să asigure funcționarea eficientă a mecanismelor legale de protecție a victimelor.

Pe 2 septembrie, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a dat demisia. Despre aceasta a anunțat ministrul Justiției. Oficialul consideră că tragedia recentă din satul Măgdăcești a demonstrat incapacitatea sistemului de monitorizare electronică de a asigura protecția victimelor violenței domestice.

Potrivit ministrului, incidentul a scos la iveală lacune procedurale, lipsa resurselor și probleme legate de utilizarea brățărilor electronice în străinătate. El a prezentat statistici potrivit cărora, în prezent, în sistemul de monitorizare se află 354 de persoane, dintre care mai mult de jumătate (190) sunt agresori domestici.

„Ce trebuie însă să facem acum este să corectăm urgent procedurile acolo unde au dat greș și să alocăm resurse unde e necesar. Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”, a spus el.

Deputata PAS Doina Gherman a declarat, al rândul său, că demisiile sunt un început, dar nu reprezintă o soluție. „Răspunsul este un sistem în care nicio femeie nu mai moare cu ordonanța de protecție în mână. O voi spune fără ocolișuri, pentru că orice altă formulare ar fi o insultă adusă memoriei femeii ucise la Măgdăcești. Ea a făcut totul corect. A depus plângeri. A cerut protecție. A obținut nu una, ci două ordonanțe de protecție. A avut încredere că legea o va apăra. Legea există. Instituțiile care trebuiau să o aplice — nu au fost acolo. (…) Aceasta nu este doar o crimă. Este un femicid care putea fi prevenit”, a scris Gherman, solicitând tragerea la răspundere a „fiecărui om care trebuia să vegheze și nu a vegheat” victima.

Opinia apărătorilor drepturilor omului

Vadim Vieru, avocatul Asociației „Promo-LEX”, care apără drepturile omului în Republica Moldova, susține, la rândul său, că femeia a făcut tot ceea ce prevede legea pentru a-și asigura protecția: a depus plângeri, a obținut o ordonanță de protecție încă în luna iulie, iar pe 25 august a reușit să obțină aplicarea unei brățări electronice agresorului.

„Poliția n-a primit nicio alertă. Brățara n-a fost găsită. MAI spune că „ar fi putut să nu funcționeze”. Agresorul a ieșit din țară pe 25 și s-a întors pe 30, nimeni n-a reacționat”, a scris Vieru pe rețele

El și-a exprimat scepticismul în privința verificărilor inițiate de stat, presupunând că investigațiile se vor reduce, cel mai probabil, la formulări abstracte despre „lacune interinstituționale” – fără nume concrete și fără consecințe reale pentru funcționarii vinovați.

Principala problemă, în opinia lui Vieru, va fi modul în care acest eșec instituțional îi va afecta pe ceilalți oameni care sunt victime ale violenței domestice și care acum se vor teme să ceară ajutor. „Mesajul pentru orice femeie bătută acasă e deja clar – ai depus plângere, ai luat ordin, i-au pus brățară și tot ai murit. Cine mai sună la 112 după asta? Poliția și probațiunea vor trebui să convingă victimele să le încredințeze viața, la propriu, iar cazul acesta le-a arătat cât valorează promisiunea”, a conchis el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Salariile vor crește cu 15%? Cât vor câștiga bugetarii în Moldova din 1 ianuarie 2027 (ANALIZĂ)

Salariile bugetarilor ar urma să crească, în medie, de la 1 ianuarie, cu 15,7% – potrivit proiectului de de lege aprobat de Guvern. NewsMaker explică ce se schimbă în sistemul de salarizare și cât ar urma să câștige angajații din sectorul public, inclusiv președintele țării și premierul.

Ce își propune Guvernul?

Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul care modifică mai multe legi privind salarizarea bugetarilor. Proiectul, nota explicativă și amendamentele însumează peste 1.500 de pagini. Noile reguli ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

La ședința Guvernului, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat că reforma urmărește să facă salariile din sectorul bugetar mai competitive și mai echitabile, astfel încât acestea să reflecte mai bine munca prestată.

Legea actuală prevede numeroase excepții și derogări care permit acordarea unor indemnizații și sporuri de până la 120% din salariul de bază, mai susține ministra Finanțelor, Victoria Belous. Potrivit ei, angajații care ocupă funcții comparabile pot avea salarii foarte diferite, iar în unele cazuri decalajul dintre cele mai mari și cele mai mici salarii este considerabil.

După modificări, susține Belous, salariul de bază va crește și va include majoritatea sporurilor, printre care și plata suplimentară de 1.300 de lei, introdusă anterior. Astfel, partea variabilă a plăților nu ar trebui să depășească 30% din venitul total. În plus, Ministerul Finanțelor consideră că primele ar trebui acordate în funcție de rezultatele muncii, în loc să fie acordate tuturor în mod egal, cum se întâmplă în prezent.

Cât va costa reforma și cu cât ar urma să crească salariile

Majorările salariale ar necesita încă 3,2 miliarde de lei, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor. Salariile ar urma să crească, în medie, cu 15,7%. Reforma vizează 170.000 de angajați, dintre care o treime lucrează în educație.

Ministra Victoria Belous a prezentat, în ședința Guvernului, câteva exemple. Salariul unui profesor universitar ar urma să crească de la 19.000 la 23.000 de lei, iar cel al unei bone –  de la 6.100 la 9.000 de lei. Un artist de balet ar urma să primească 14.000 de lei, față de 10.500 de lei în prezent, iar un ofițer de investigații din cadrul Poliției, 17.000 de lei, față de 13.000 de lei.

Prezent la ședință, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Sergiu Sainciuc, a spus că speră ca reforma să ducă la majorarea salariilor celor 20.000 de bugetari care sunt plătiți în prezent cu salariul minim.

Cum se calculează acum salariile bugetarilor

Pentru majoritatea bugetarilor, salariul de bază se calculează potrivit Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Fiecare funcție este încadrată într-o clasă de salarizare, care are un coeficient propriu. Pentru a calcula salariul de bază, coeficientul se înmulțește cu valoarea de referință aplicabilă funcției.

În prezent, există zece valori de referință. Ele se stabilesc anual prin legea bugetului de stat și diferă în funcție de domeniul de activitate.

De exemplu, pentru cadrele didactice, salariul de bază se calculează pornind de la o valoare de referință de 2.500 de lei, care se înmulțește cu coeficientul clasei de salarizare. Valoarea de referință este de 3.200 de lei pentru procurori și de 4.700 de lei pentru judecătorii Curții Constituționale.

Pentru președintele țării, președintele Parlamentului, prim-ministru și deputați, valoarea de referință folosită în prezent este de 1.300 de lei.

Cum se vor schimba valorile de referință și salariile funcționarilor?

Potrivit proiectului de lege, de la 1 ianuarie 2027 vor exista șase valori de referință în loc de zece:

  • 4.200 de lei – valoarea generală pentru majoritatea bugetarilor, inclusiv angajații din educație.
  • 4.700 de lei – pentru deputați, Avocatul Poporului, secretarul general al Parlamentului și alți funcționari.
  • 5.000 de lei – pentru vicepreședintele Parlamentului, președinții comisiilor și angajații ministerelor.
  • 5.300 de lei – pentru președinte, prim-ministru și miniștri.
  • 6.200 de lei – pentru anumite categorii de judecători și procurori care au trecut evaluarea.
  • 6.900 de lei – pentru judecătorii Curții Constituționale.

Salariile vor crește atât pentru majoritatea bugetarilor, cât și pentru primii demnitari ai statului. Astfel, salariile de bază ale președintelui și prim-ministrului vor crește de la aproximativ 21.000 la 55.000 de lei brut, adică înainte de plata impozitelor. Este important de menționat că salariile președintelui și premierului nu s-au schimbat mult timp și au fost considerabil mai mici decât cele ale altor demnitari de rang înalt.

Cele mai multe discuții le-au stârnit salariile deputaților, care ar urma să crească de la 19.500 de lei la aproximativ 46.000 de lei.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a explicat că, odată cu trecerea la noul sistem, din plățile aferente mandatului vor fi eliminate cele 12.000 de lei pentru asistent și cele 1.000 de lei pentru cheltuielile de protocol. Cheltuielile de transport vor fi acoperite în continuare. Grosu a mai spus că, „în perioada oligarhiei”, în Republica Moldova exista practica de a plăti demnitarii cu salarii în plic.

Salariul de bază al unui ministru va crește de la 50.190 la 52.790 de lei. Salariul de bază al primarului Chișinăului va crește de la 28.900 la 40.000 de lei, cel al primarului de Bălți de la 25.500 la 36.500 de lei, iar cel al bașcanului Găgăuziei de la 33.400 la 40.000 de lei. Salariile de bază ale celorlalți primari vor crește de la 14.500 – 18.000 de lei la 22.000 – 27.000 de lei.

Ce probleme pot apărea în aplicarea reformei?

Sistemul actual de salarizare are nevoie de schimbări, spune expertul economic Marin Gospodarenco. Prima întrebare pe care o ridică este dacă majorarea salariului de bază se va traduce în mai mulți bani pentru angajați la sfârșitul lunii.

„Dacă statul include sporurile în salariul de bază, asta nu înseamnă nicidecum că angajatul va primi automat mai mulți bani. Pe hârtie, salariul de bază poate crește, dar, în realitate, la sfârșitul lunii, omul va primi aproximativ tot atât cât primea înainte”, a menționat expertul.

El a atras atenția și asupra faptului că reforma nu trebuie să creeze noi diferențe nejustificate de salarizare între funcționarii publici de rând și persoanele care ocupă funcții de conducere sau funcții înalte în stat.

„Aici se pune și problema salariilor deputaților. Nu este suficient să se declare pur și simplu că anumite sporuri vor fi incluse în salariul de bază. Trebuie să înțelegem dacă venitul personal al deputaților va crește într-adevăr, ce se va întâmpla cu fondurile alocate pentru exercitarea mandatului de deputat și care vor fi cheltuielile totale ale statului”, a explicat Gospodarenco.

O altă problemă, potrivit lui, este sustenabilitatea financiară a reformei. „După majorarea salariilor, statul va trebui să le plătească în mod constant. În condițiile în care Republica Moldova are un ritm modest de creștere economică și un deficit bugetar ridicat, Guvernul trebuie să explice cât se poate de clar de unde vor veni acești bani. Nu putem construi o politică de salarizare pe termen lung bazându-ne permanent pe bani împrumutați”, consideră expertul.

În opinia sa, reforma merge în direcția corectă. „Succesul ei va depinde însă de trei factori – echitate, finanțare sustenabilă și rezultatele muncii”, a conchis expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: